Tag: salariu minim

  • Ministrul de finanţe spune că filipinezii ar trebui să muncească în România pe salariul minim, nu pe mediu

    Cei care fac recrutări spun că posibila eliminare a prevederii care impune ca un angajat dintr-o zonă non-UE să primească salariul mediu pe economie în România– măsură anunţată de ministrul finanţelor Eugen Teodorovici – nu ar diminua numărul de angajaţi din ţări precum Vietnam sau Filipine care vin în România.

    „Forţa de muncă ar veni şi pe salariul minim în România. În Filipine, angajaţii din resorturi câştigă un dolar pe zi. Dacă primesc un dolar bacşiş, au primit salariul pe toată ziua. Ei vin aici şi în loc de 30 de dolari pe lună trec din start la 500 de dolari pe lună”, spune Alexandra Ivan, managing partner în cadrul firmei de selecţie şi recrutare ROjobs.
     
  • A câştigat o avere la loto, dar problemele cu tatăl ei au dus-o la sapă de lemn

    În 2003, Callie Rogers avea 16 ani şi câştiga salariul minim pe economie. Viaţa ei s-a schimbat atunci când a câştigat marele premiu pus în joc de loteria din Marea Britanie: 1,87 milioane de lire sterline, adică aproximativ 2,84 milioane de dolari. Deşi şi-a jurat că va fi responsabilă, comportamentul ei a început să se schimbe aproape imediat.

    Nouă ani mai târziu, Callie Rogers devenea mamă pentru a doua oară; ea cheltuise mare parte a banilor pe operaţii estetice, petreceri şi droguri. Ea a declarat unei publicaţii britanice că a cumpărat cocaină în valoare de peste 380.000 de dolari. Din premiul pe care îl câştigase în 2003, femeia mai avea doar 2.000 de dolari.

    După ce s-a internat într-o clinică pentru a-şi trata dependenţa de droguri, Callie Rogers a înţeles care a fost principala cauză a comportamentului său: ea fusese abuzată sexual în copilărie.

    “Am sperat că banii câştigaţi mă vor face atât de fericită încât o să uit ce mi-a făcut”, le-a declarat ea celor de la The Sun. “Dar câteva săptămâni mai târziu, când adrelina a dispărut, am realizat că sunt încă traumatizată din cauza a tot ce s-a întâmplat.”

    După ce a scăpat de adicţii, Callie Rogers s-a recăsătorit. Ea urmează cursuri de specializare pentru a deveni asistentă medicală.

  • Ţara unde cetăţenii cu salariu minim îşi pot lua doar două cartoane de ouă, un kilogram de mălai şi o pungă de paste

    Antonio Perez, 73 de ani, s-a trezit la 5 dimineaţa pentru a sta la coadă la bancomat de unde vrea să-şi scoată banii de pensie. La micul dejun a băut o cafea. Când a ajuns la bancomat era deja o coadă de aproape 140 de oameni care şi ei aşteptau să-şi retragă banii. În medie, o pensie lunară a unui venezuelan înseamnă 1,8 dolari pe piaţa neagră.

    “Abia dacă mai putem supravieţui. Dacă preţurile continuă să crească nu ştiu ce vom mânca”, spune bătrânul care nu este singurul în această situaţie disperată. În timp ce economia Venezuelei continuă să se destrame, viaţa de zi cu zi devine o corvoadă pentru centăţeni ce încearcă să-şi administreze cât mai eficient salariul. Salariul minim din Venezuela a ajuns la 1,307,000 de bolivari (adica în jur de 6 dolari pe piaţa neagră) şi este de ajuns pentru a cumpăra două cartoane de ouă, un kilogram de mălai şi o pungă de paste sau doi litri de lapte, patru conserve de ton şi o pâine.

    De când preşedintele Nicolas Maduro se află la conducere, după moartea lui Hugo Chavez în 2013, salariul minim a fost mărit de 21 de ori, ultima dată chiar pe 1 martie 2018. Aceasta este o încercare disperată pentru a recupera terenul pierdul în detrimetul inflaţiei. Rata anuală a inflaţiei în Venezuela a ajuns la 2000%. Guvernul a renunţat să mai publice informaţii despre rata inflaţiei sau estimări. FMI-ul prognozează că inflaţia din Venezuela va ajunge la 13000% în acest an. Asta înseamnă că preţurile se pot schimba oricând. Mai mult, unele localuri au renunţat să tot schimbe preţurile aşa că oamenii află la casă cât costă.

    Oamenii au renunţat la carne pentru că este prea scumpă şi atunci când intră salariul în contul bancar se grăbesc să cumpere produsele de care au nevoie de frică ca preţul să nu crească. Venezuelenii acum îşi fac griji în legătură cu ce mănâncă. Nici nu se mai gândesc la alte bunuri: un săpun costă 200.000 de bolivari adică cât salariu pe o săptămână.

    O altă problemă este faptul că au o limită de retragere de la ATM de 10.000 de bolivari (5 centi americani) cu care un venezuelean poate cumpăra cel mult 2 bomboane cu mentă. Despre alte plăceri precum o cină în oraş (salariul pe o lună) sau un film la cinema (o treime din salariul minim) nici nu poate fi vorba.

    În contextul creşterii preţurilor în economia afectată de criză, a lipsei de hrană şi şi a riscului crescut de crimă la care sunt expuşi agenţii de securitate în statul Zulia, Venezuela,  o firmă de pază a găsit o metodă originală de a atrage noi angajaţi.  
     
    Conducerea firmei Atlas Security a decis ca, pe lângă pe un salariu de 10 milioane de bolivari, ceea ce înseamnă doar 10 dolari pe lună, să le ofere angajaţilor şi un bonus „motivational”, adică un cofrag de ouă. Pentru a primi bonusul  săptămânal de 36 de ouă, în valoare de aproximativ 2 dolari, personalul trebuie să ajungă la timp, să nu rateze schimburile şi să se îmbrace adecvat.

    „Mulţi nu respectau aceste reguli de bază, de aceea am făcut acest lucru”, a declarat Cindy Fuenmayor, manager resurse umane al agenţiei Atlas Security. „Am primit o mulţime de aplicaţii de când am publicat anunţul. Suntem inovativi. Este un stimulent bun”, adaugă Fuenmayor. Aproximativ 200 de posturi sunt disponibile la Atlas.

    Venezuela s-a lovit de multe crize politice de-a lungul istoriei sale, însă indiferent de situaţie potenţialul economic al ţării nu a fost niciodată negat. Imediat după descoperirea petrolului la începutul secolului al XX-lea, naţiunea din America de Sud şi-a construit întreaga economie pe spatele aurului negru. Chiar şi astăzi Venezuela conduce în topul rezervelor de petrol, cu 300 de miliarde de barili.

    În 1950, când majoritatea ţărilor de pe glob se zbăteau să-şi revină după cel de-al doilea război mondial, Venezuela era extrem de bogată, având al patrulea PIB per capita din lume. Astfel, ţara era de două ori mai bogată decât Chile, de patru ori mai prosperă decât Japonia şi de 12 ori mai bogată decât China. Din păcate pentru Venezuela, această situaţie nu avea să continue foarte mult. În perioada 1950-1980, economia venezueleană a crescut constant, iar în 1982 era cea mai prosperă economie din America Latină. Autorităţile s-au folosit de resurse vaste de petrol pentru a plăti diferite programe sociale, în sănătate, educaţie, transport sau alimentaţie. La vremea aceea, muncitorii din Venezuela erau printre cel mai bine plătiţi din regiune.

    La mijlocul anilor ’80, preţul petrolului s-a prăbuşit şi a decimat economia venezueleană. Astăzi, Venezuela este una dintre cele mai sărace economii din regiune şi lucrurile se vor înrăutăţi dacă criza actuală va continua, potrivit Fondului Monetar Internaţional. FMI prognozează că până în 2022, PIB-ul per capita va fi de doar 12.210 dolari, ceea ce ar însemna o sărăcie mai mare decât chiar înainte de era Chavez. În ultimii patru ani, PIB-ul ţării a scăzut cu peste 35%, adică o scădere mai drastică decât au avut-o Statele Unite ale Americii în timpul Marii Crize Economice din 1929-1933.

    Venezuela se sprijină în continuare foarte mult pe petrol (95% din exporturile ţării este reprezentat de această resursă), ceea ce înseamnă că orice fluctuaţie a preţului petrolului face diferenţa dintre bogăţie şi sărăcie. După scăderea semnificativă a preţului petrolului în anii ’80, inflaţia a crescut ajungând în 1989 la 84,5%, iar în 1996 la 99,9%. În 1998, Hugo Chavez a fost ales preşedinte şi a promis că va reduce sărăcia, iar standardul de viaţă va creşte. Revenirea preţului petrolului a făcut ca acest lucru să se întâmple în anii 2000. Anul 2004 a fost unul critic pentru Chavez din cauza creşterii fulminante a preţului barilului de petrol.

    Economia a mers din ce în ce mai bine, iar preşedintele s-a ţinut de promisiune şi a cheltuit banii pentru a îmbunătăţi viaţa celor mai săraci; astfel procentul sărăciei s-a înjumătăţit până în 2010. Acest lucru a dus la creşterea deficitului ţării, context în care menţinerea programelor de bunăstare socială devenea imposibilă dacă preţul petrolului scădea. Lucru care s-a întâmplat de altfel când Maduro a preluat conducerea.

    Chavez a murit în 2013 şi Nicolas Maduro a preluat şefia statului. Din păcate pentru el, preţul petrolului s-a prăbuşit din nou şi era clar că Venezuela urma să aibă o bătălie intensă cu inflaţia, iar bancnota naţională urma să se devalorizeze foarte mult. Acum ţara duce o lipsă masivă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale, iar violenţa şi protestele cresc în Caracas.

    Recent, guvernul a modificat constituţia ţării pentru a câştiga şi mai multă putere, deşi 80% din populaţia ţării nu-l mai vrea la conducere. Nicolas Maduro refuză să-şi dea demisia în ciuda unor proteste masive care au acaparat întreaga ţară şi în urma cărora au murit peste 100 de oameni. Aşadar, în condiţiile unei crize economice şi politice profunde, regimul preşedintelui Nicolas Maduro a devenit tot mai dependent de Rusia pentru finanţare, oferind în schimb Moscovei active ale companiilor de stat, în special din industria petrolieră, se arată într-o analiză a Reuters.

    Compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela (PDVSA) este angrenată în negocieri cu firma rusă de stat Rosneft pentru cedarea unor participaţii în câteva din cele mai productive proiecte petroliere din Venezuela, potrivit unui oficial de rang înalt de la Caracas şi unor surse din industria energiei. În ultimii doi ani, regimul preşedintelui Maduro a devenit din ce în ce mai dependent de Moscova, după ce China şi-a redus expunerea în această ţară din cauza corupţiei şi criminalităţii. Multe companii multinaţionale şi-au redus sau închis operaţiunile locale din cauza gravei crize politice şi economice cu care se confruntă Venezuela.

  • Mai mult de nouă întreprinzători din zece spun că revoluţia fiscală a avut efecte negative

    Şase din 10 antreprenori spun că au întâmpinat dificultăţi în trecerea contribuţiilor la angajat, iar 68,7% spun că au avut salariaţi cu timp parţial cu salarii mai mici decât cuantumul contribuţiilor sociale aferente întregului salariu de bază minim brut, de 665 de lei, conform sondajului realizat de CNIPMMR.

    Întreprinzătorii mai spun, în proporţie de 79,4%, că punerea în aplicare a creşterii începând cu 1 ianuarie 2018 a salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei le-a creat dificultăţi, iar jumătate au anticipat că măsurra va duce la disponibilizarea unor angajaţi.

    Pentru trecerea contribuţiilor la salariat, 72,2% dintre respondenţii au crescut salariile pentru compensarea în totalitate, 13,3% au decis să acorde prime lunare, 12,9% au crescut salariile pentru compensarea parţială iar 1,6% au luat alte măsuri.

    În cazul creşterii contribuţiilor sociale pentru salariaţii cu timp parţial, 49,1% dintre IMM au decis să crească salariile pentru compensarea în totalitate, 39,8% au făcut restructurări şi concedieri, 6,7% au crescut salariile pentru compensarea parţială, iar 4,4% au luat alte măsuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un vânzător LIDL va câştiga cel puţin 1.800 lei net, cu 55% peste salariul minim pe economie

    Discounterul german Lidl, care a cu­cerit în şase ani comerţul ali­men­tar local, majorează sala­ri­ile celor peste 5.500 de angajaţi de la 1 martie, astfel că un vânzător va câştiga minimum  3.061 de lei brut (1.800 lei net), iar un comisionar va ajunge la 3.301 lei brut. Prin comparaţie, salariul minim brut pe economie este de 1.900 de lei (1.162 de lei net), adică un casier al magazinelor Lidl va câştiga cu peste 50% mai mult.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cât câştigă net un român faţă de un ungur, un polonez sau un ceh

    Cu un salariu minim brut de 413 euro (1.900 de lei) pe lună, adică 252 de euro net, România se află în continuare pe penultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol. Bulgaria este pe ultimul loc cu un salariu minim net de 226 de euro pe lună.

    Dacă un angajat român câştigă net 252 de euro, ca salariu minim, un salariat din Ungaria are cu 40 de euro mai mult, în timp ce unul din Cehia are cu 165 de euro peste nivelul de pe piaţa locală. Prin comparaţie, un salariat plonez câştigă cu 113 euro mai mult decât un român plătit cu minimul pe economie.

    Citeste mai multe pe www.zf.ro

  • România, strivită între IT-işti, ingineri şi paznici sau videochat. De ce nu vrea nimeni să lucreze pe salariile actuale şi cere cu 1.000 de lei mai mult

    De asemenea, pentru fete videochatul a venit ca o soluţie de salvare din sărăcie, fără a mai ajunge pe străzile din Occident.

    În Bucureşti, la ieşirea din metrou în Piaţa Romană sau la Coloane, aproape orice fată este abordată de un tânăr care îi dă un flayer despre videochat şi cât poţi să câştigi de acolo, cu acte în regulă. Unul din cele mai mari videochaturi din Bucureşti, LTV Network, a raportat pentru 2016 afaceri de 30 mil. lei (6,7 mil. euro).

    Un barman dintr-o pizzerie din Capitală, care a lucrat mai bine de 10 ani în Occident, dar care s-a întors acasă pentru că reuşeşte acum să rămână cu mai mulţi bani în mână la final de lună în Bucureşti decât la Milano, răbufneşte: Nimeni nu mai vine să lucreze, să fie ospătar sau picoliţă. Decât să stea 12 ore în picioare şi să ia 100-200 de lei pe zi, mai bine se face paznic sau se duce la videochat. Unde ne vom duce aşa?

    Vasile Deac, proprietarul unei fabrici de mobilă din Baia Mare, este revoltat: absolvenţii de liceu nu vor să se trezească la 5 dimineaţa şi să lucreze pe salarii de 1.500 de lei net. Mai bine stau pe ajutorul de şomaj şi pe banii părinţilor. Noi nu putem oferi salarii de 3.000 sau 4.000 de lei. Toată lumea vrea IT, nimeni nu mai vrea să lucreze în industrie.

    Luchi Georgescu, cea care controlează afacerea cu mezeluri Meda, strigă în pustiu: Ajutoarele sociale date de stat au stricat piaţa muncii şi au contribuit la ceea ce se întâmplă acum. Cu toate că salariile cresc, oameni nu se găsesc.

    La polul opus, IT-ul aspiră toată crema care iese de pe băncile facultăţilor. La o medie salarială de 6.000 – 7.000 de lei net, cât poate să ia un programator doar cu câţiva ani vechime, multinaţionalele şi companiile din IT, cu birouri state of art, în mijlocul oraşului şi lângă malluri, sunt în topul preferinţelor pentru cei care caută de lucru.

    Nici sectorul bancar nu mai poate face faţă IT-ului, ca ofertă salarială. Acum sensul este invers, din bănci în IT.

    La finalul săptămânii trecute, compania americană Fitbit, cunoscută pentru celebrele gadgeturi de monitorizare a activităţilor fizice, a anunţat că recrutează 200 de oameni la Bucureşti, pe lângă cei 100 pe care îi are deja.

    Wipro, una dintre cele mai mari companii la nivel mondial în domeniul consultanţei şi serviciilor outsourcing, a anunţat că mută proiecte în România pentru a dezvolta sisteme multimedia şi are nevoie de 500 de ingineri.

    Cea mai mare bancă germană, Deutsche Bank, a iniţiat un program de repatriere a românilor din afară, care lucrează în multinaţionale, pentru centrul de tehnologie de la Bucureşti, unde trebuie să ajungă repede la 1.000 de oameni. Iar salariile oferite nu sunt chiar aşa mici.

    Microsoft are un centru la Bucureşti, care deserveşte Europa şi Africa, unde salariile oferite inginerilor depăşesc 2.000 de euro net.

    La cealaltă extremă, nimeni din celelalte industrii nu poate să se apropie în acest moment de ingineri şi IT-işti fără să-şi destabilizeze bugetele de salarii.

    Piaţa muncii este oglinda businessului: fie avem multinaţionale şi câteva companii româneşti mari şi foarte mari (sunt numai 3.100 de companii care depăşesc cifra de afaceri de 10 mil. euro), fie avem 600.000 de companii mici şi foarte mici, unde o cifră de afaceri de 100.000 de lei pe an este o excepţie.

    La mijloc există un gol de companii şi resursă umană care an de an este din ce în ce mai mare. Companiile româneşti pierd lupta pentru atragerea talente în favoarea multinaţionalelor, iar în acest fel pierd business şi contracte şi nu pot să ţină pasul cu piaţa.

    Foarte mulţi antreprenori români se întreabă unde este creşterea economică, cea mai mare din Europa, pentru că în conturile lor nu se vede nimic şi nu pot să facă faţă creşterilor salariale din piaţă şi de la stat.

    Conform unor studii făcute de eJobs, cel mai mare portal de recrutare online, aşteptările de creştere salarială ale noii generaţii sunt de 1.000 de lei net faţă de salariile actuale. Nu multe companii îşi permit aceste aşteptări salariale, iar în aceste condiţii vor pierde sânge.

    Din păcate, România este strivită între extreme, între paznici şi videochat şi IT-işti şi ingineri.

  • Salariul minim va fi majorat săptămâna aceasta la 1.900 de lei

    „Vom avea această Hotărâre de Guvern referitoare la salariul minim, care rămâne la 1.900 de lei, exact cum s-a stabilit, pentru că este vorba şi de întoarcerea sarcinii fiscale. Motivul amânării acestei Hotărâri de Guvern nu a fost altul decât că ea trebuie să stea o anumită perioadă pe site în dezbatere publică. Din câte ştiu, s-a cerut transparenţă şi s-au efectuat mai multe etape în acest sens”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu, la Palatul Parlamentului.

    Întrebată de jurnalişti dacă în următoarea şedinţă de Guvern va fi discutat şi bugetul, Vasilescu a spus că responsabil în acest caz este ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce surpriză pregăteşte Guvernul Tudose şoferilor

    De la începutul anului viitor, salariul minim pe economie ar trebui să crească la 1.900 de lei, o hotărâre de Guvern urmând să fie adoptată de Guvern în perioada următoare, odată cu proiectele bugetului de stat pe 2018.

    Odată cu creşterea salariului minim pe economie ar urma să crească însă şi punctul-amendă: la 190 de lei de la 145 de lei, scrie realitatea.net

  • Ce surpriză pregăteşte Guvernul Tudose şoferilor

    De la începutul anului viitor, salariul minim pe economie ar trebui să crească la 1.900 de lei, o hotărâre de Guvern urmând să fie adoptată de Guvern în perioada următoare, odată cu proiectele bugetului de stat pe 2018.

    Odată cu creşterea salariului minim pe economie ar urma să crească însă şi punctul-amendă: la 190 de lei de la 145 de lei, scrie realitatea.net