Iată câteva dintre cele mai spectaculoase aranjamente cu lumini. Sunt chiar fanatici care au ajus să-şi ia concediu – o săptămână sau chiar mai mult – pentru a-şi instala toate luminile. Dincolo de investiţia propriu zisă în beculeţe, un cost considerabil îl are şi energia consumată de instalaţii. Din acest motiv, americanii au chiar un site care calculează care va fi consumul pentru complexul de instalaţii ales.
Această locuinţă este iluminată în aşa fel încât luminiţele sunt sincronizate cu teme muzicale.
Potrivit studiilor Edenred România, 40% din salariaţii din mediul privat primesc tichete şi carduri cadou, de Crăciun. “Estimăm că volumul de tichete cadou emise în acest an va înregistra o creştere de minimum 10% faţă de anul trecut, datorită unei uşoare redresări a mediului economic şi faptului că firmele au realizat impactul major pe care il au tichetele de masă şi cadou în motivarea angajaţilor”, spune Philippe Blecon, directorul general Edenred România.
Dintre diversele variante de cadouri care pot fi oferite de Crăciun de companii, tichetele şi cardurile de cadouri au cel mai eficient cadru fiscal, fiind scutite de taxe salariale şi patronale.
În România, peste 30.000 de companii acordă salariaţilor lor diverse tipuri de tichete emise de Edenred.
Senatul a adoptat tacit, marţi, o iniţiativă legislativă care prevede ca ziua de 30 noiembrie, în care este sărbătorit Sfântul Andrei, să fie declarată zi de sărbătoare legală, în care nu se lucrează.
Propunerea legislativă pentru completarea Legii 53/2003 – Codul muncii este iniţiată de deputatul Mircia Giurgiu şi senatorii Emilian Frâncu şi Liviu Titus Paşca. Semnatarii proiectului arată, în expunerea de motive, că declararea zilei de 30 noiembrie ca sărbătoare legală ar fi un act firesc de celebrare a celui care, în calitate de apostol, “a înnobilat fiinţa naţională a românilor”, acesta formând în Dobrogea primele comunităţi creştine şi fiind considerat de Biserica Ortodoxă Română patronul spiritual al românilor.
Trenul accelerat 13981, pe relatia Bucuresti Nord-Mangalia,
parcurge cei 268 de kilometri in sase ore, rezultand o viteza medie
de deplasare de 45 de kilometri pe ora. Pretul unui bilet la clasa
a doua este de 45,5 lei.
Pentru cei care prefera trenurile rapid, calatoria pana la
Constanta, deci cu 60 de kilometri mai scurta, dureaza patru ore,
insa tariful unui bilet la clasa a doua creste la circa 50 de
lei.
Personalul e varianta pentru cei care nu tin cont de durata si
conditiile calatoriei. Sase ore dureaza drumul pana la Constanta,
la care se adauga circa o ora pentru a ajunge in statiunile din
sudul litoralului. Biletul intreg costa 26 de lei.
Potrivit Mediafax, CFR Calatori reaminteste ca pentru cei care
calatoresc in grupuri mici, de pana la cinci persoane, se fac
reduceri intre 10 si 25 la suta. Oferta “Minigrup 2 – 5” este
valabila in toate zilele saptamanii, mai putin vineri si
duminica.
Ouale rosii se ciocnesc din Duminica Pastelui pana in Duminica
Mare. Duminica Pastelui innoieste lumea cum se innoieste lumina de
echinoctiu – de aceea se mananca miei, purcei si vitei fragezi,
cas, oua rosii si pasca, arata Vlad Manoliu Furnica, etnolog la
Muzeul Taranului Roman.
Se ofera pomana pentru morti, oricine intra pe usa e oaspete
binevenit, iar daca se poate, cojile de oua rosii se dau pe apa
curgatoare, sa ajunga in Tara Blajinilor, sub Apa Sambetei, cea cu
care comunica toate apele curgatoare de pe pamant. De aici si
Pastele Blajinilor, martea celei de-a treia saptamani de dupa
Paste, cand se fac petreceri la iarba verde, iar firimiturile sunt
menite poporului subpamantean al blajinilor.
In unele zone, o ceata de tineri umbla prin sat de Paste, pe la
fete mari mai ales. Il saluta pe gospodar cu “Hristos a inviat”,
canta un cantec, doua, joaca o hora. Primesc diverse daruri. Modul
de organizare este asemanator cu cel al cetelor de colindatori de
la Craciun. Tinerii se numesc “valari”, iar obiceiul
“valarit”.
In zona Brasovului, ceata poarta numele de “Junii Brasovului”, iar
conducatorul cetei se numeste vataf. Programul lor se intinde pe
durata a zece zile: la Blagovestenie, in Duminica Floriilor si o
saptamana intre Duminica Pastilor si Duminica Tomii. A doua zi de
Paste se impart in cete si merg prin sat insotiti de lautari, unde
sunt asteptati cu mesele pline de colaci, bautura si oua
rosii.
Joile oprite (Joile pomenite sau Joile verzi) sunt un ciclu cu
numar variabil de joi (3, 7, 9) cuprinse intre Pasti si a doua
saptamana dupa Rusalii. In aceste zile sunt interzise anumite
activitati casnice, agrare si pastorale, in diferite zone ale
tarii. Restrictiile au menirea de a apara oamenii, gospodariile si
roadele de urmarile fenomenelor naturale potrivnice: ploi cu
grindina si trasnete, bruma si ingheturi tarzii etc.
Inaltarea Domnului sau Ispasul este o sarbatoare care cade
intotdeauna in joia saptamanii a sasea dupa Pasti (a patruzecea zi
de la Inviere), cand Domnul Isus Hristos s-a inaltat la cer. In
seara dinaintea Ispasului se taie leustean, se pune prin case, pe
la porti si ferestre contra strigoilor; se impodobesc casele cu
flori, se bat vitele cu leustean si li se da sa manance anumite
flori ca sa nu le “strice” strigoii.
De Ispas se pune floare de soc in casa. Altii duc frunze de nuc la
biserica, apoi le poarta la brau (pentru ca si Hristos si-a pus
cand s-a inaltat), sau le rasfira prin odai. Femeile dau de pomana
lapte dulce, fac pasca si oua rosii. De la aceasta data nu se mai
mananca oua rosii. Se spune ca Ispas a fost un om vesel si ca “in
ziua lui s-a inaltat Hristos”. In aceasta zi nu se lucreaza; “cine
lucreaza de Ispas capiaza”.
Rusaliile sunt sarbatorite la 50 de zile dupa Paste, in Duminica
Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si
Duminica Mare. Este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh
peste Sfintii Apostoli. Pentru popor insa, Rusaliile sunt niste
fete ale campului, un fel de Iele, duhuri necurate, zane sau
Vantoase, care plutesc in vazduh sau traiesc in locuri izolate,
neumblate. Se zice ca ele coboara din cer si inseala in special
oamenii care nu tin sarbatoarea lor cu cantece si jocuri – ii
ridica in aer, ii invartesc si-i lasa sa cada; le stramba gura sau
ii lovesc cu alt rau.
In zilele de Rusalii se culeg in toata tara plantele de leac. Tot
atunci sunt impletite din flori si grau cununile de nunta. Femeile
aduc in ajunul Rusaliilor pelin si il pun sub cap pentru a fi
protejate, de Rusalii, pentru ca de boala lor nu poti scapa, “decat
prin descantece sau cetanie la manastire”. Este o sarbatoare
dedicata in mare parte unor practici de pomenire a mortilor, dar si
altor practici pastorale de ocrotire a animalelor (mai ales a
cailor).
In saptamana de Rusalii se joaca Calusul. Calusul este jucat de
Mutul Calusului, un personaj tacut si ciudat cu barba de tap, fata
acoperita cu o masca din piele de capra si cu caciula din blana de
ied care poarta la brau un falus cioplit din lemn si tine pe umeri
o traista cu leacuri pentru bolile animalelor si un fel de totem
cioplit din lemn numit “Ciocul Calusului”. Ceata de flacai care
insoteste Calusul sunt calusarii. Dansul Calusului are o mare
vechime, raspandit la romanii din nordul Dunarii dar si la aromani
si meglenoromani. Forma sa culta de astazi este o stilizare
simplista a unui obicei cu radacini stravechi.
Slujba de Inviere de la Catedrala Patriarhala a inceput la
miezul noptii si a fost oficiata de Preafericitul Parinte Patriarh
Daniel, inconjurat de un sobor de preoti. Parintii si nasii care
boteaza copiii, dar nu-i cresc sau nu-i educa in credinta, nu-i
iubesc cu adevarat, deoarece numai copiii botezati si crescuti in
credinta si vietuire crestina pot deveni buni cetateni, arata PF
Daniel in Pastorala de Pasi dedicata tainei Sfantului Botez.
Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat ca anul 2011
sa fie “Anul omagial al Sfantului Botez si al Sfintei Cununii” in
Patriarhia Romana. PF Daniel explica botezul din cele mai vechi
timpuri pana in zilele noastre.
Pentru romani, pregatirea Pastelui inseamna mai intai curatenia
si bucatele care se fac in casa. De “curatenia de Paste” orice
gospodina trebuie sa se achite in timp util si sa aiba casa luna
pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sarbatoare.
Preparatele de Paste, care in general nu lipsesc de pe masa, sunt
ouale rosii, drobul de miel, pasca si cozonacul. Ouale se vopsesc
in Joia Mare, considerandu-se un pacat mare orice lucru facut in
casa vineri, cand la Biserica are loc Prohodul.
Lumina Sfanta s-a pogorat la Ierusalim, sambata, la ora 14.15,
iar peste mai putin de cinci ore a ajuns in Romania , fiind adusa
de la Biserica Sfantului Mormant de o delegatie a Patriarhiei
Romane condusa de Preasfintitul Parinte Varsanufie Prahoveanul,
episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor. Din delegatie a facut
parte si preacuviosul parinte Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al
Catedralei Patriarhale si Exarhul cultural al Arhiepiscopiei
Bucurestilor. Preasfintitul Parinte Episcop-vicar Varsanufie
Prahoveanul a declarat, la sosirea in salonul oficial al
Aeroportului “Henri Coanda” ca “a mers pentru binecuvantarea
credinciosilor la Ierusalim pentru a lua Sfanta Lumina”.
