BusinessMagazin

Tag: scoli

  • De la MasterChef la MasterTeach

    Toată lumea critică învăţământul din România, considerându-l depăşit, birocratic, cu profesori plictisiţi şi fără har, iar în final arată cu degetul la ceea ce scoate el, respectiv 60% din absolvenţi sunt analfabeţi funcţional, adică nu înţeleg ceea ce citesc.

    Companiile, antreprenorii, patronii, directorii de HR, adică cei care au nevoie să angajeze oameni, spun că plătesc degeaba taxe şi impozite din care se finanţează învăţământul, pentru că ceea ce obţin în schimb este un produs slab.

    Indiferent dacă este vorba de absolvenţi de facultate, colegii, liceu, 8-10 clase, şcoli profesionale, rezultatul este acelaşi. Excepţiile pot fi numărate pe degete, iar copiii cei mai buni, talentele, sunt recrutaţi imediat, de cele mai multe ori din afară, iar ceea ce rămâne este preluat de multinaţionalele din România.

    De la an la an, nemulţumirea angajatorilor creşte faţă de ceea ce scoate şcoala românească şi trebuie să cumpere ei. Absolventul, transformat în angajat, este o marfă care are un preţ, care intră în costul unui produs sau al unui serviciu.

    Şcoala din România, dar şi din întreaga lume, nu are cum să ţină pasul cu economia, cu businessul, cu ceea ce fac firmele şi au nevoie ca forţă de muncă. După anul 2000, economia României aproape s-a schimbat în totalitate, rezultatul fiind creşterea PIB de 5 ori, până la 220 de miliarde de euro, faţă de 40 de miliarde de euro, în condiţiile în care numărul de angajaţi din companii a rămas acelaşi, în jur de 5 milioane.

    Chiar dacă Google şi reţelele sociale au câştigat teren ca sursă de informaţie, educaţia încă se face cu profesori, iar cei din România sunt atât de demonizaţi, încât nimeni nu mai respectă această profesie. În frunte cu părinţii.

    Respectul se vede şi prin salariul primit.

    Conform unui studiu realizat de SuperTeach, în România meseria de profesor nu se află în top 15 meserii spre care, în acest moment, să aspire copiii.

    Felix Tătaru de la SuperTeach (el este cunoscut în piaţă ca fiind şeful campaniei publicitare din spatele alegerii lui Traian Băsescu ca primar al Capitalei în anul 2000 şi apoi preşedinte al României în 2004 şi 2009) vrea ca în următorii 5 ani, printr-o revoluţie a mentalităţilor profesorilor dar şi a societăţii, această meserie de profesor să urce în top 5 ca opţiune de carieră.

    Până acum, singura meserie care a cunoscut un salt fabulos din punctul de vedere al percepţiei publicului a fost cea de bucătar, adică „chef”, cum se spune acum, datorită show-ului MasterChef de la Pro TV, care a fost urmat şi de alte show-uri culinare.

    MasterChef a schimbat imaginea bucătarului, iar acum părinţilor nu le mai este ruşine să spună că copiii lor au îmbrăţişat această meserie, ci dimpotrivă.

    Până se va găsi un show şi pentru educaţie cum a fost MasterChef – MasterTeach (nu sună chiar aşa rău) – companiile, antreprenorii, cei din HR ar trebui să se implice mai mult în educaţie, iar aici nu discutăm numai despre bani.

    O programă şcolară se schimbă în cel mai bun caz la 10 ani, iar profesorii nu au timp să asimileze toate schimbările din societate în cursurile lor.

    Aşa că firmele trebuie să-şi creeze propriile cursuri, propriile şcoli pe banii lor, ca să suplinească educaţia generală. Multinaţionalele au început cu şcolile duale, următorul pas ar fi ca marile firme să se asocieze pentru a-şi crea licee sau şcoli superioare, dar întrebarea este cine vrea să fie profesor dintre cei care sunt acum în business.

    Pentru ca meseria de profesor să ajungă în top 5 trebuie să existe exemple reale la care copiii să se raporteze.

    Aşa că, cine vrea să fie MasterTeach?

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Iohannis: Întreaga societate a fost aruncată în haos de pandemie, evident şi şcolile

    Întrebat în conferinţa de presă de luni seara dacă nu s-a săturat de haosul din Educaţie, şeful statului a spus că nu trebuie exagerat cu aceste evaluări.

    „Întreaga societate a fost aruncată în haos de această pandemie, evident şi şcolile. Este o situaţie nemaiîntâlnită şi este foarte clar că s-au luat măsuri bune, dar s-au făcut şi erori. Şi autorităţile, şi eu învăţăm din mers, să nu exagerpm că totul este haotic, în majortatea şcolilor lucurrile sunt bine planificate, dar există excepţii şi ele trebuie corectate”, a declarat Klaus Iohannis.

    De asemenea, preşedintele a amintit de guvernarea PSD atunci când a fost întrebat despre lipsurile din şcoli.

    „Guvernul lucrează la aceste chestiuni şi în fiecare zi apare câte un progres. Pandemia ne-a luat total pe nepregătite. Ţin să vă amintesc că atunci când a apărut la noi pandemia, rezervele României au fost zero în acest domeniu. Aşa le-a lăsat Guvernul PSD. De atunci noi gestionăm pandemia, în paralel gestionăm toate domeniile unde ar fi trebuit să existe o rezervă, iar în domeniul învăţământului s-a început destul de devreme cu procesul de achiziţii, din varii motive nu au fost duse la bun sfârşit”, a mai spus Klaus Iohannis.

  • Covid 19: Elevii de la jumătate dintre şcolile din România vin la cursuri prin rotaţie

    Potrivit cifrelor prezentate luni de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la nivel naţional sunt 10.790 de unităţi de învăţământ în care preşcolarii şi elevii vin zilnic la cursuri. Alte 5.607 de unităţi de învăţământ se află în Scenariul 2 care presupune participarea prin rotaţie, la o săptămână sau două, la cursurile faţă în faţă şi la cursurile online.

    În final, există şi 1.259 de unităţi de învăţământ în Scenariul 3 care implică participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor doar la activităţi online. Nu toate şcolile în care nu se fac cursuri faţă în faţă sunt afectate de epidemia de Covid 19.

    „Menţionăm că dintre cele 1.259 de unităţi aflate în această situaţie, 313 de unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate, iar 946 unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu ca urmare a ratei de incidenţă a cazurilor din localitatea în care funcţionează ori a infrastructurii şcolare/şcoli în care se execută diverse lucrări de reabilitare”, a anunţat Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

  • Orban anunţă când se va decide soarta şcolilor din Bucureşti

    Orban: Aprobăm marţi OUG pentru a asigura 75 % din salariu pentru un părinte care să stea acasă, cu copilul

    Anisie: În Bucureşti, cel mai probabil, de marţi, vor fi suspendate cursurile faţă în faţă, dar vor continua în sistem online. Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă va stabili când s-a atins pragul de 3% şi măsurile care trebuie luate
    „Noi avem o ordonanţă de urgenţă în curs de adoptare, pe care am dezbătut-o în primele ture şi pe care o vom adopta săptămâna viitoare marţi, sau miercuri care va avea prevederi clare legate de asigurarea a 75 % din salariu pentru un părinte care să stea acasă, cu copilul în cazul în care se organizează învăţământul în sistem online”, a spus Ludovic Orban pe Facebook.

    „Intrarea în vigoare a măsurilor aferente depăşirii pragului de 3 la mie se face după ce Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă va face constatarea depăşirii pragului şi implicit va anunţa măsurile”, a continuat premierul.
    „Fiindcă am văzut că aţi pomenit că Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă va lua măsuri în acest sens, există un ordin al Ministerului Învăţământului şi Ministerul Sănătăţii, ei decid închiderea şcolilor. Noi decidem doar inserarea într-un scenariu sau altul, galben sau roşu”, a declarat Gheorghe Cojanu, prefectul Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.o

  • Numărul unităţilor de învăţământ care funcţionează în scenariul roşu a depăşit 1.000

    Peste 1.000 de unităţi de învăţământ din ţară funcţionează în scenariul roşu, cu participarea exclusiv online la cursuri a preşcolarilor şi şcolarilor.

    Numărul unităţilor de învăţământ din ţară funcţionează în scenariul roşu a ajuns vineri la 1.040, după ce joi erau doar 930.

    „Menţionăm că dintre cele 1.040 de unităţi aflate în această situaţie, 291 de unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate, iar 749 unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu ca urmare a ratei de incidenţă a cazurilor din localitatea în care funcţionează ori a infrastructurii şcolare/şcoli în care se execută diverse lucrări de reabilitare”, se arată într-un comunicat al MEC.

    Conform acestuia, 11.381 de unităţi de învăţământ funcţionează în scenariul 1 cu participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară, iar alte 5.235 de unităţi de învăţământ sunt în scenariul 2. Acesta presupune participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie.

  • Numărul unităţilor de învăţământ care funcţionează în scenariul roşu a depăşit 1.000

    Peste 1.000 de unităţi de învăţământ din ţară funcţionează în scenariul roşu, cu participarea exclusiv online la cursuri a preşcolarilor şi şcolarilor.

    Numărul unităţilor de învăţământ din ţară funcţionează în scenariul roşu a ajuns vineri la 1.040, după ce joi erau doar 930.

    „Menţionăm că dintre cele 1.040 de unităţi aflate în această situaţie, 291 de unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate, iar 749 unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu ca urmare a ratei de incidenţă a cazurilor din localitatea în care funcţionează ori a infrastructurii şcolare/şcoli în care se execută diverse lucrări de reabilitare”, se arată într-un comunicat al MEC.

    Conform acestuia, 11.381 de unităţi de învăţământ funcţionează în scenariul 1 cu participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară, iar alte 5.235 de unităţi de învăţământ sunt în scenariul 2. Acesta presupune participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie.

  • Situaţia şcolilor la zi. Mai mult de 660 de unităţi de învăţământ au trecut în scenariul roşu de la începerea noului an şcolar

    Ministerul Educaţiei a anun­ţat că elevii din 930 de şcoli învăţau, ieri, în scenariul roşu, cei din 5.226 în scenariul galben, iar cei din 11.460 de unităţi de învăţământ învăţau conform scenariului verde. Comparativ cu începutul anului şcolar, numărul şcolilor din scenariul roşu a crescut cu 667 de unităţi.

    „Dintre cele 930 de şcoli aflate în această situaţie, 256 sunt în scenariul 3 ca urmare a cazu­rilor de COVID-19 înregistrate, în timp ce 674 de unităţi de învă­ţământ apar din cauza ratei de inci­denţă a cazurilor din localită­ţile în care acestea funcţionează ori a infrastructurii şcolare supuse unor lucrări de reabilitare“, transmite Ministerul Educaţiei. Datele de la Ministerul Educaţiei sunt transmise de inspectoratele şcolare judeţene şi le includ şi pe cele transmise de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

    Scenariul verde implică parti­ciparea zilnică (faţă în faţă) a tu­turor preşcolarilor şi elevilor în uni­tăţile de învăţământ, cu res­pectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară, sce­nariul galben presupune parti­ciparea zilnică (faţă în faţă) a tu­turor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, res­pectiv revenirea parţială (prin ro­taţie de una sau două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, iar în scenariul roşu toţi elevii participă doar la cursurile din mediul online. Pau­zele dintre ore la şcolile în care cursurile se vor desfăşura după primele două scenarii, cel verde şi cel galben, vor fi de cinci minute numai pentru schimbarea claselor de către cadrele didactice, iar orele vor fi de 55 de minute, conform unui ghid pentru învăţământul gimnazial şi liceal elaborat de Ministerul Educaţiei.

    În anul şcolar trecut, 2019 – 2020, mai mult de jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (54,4%), iar peste o treime în învăţământul liceal (20,7%) şi antepreşcolar şi cel preşcolar (18,4%), conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    România avea în anul şcolar 2019/2020 un număr de 6.166 uni­tăţi şcolare din învăţământul primar şi gimnazial conectate la internet şi 1.444 de licee, arată datele publicate de INS.

     

  • Aproape 1000 de unităţi şcolare, în scenariul roşu

    Ministerul Educaţiei anunţă că sunt 930 de unităţi şcolare în scenariul roşu, respectiv cursuri exclusiv online, cu 141 mai mult decât miercuri. Potrivit raportării MEC, 5.266 de şcoli activează în scenariul galben.

    În 11.460 de unităţi de învăţământ din ţară elevii şi preşcolarii participă zilnic la cursuri, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară.

    Alte 5.266 de unităţi de învăţământ sunt în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie.

    Elevii din 930 de unităţi de învăţământ nu merg la şcoală, şcolile fiind în Scenariul 3 (S3), care implică participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi/lecţii online.

    „Menţionăm că dintre cele 930 de unităţi aflate în această situaţie, 256 de unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate, iar 674 unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu ca urmare a ratei de incidenţă a cazurilor din localitatea în care funcţionează ori a infrastructurii şcolare/şcoli în care se execută diverse lucrări de reabilitare”, transmite MEC.

    Miercuri au fost raportate 789 de unităţi de învăţământ în scenariul 3, 5.234 în scenariul galben şi 11.633 de unităţi de învăţământ în scenariul verde.

  • Monica Anisie: Rata de infectare în Bucureşti este de 2,69

    Întrebată marţi dacă şcolile intră în scenariul roşu zilele următoare, Anisie a răspuns că ministerul a luat în calcul toate variantele posibile în aşa fel încât să nu fie puşi în pericol elevii şi profesorii.

    „Pot să vă spun că la momentul acesta rata la nivelul municipiului Bucureşti este de 2,69, deci nu s-a trecut peste pragul de 3. Prin urmare, am avut numai o şedinţă de lucru în aşa fel încât să fim pregătiţi dacă este nevoie de a intra în scenariul roşu”, a declarat ministrul Educaţiei.

    La rândul său, prefectul prefectul Gheorghe Cojanu a spus că INS a rectificat rata de infectare şi aceasta este de 2,69.

    „La o rată de 3 vom lua măsuri pentru a trece şcolile în scenariul roşu”, a afirmat Cojanu.

  • Ministerul Educaţiei: 517 unităţi de învăţământ funcţionează în scenariul roşu

    Un număr de 517 unităţi de învăţământ sunt luni în scenariul roşu, adică orele se ţin exclusiv online. Doar 214 din acestea au înregistrat infectări cu noul coronavirus, iar în celelate se fac lucrări. 

    Ministerul Educaţiei şi Cercetării monitorizează dinamica scenariilor de funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, la nivel naţional, aceasta fiind influenţată de evoluţia situaţiei epidemiologice din fiecare judeţ.

    Luni, 12 octombrie, se înregistrează următoarea situaţie:

    – 11.996 de unităţi de învăţământ în Scenariul 1 (S1): participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară.

    – 5.143 de unităţi de învăţământ în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie.

    – 517 de unităţi de învăţământ în Scenariul 3 (S3) implică participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi/lecţii online.

    „Menţionăm că dintre cele 517 de unităţi aflate în această situaţie, 214 de unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate, iar 303 unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu ca urmare a ratei de incidenţă a cazurilor din localitatea în care funcţionează ori a infrastructurii şcolare/şcoli în care se execută diverse lucrări de reabilitare”, transmite Ministerul Educaţiei.

    Consiliile de administraţie de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ adoptă propunerile de scenarii şi, implicit, schimbarea acestora, în funcţie de analiza situaţiei epidemiologice efectuate de către direcţiile de sănătate publică şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, de infrastructura şi de resursele existente în fiecare unitate de învăţământ.

    Potrivit ordinului comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii nr. 5.487/1.494/01.09.2020, criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile/instituţiile de învăţământ stabilesc unul dintre cele trei scenarii de funcţionare este rata incidenţei cumulate, respectiv: numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.