BusinessMagazin

Tag: Serbia

  • Românii, campionii creditelor neperformante

    Este important de menţionat că cifrele se referă la creşterea tranzacţiilor cu credite neperformante, şi nu la creşterea volumului de credite neperformante la nivel bancar, subliniază Radu Dumitrescu, partener în cadrul Deloitte România. El coordonează ramura dedicată Serviciilor în fuziuni şi achiziţii şi Serviciilor de Reorganizare din cadrul departamentului de Consultanţă Financiară. Astfel, explică el, principalii catalizatori ai creşterii tranzacţiilor cu credite neperformante în Europa Centrală şi de Est sunt îmbunătăţirea condiţiilor economice în ţările CEE şi, dincolo de acestea, procesul de Evaluare a Calităţii Activelor (AQR) desfăşurat la cerinţa Băncii Centrale Europene. „În urma procesului AQR au crescut ratele de provizionare pentru credite neperformante în mai multe ţări din CEE, ceea ce a favorizat tranzacţiile – băncile dorind să «scape» de aceste credite care aduc pierderi.”

    Cele mai multe tranzacţii s-au încheiat în România (37%), urmată de Ungaria (24%), Polonia (11%) şi Slovenia (9%). În 2016, investitorii în portofolii de credite neperformante din anumite ţări europene au arătat un interes mai mare pentru portofoliile de credite retail ipotecare, iar această tendinţă va continua şi în 2017. Portofoliile corporative tranzacţionate în Europa Centrală şi de Est au urcat până la valoarea de 4,8 miliarde euro în perioada 2015 – 2016, în timp ce portofoliile care includ împrumuturi imobiliare şi de consum au atins valoarea de 1,6 miliarde euro.

    În România, spune Dumitrescu, creşterea tranzacţiilor în 2016 a fost influenţată de dorinţa Băncii Naţionale de a reduce rata creditelor neperformante în sistemul bancar, care istoric a fost peste media europeană. Băncile s-au aliniat astfel la solicitările BNR şi au continuat procesul de vânzare a  creditelor neperformante într-un ritm similar cu 2015. „Vorbim de o creştere a tranzacţiilor cu credite neperformante, nu de creşterea numărului de credite neperformante. Conform studiului nostru, pe termen mediu şi lung ne aşteptăm la o descreştere a ratei creditelor neperformante în CEE, la o reducere a volumului de tranzacţii viitoare şi la o stabilizare a pieţei în jurul unor valori mai reduse faţă de cele care sunt tranzacţionate în aceasta perioadă. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice în regiune şi a creşterii interesului investitorilor de a cumpăra credite neperformante, cel mai probabil este că pe termen mediu şi lung stocul de credite neperformante se va reduce”, subliniază Radu Dumitrescu.

    Tranzacţionarea NPL-urilor este un lucru bun, spune managerul de la Deloitte, explicând că riscurile pot veni tocmai ca urmare a creşterii volumului de active de acest gen. „Din punctul nostru de vedere, creşterea volumului tranzacţiilor cu credite neperformante ajută la curăţarea sistemului bancar de active toxice şi nicidecum la apariţia unui pericol cu privire la stabilitatea acestui sistem. Băncile trebuie să acorde credite, nu să gestioneze active toxice, iar recuperatorii de creanţe au instrumente mai eficiente de realizare a unei astfel de gestiuni. Desigur, în măsura în care valoarea activelor toxice creşte în cadrul sistemului bancar, există un pericol la care băncile se expun, însă nu putem comenta în acest moment pe baza unui astfel de risc.”

    Conform studiului Deloitte, arată Dumitrescu, rolul restructurării va creşte ca importanţă în perioada următoare, ajutând la reducerea creditelor neperformante. Totuşi, rata acestora în România va fi afectată de capacitatea creditelor restructurate de a rămâne viabile pe termen lung sau posibilitatea de a intra din nou în default. „Studiul arată importanţa cadrului legal în ceea ce priveşte recuperarea creditelor – complexitatea şi durata procedurilor legale care afectează debitorii neperformanţi vor influenţa, în continuare, evoluţia ratei NPL. Băncile îşi doresc simplificarea procedurilor legale de recuperare a creditelor, însă această măsură va putea fi implementată doar pe termen mediu şi lung.” În concluzie, vânzările de credite neperformante vor rămâne în continuare o opţiune pentru bănci în încercarea de a se alinia cu media europeană de 5%, spune Radu Dumitrescu.

    Piaţa creditelor neperformante s-a dezgheţat începând cu 2014, iar Deloitte a participat anul trecut la şase vânzări importante, valoarea totală a portofoliilor ridicându-se la 1,2 miliarde de euro. Aspectele importante ale unei astfel de tranzacţii, explică Radu Dumitrescu, sunt stabilirea unei aşteptări în ceea ce priveşte preţul (calculat în funcţie de portofoliu) şi o structurare a procesului de vânzare. Fără transparenţă în cadrul unei astfel de vânzări, procesul se va lungi foarte mult sau nu se va mai finaliza.

    „În România, piaţa creditelor neperformante este estimată la 1,5-2 miliarde de euro; aceasta reprezintă valoarea nominală a portofoliilor tranzacţionate. 2016 a fost cel mai bun an de după criză, iar în 2017 mărimea pieţei va fi similară”, spunea analistul Radu Dumitrescu recent pentru Business MAGAZIN.

    Deloitte a intermediat tranzacţii cu portofolii de credite bancare în valoare de peste 400 miliarde euro la nivel global, reprezentând atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de portofolii. În ultimii trei ani, Deloitte a oferit consultanţă clienţilor din Europa Centrală şi de Est cu privire la active de peste 5 miliarde euro.

  • Preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, vrea crearea unei armate

    “Transformarea Forţelor de Securitate Kosovare într-o armată reprezintă un pas normal într-un stat suveran şi independent”, a declarat Hashim Thaci.

    “Iniţiativa are rolul de protejare a suveranităţii teritoriale şi integrităţii, de menţinere a păcii şi de apărare a intereselor Republicii Kosovo, contribuind şi la protejarea stabilităţii şi păcii la nivel regional şi mondial”, subliniază Hashim Thaci.

    Preşedintele Kosovo a exprimat regret că etnicii sârbi se opun iniţiativei, notând că această atitudine “provine din Serbia”.

    “Kosovo nu îşi va lăsa destinul la mila nimănui”, a subliniat Hashim Thaci.

    Kosovo şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia în anul 2008, dar existenţa statului kosovar este recunoscută doar de 114 ţări, fiind contestată puternic de Serbia.

  • Preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, vrea crearea unei armate

    “Transformarea Forţelor de Securitate Kosovare într-o armată reprezintă un pas normal într-un stat suveran şi independent”, a declarat Hashim Thaci.

    “Iniţiativa are rolul de protejare a suveranităţii teritoriale şi integrităţii, de menţinere a păcii şi de apărare a intereselor Republicii Kosovo, contribuind şi la protejarea stabilităţii şi păcii la nivel regional şi mondial”, subliniază Hashim Thaci.

    Preşedintele Kosovo a exprimat regret că etnicii sârbi se opun iniţiativei, notând că această atitudine “provine din Serbia”.

    “Kosovo nu îşi va lăsa destinul la mila nimănui”, a subliniat Hashim Thaci.

    Kosovo şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia în anul 2008, dar existenţa statului kosovar este recunoscută doar de 114 ţări, fiind contestată puternic de Serbia.

  • Escaladarea tensiunilor dintre Serbia şi Kosovo, după oprirea unui tren naţionalist sârb

    Preşedintele sârb a afirmat că vecinii kosovari s-au aflat foarte aproape de escaladarea unui conflict între cele două state.

    Premierul kosovar a spus la rândul său că trenul, un proiect al Guvernului sârb, transmitea ”un mesaj de ocupaţie”.

    Serbia a încercat prin cadrul acestui tren repunerea în funcţiune, după 18 ani de la sfârşitul conflictului dintre cele două state, linia feroviară ce face legătura între Belgrad şi Kosovska Mitrovica, din nordul statul Kosovo.

    Kosovo şi-a proclamat independenţa la 17 februarie 2008. Serbia, susţinută de Rusia, nu recunoaşte această independenţă şi consideră în continuare Kosovo ca fiind una dintre provinciile sale.

     

  • 3 ani de închisoare cu suspendare pentru o piedică

    Fosta angajată a televiziunii maghiare N1 TV care a fost surprinsă în timp ce punea piedică sau lovea cu piciorul imigranţii şi refugiaţii care fugeau la graniţa Ungariei cu Serbia, în septembrie 2015, a fost condamnată în primă instanţă la 3 ani de închisoare cu suspendare, sub probaţiune.

    Petra Laszlo, femeia-cameraman care în toamna anului 2015 a fost surprinsă punând piedică sau lovind cu piciorul imigranţi şi refugiaţi aflaţi la graniţa Ungariei cu Serbia, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare, sub probaţiune, conform BBC.

    Femeia a fost filmată când punea piedică unui bărbat care fugea cu un copil în braţe sau lovind cu piciorul o fetiţă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • O cunoscută linie aeriană va părăsi România în februarie. Cât costă ultimele bilete de zbor din Bucureşti ale operatorului

    Operatorul aerian Alitalia pare să părăsească România de la 1 februarie, dacă ne ghidăm după rezervările ce se pot face pe site-ul companiei. Astfel, pentru cine va încerca să îşi rezerve un zbor spre Roma cu operatorul italian începând cu 1 februarie pe site-ul alitalia.com, îi va fi alocat un zbor operat de TAROM. Pe data de 31 ianuarie, rezervările făcute pe site-ul companiei afişează cele două zboruri zilnice ale companiei spre Roma, la 6 şi 20 şi la 19 şi 5, cu tarife de 54 de dolari pe acest segment de zbor.  

    În intervalul 25-31 ianuarie, preţul biletelor de avion spre Roma este de 40 de dolari, potrivit aceleiaşi surse. 

    În acelaşi timp, dacă veţi încerca să rezervaţi un zbor de întoarcere din Roma pe data de 4 februarie pe site-ul Alitalia, veţi primi ca variantă de zbor ruta Roma-Belgrad-Bucureşti; zborul din Belgrad  spre Bucureşti fiind operat de Air Serbia. 

    Contactaţi de Business Magazin, reprezentanţii Alitalia nu au furnizat niciun comentariu pe această temă până în  acest moment. De asemenea, reprezentanţii Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti spun că nu au încă nicio informaţie oficială referitoare la plecarea operatorului italian din România.

    În prezent, Alitalia operează două zboruri pe zi din Bucureşti,  la 6 şi 20 şi la 19 şi 15; întoarcerile din Roma spre Bucureşti sunt la 15 şi 10 şi la 21 şi 50 de minute de pe aeroportul Fiumicino. În 2016, compania a renunţat şi la ruta Milano-Bucureşti. 

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul Skyteam, alianţa aviatică din care face parte operatorul italian, Alitalia are o flotă de 120 de aeronave cu o medie a vârstei de şapte ani. Compania operează în prezent pe 83 de destinaţii din 41 de ţări şi transportă 23,2 milioane de pasageri anual. Compania are venituri operaţionale anuale de 3,1 miliarde de dolari. În 2014, operatorul aerian Etihad Airways din Abu Dhabi a preluat o participaţie de 49% la compania Alitalia, aflată atunci aproape de faliment.

    Un articol al publicaţiei Times of Malta dezvăluie planurile Etihad pentru perioada următoare: operatorul cu sediul central în Abu Dhabi îşi revizuieşte strategia de investiţii în operatorii aerieni cu tradiţie din Europa şi caută să facă un exit din aceste companii. Iniţial, Etihad văzuse o strategie în a investi în operatori precum Air Berlin, Alitalia şi Air Serbia cu scopul de a-şi extinde reţelele. Air Berlin şi Alitalia au eşuat însă în revenirea la profitabilitate, astfel că investiţiile în aceşti operatori nu mai sunt justificate.  

    Etihad a anunţat în decembrie că renunţă la o parte din angajaţi. Cotidianul german Handelsblatt a citat mai multe surse care spuneau că Etihad plănuieşte să renunţe la investiţiile din Europa începând cu luna ianuarie. 

    În decembrie, compania a finalizat o înţelegere în ce priveşte Air Berlin, deţinut de Etihad în proporţie de 29%, pentru a închiria 28 de aeronave şi echipajele acestora operatorului german Lufthansa. Unitatea low-cost Niki a Air Berlin va intra într-un joint venture cu tour operatorul TUI. Măsurile vor înjumătăţi flota Air Berlin, care va ajunge la 75 de aeronave folosite mai ales în zboruri de lung curier din Berlin şi Dusseldorf. 

    Motivul evident de renunţare a operatorului italian la rutele de pe Otopeni este ofensiva agresivă a operatorilor low-cost pe destinaţiile din Peninsulă. În Italia, traficul aerian este dominat de Ryanair – operatorul low-cost a speculat slăbiciuni ale Alitalia precum flota veche şi lipsa resurselor pentru dezvoltare. De pe aeroportul Henri Coandă, Ryanair operează două curse zilnice spre Roma. 

    Operatorul aerian low-cost irlandez plănuieşte ca în 2017 să crească traficul de pasageri cu 10% în Italia, până la 35 de milioane. Compania a anunţat că va investi 1 miliard de dolari în 10 noi aeronave şi va deschide 44 de rute noi de pe 23 de aeroporturi regionale.

    În întreaga Europa, Ryanair plănuieşte să crească traficul pasagerilor cu 10% până la 117 milioane, pe măsură ce îi va ademeni pe clienţi de la operatorii cu tradiţie. Ryanair a semnalat în presa internaţională la finalul anului trecut că va intensifica războiul preţurilor, cu preţuri la tarifele de zbor anul acesta ce vor scădea, în medie, cu 8% pe parcursul primei jumătăţi a acestui an fiscal.

     

     

  • O cunoscută linie aeriană va părăsi România în februarie. Cât costă ultimele bilete de zbor din Bucureşti ale operatorului

    Operatorul aerian Alitalia pare să părăsească România de la 1 februarie, dacă ne ghidăm după rezervările ce se pot face pe site-ul companiei. Astfel, pentru cine va încerca să îşi rezerve un zbor spre Roma cu operatorul italian începând cu 1 februarie pe site-ul alitalia.com, îi va fi alocat un zbor operat de TAROM. Pe data de 31 ianuarie, rezervările făcute pe site-ul companiei afişează cele două zboruri zilnice ale companiei spre Roma, la 6 şi 20 şi la 19 şi 5, cu tarife de 54 de dolari pe acest segment de zbor.  

    În intervalul 25-31 ianuarie, preţul biletelor de avion spre Roma este de 40 de dolari, potrivit aceleiaşi surse. 

    În acelaşi timp, dacă veţi încerca să rezervaţi un zbor de întoarcere din Roma pe data de 4 februarie pe site-ul Alitalia, veţi primi ca variantă de zbor ruta Roma-Belgrad-Bucureşti; zborul din Belgrad  spre Bucureşti fiind operat de Air Serbia. 

    Contactaţi de Business Magazin, reprezentanţii Alitalia nu au furnizat niciun comentariu pe această temă până în  acest moment. De asemenea, reprezentanţii Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti spun că nu au încă nicio informaţie oficială referitoare la plecarea operatorului italian din România.

    În prezent, Alitalia operează două zboruri pe zi din Bucureşti,  la 6 şi 20 şi la 19 şi 15; întoarcerile din Roma spre Bucureşti sunt la 15 şi 10 şi la 21 şi 50 de minute de pe aeroportul Fiumicino. În 2016, compania a renunţat şi la ruta Milano-Bucureşti. 

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul Skyteam, alianţa aviatică din care face parte operatorul italian, Alitalia are o flotă de 120 de aeronave cu o medie a vârstei de şapte ani. Compania operează în prezent pe 83 de destinaţii din 41 de ţări şi transportă 23,2 milioane de pasageri anual. Compania are venituri operaţionale anuale de 3,1 miliarde de dolari. În 2014, operatorul aerian Etihad Airways din Abu Dhabi a preluat o participaţie de 49% la compania Alitalia, aflată atunci aproape de faliment.

    Un articol al publicaţiei Times of Malta dezvăluie planurile Etihad pentru perioada următoare: operatorul cu sediul central în Abu Dhabi îşi revizuieşte strategia de investiţii în operatorii aerieni cu tradiţie din Europa şi caută să facă un exit din aceste companii. Iniţial, Etihad văzuse o strategie în a investi în operatori precum Air Berlin, Alitalia şi Air Serbia cu scopul de a-şi extinde reţelele. Air Berlin şi Alitalia au eşuat însă în revenirea la profitabilitate, astfel că investiţiile în aceşti operatori nu mai sunt justificate.  

    Etihad a anunţat în decembrie că renunţă la o parte din angajaţi. Cotidianul german Handelsblatt a citat mai multe surse care spuneau că Etihad plănuieşte să renunţe la investiţiile din Europa începând cu luna ianuarie. 

    În decembrie, compania a finalizat o înţelegere în ce priveşte Air Berlin, deţinut de Etihad în proporţie de 29%, pentru a închiria 28 de aeronave şi echipajele acestora operatorului german Lufthansa. Unitatea low-cost Niki a Air Berlin va intra într-un joint venture cu tour operatorul TUI. Măsurile vor înjumătăţi flota Air Berlin, care va ajunge la 75 de aeronave folosite mai ales în zboruri de lung curier din Berlin şi Dusseldorf. 

    Motivul evident de renunţare a operatorului italian la rutele de pe Otopeni este ofensiva agresivă a operatorilor low-cost pe destinaţiile din Peninsulă. În Italia, traficul aerian este dominat de Ryanair – operatorul low-cost a speculat slăbiciuni ale Alitalia precum flota veche şi lipsa resurselor pentru dezvoltare. De pe aeroportul Henri Coandă, Ryanair operează două curse zilnice spre Roma. 

    Operatorul aerian low-cost irlandez plănuieşte ca în 2017 să crească traficul de pasageri cu 10% în Italia, până la 35 de milioane. Compania a anunţat că va investi 1 miliard de dolari în 10 noi aeronave şi va deschide 44 de rute noi de pe 23 de aeroporturi regionale.

    În întreaga Europa, Ryanair plănuieşte să crească traficul pasagerilor cu 10% până la 117 milioane, pe măsură ce îi va ademeni pe clienţi de la operatorii cu tradiţie. Ryanair a semnalat în presa internaţională la finalul anului trecut că va intensifica războiul preţurilor, cu preţuri la tarifele de zbor anul acesta ce vor scădea, în medie, cu 8% pe parcursul primei jumătăţi a acestui an fiscal.

     

     

  • Povestea femeii care a căzut de la cea mai mare înălţime fără paraşută şi a supravieţuit

    Vesna Vulovic, stewardesa care a supravietuit de la cea mai inalta cadere a unei fiinte umane, de la o inaltime de 10.000 m, dupa ce avionul in care era s-a rupt, a murit la varsta de 66 de ani. Televiziunea de stat din Serbia a anuntat ca fosta stewardesa a fost gasita moarta in locuinta sa din Belgrad, relateaza BBC.

    Vesna Vulovic, care a lucrat pentru Liniile Aeriene Iugoslave, era de serviciu la bordul unei aeronave, in data de 26 ianuarie 1972, cand ceea ce se presupune ca a fost o bomba a explodat in avion. Toti ceilalti 27 de pasageri si membri ai echipajului au murit. Coada avionului s-a prabusit intr-o regiune cu padure deasa si zapada, care au atenuat impactul, se presupune.

    Vulovic a fost salvata de Bruno Honke, un padurat care i-a auzit urletele. Dupa ce a ajuns la spital, Vulovic a stat in coma vreme de 10 zile ; avea doua vertebre zdrobite, bazinul fracturat, picioarele si mai multe coste rupte. « Am fost zdrobita si doctorii m-au refacut. Nimeni nu s-a asteptat sa traiesc atat », declara ea pentru New York Times in 2008. Aceasta experienta i-a adus fostei stewardese un loc in cartea recordurilor, in 1985, pentru caderea de la cea mai inalta inaltime fara parasuta; evident, sunt luati in calcul doar supravietuitorii.

    Femeia a fost pentru o vreme paralizata de la talie in jos si niciodata nu si-a mai revenit pe deprin dupa urma traumatismelor multiple pe care le-a suferit. S-a intors la munca, dar la birouri. Nu si-a mai amintit, povestea ea, niciodata detaliile accidentului sau ale momentului in care a fost salvata. A continuat sa zboare cu avionul, ca pasagera. « Oamenii vor mereu sa stea langa mine », spunea ea.

  • Este preşedintele ţării, dar nu are voie să intre in propria ţară: situaţie uimitoare aproape de graniţele României

    Aţi auzit, probabil, de Liberland: este vorba de un teritoriu situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, care pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui). Un grup de patru oameni a decis să-l revendice şi să-l transforme într-un stat.

    Liberland are propriul site, un drapel şi o stemă. Limbile oficiale sunt ceha şi engleza. Republica este deja foarte populară pe internet, după ce Jedlicka a lansat o campanie pentru a găsi 5.000 de cetăţeni. Până acum, peste 160.000 de persoane au depus cereri, pe site-ul Liberland, pentru cetăţenie. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.

    Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.

    Problema este că însuşi preşedintele nu are cum ajunge în propria ţară. Deşi nici Croaţia şi nici Serbia nu exercită dreptul de suveranitate asupra teritoriului, niciunul dintre state nu permite accestul acolo. De vrea să participe în carne şi oase la diverse conferinţe ale Libertanienilor din toată lumea, ieşirea din propria ţară-întoarcerea devin imposibile. Vit a fost arestat chiar atunci când a vrut să reintre în Liberland. El trăieşte în Republica Cehă, separat de prietena lui.

    Momentan, Jedlicka încearcă să rezolve problema pe cale diplomatică: fosta lui funcţie îi permite să deschidă câteva uşi, iar asta îi dă speranţe că, la un moment dat, cineva va recunoaşte micul stat Liberland.

  • Este preşedintele ţării, dar nu are voie să intre in propria ţară: situaţie uimitoare aproape de graniţele României

    Aţi auzit, probabil, de Liberland: este vorba de un teritoriu situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, care pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui). Un grup de patru oameni a decis să-l revendice şi să-l transforme într-un stat.

    Liberland are propriul site, un drapel şi o stemă. Limbile oficiale sunt ceha şi engleza. Republica este deja foarte populară pe internet, după ce Jedlicka a lansat o campanie pentru a găsi 5.000 de cetăţeni. Până acum, peste 160.000 de persoane au depus cereri, pe site-ul Liberland, pentru cetăţenie. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.

    Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.

    Problema este că însuşi preşedintele nu are cum ajunge în propria ţară. Deşi nici Croaţia şi nici Serbia nu exercită dreptul de suveranitate asupra teritoriului, niciunul dintre state nu permite accestul acolo. De vrea să participe în carne şi oase la diverse conferinţe ale Libertanienilor din toată lumea, ieşirea din propria ţară-întoarcerea devin imposibile. Vit a fost arestat chiar atunci când a vrut să reintre în Liberland. El trăieşte în Republica Cehă, separat de prietena lui.

    Momentan, Jedlicka încearcă să rezolve problema pe cale diplomatică: fosta lui funcţie îi permite să deschidă câteva uşi, iar asta îi dă speranţe că, la un moment dat, cineva va recunoaşte micul stat Liberland.