BusinessMagazin

Tag: romania

  • Bursă. OMV Petrom şi Vulcangas România vor să deschidă prima staţie de alimentare cu gaz natural lichefiat (GNL) şi comprimat (GNC) în reţeaua Petrom. Staţia va fi operaţională în 2025

    OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, anunţă că a încheiat un parteneriat cu Vulcangas România pentru deschiderea de staţii de alimentare cu gaz natural comprimat şi lichefiat. Prima dintre acestea se estimează că va fi operaţională în anul 2025 şi va fi instalată în staţia Petrom din localitatea Chitila Sat, judeţul Ilfov. Această staţie este destinată atât transportului uşor de mărfuri, cât şi autocamioanelor pentru transport greu. Următoarele staţii vor fi instalate în funcţie de evoluţia cererii de GNL şi GNC în România.

    „Prin acest parteneriat continuăm diversificarea ofertei pentru mobilitate pentru transportul de marfă pe distanţe medii şi lungi, susţinând dezvoltarea pieţei de GNL şi GNC. Gazul natural poate fi o opţiune viabilă pentru tranziţia către un transport mai curat”, spune Radu Căprău, membru al Directoratului, responsabil pentru activitatea de Rafinare şi Marketing.

    Transportul de marfă pe bază de GNL/CNG generează o cantitate de emisii de dioxid de carbon cu aproximativ 15% mai redusă, emisii de oxizi de sulf cu 50% mai puţine şi aproape nu generează emisii de particule grele. Un camion alimentat cu GNL/CNG poate beneficia de o autonomie de până la 1.600 de kilometri. 

    „Apreciem colaborarea cu OMV Petrom pentru a aduce expertiza şi experienţa noastră în furnizarea de soluţii de gaz natural lichefiat şi gaz natural comprimat pe piaţa românească. Concentrarea noastră pe inovaţie, dezvoltare durabilă şi servicii bazate pe calitate şi siguranţă pentru toţi clienţii noştri ne face să împărtăşim aceleaşi valori cu partenerul nostru OMV Petrom. Având toate aceste instrumente şi valori comune la îndemână putem deveni împreună actori importanţi pe piaţa românească de gaz natural lichefiat şi gaz natural comprimat”, spune Costantino Amadei, administrator Vulcangas România.

    OMV Petrom are 33,9 mld. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 51,2% de austriecii de la OMV, în timp ce statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,7% din capitalul social. Acţiunile SNP se tranzacţionează în creştere cu 30,5% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 1,5 mld. lei, arată datele BVB.

    Unicul producător local de petrol şi gaze a încheiat primele nouă luni din 2023 cu un profit net de 2,5 mld. lei, faţă de 9,2 mld. lei în aceeaşi perioadă din 2022, la venituri de 28,5 mld. lei, în scădere de la 44,3 mld. lei, potrivit datelor din raportul financiar trimestrial.

     

  • Studiu Frames: 7 din 10 dezvoltatori imobiliari din România ar putea intra în insolvenţă în următoarea perioadă. “Sunt dezvoltatori imobiliari cu capacitate financiară redusă, dependenţi de cashflow şi de dinamica pieţei”

    Peste 70% dintre dezvoltatorii imobiliari din România prezintă un risc major de insolvenţă, pe fondul accentuării provocărilor generate de scăderea vânzărilor din imobiliare şi a creşterii taxelor, arată o analiză realizată de firma de consultanţă Frames.

    “În marea lor majoritate sunt dezvoltatori imobiliari cu capacitate financiară redusă, dependenţi de cashflow şi de dinamica pieţei, vulnerabili în faţa modificărilor financiare – creşterea taxelor, a costurilor operaţionale în general şi scăderea cererii de locuinţe. Capacitatea lor financiară este grevată, în prezent, şi de nivelul creditelor contractate – ale căror costuri au crescut semnificativ’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Statisticile arată că 5.633 de dezvoltatori imobiliari din totalul de 7.158 se aflau în zona micro, 1.071 firme sunt evaluate ca fiind mici, 364 mijlocii şi numai 90 sunt firme mari, cu o putere financiară semnificativă.

    Potrivit analizei datelor financiare din 2022, raportate la Ministerul Finanţelor, şi dinamicii de business din 2023, 69,94% dintre cele 7.158 de firme cu cod caen 4110 înregistrat un risc foarte mare de insolvenţă, iar alte 3,63% un risc mare de blocaj economic.

    Alte 3,38% dintre companii avea un risc mediu de insolvenţă, iar 22,% prezentau un risc scăzut sau foarte scăzut de dificultăţi financiare.

    Cele mai multe probleme sunt în Bucureşti unde, dintre cei 3.000 de dezvoltatori imobiliari, peste 2.300 aveau un risc mare şi foarte mare de insolvenţă.

    În topul judeţelor cu probleme urmează Cluj cu 623 de firme dintre care 453 cu probleme majore, Timiş – cu 569 de firme (383 cu risc mare şi foarte mare de insolvenţă) şi Constanţa cu 292 de dezvoltatori imobiliari dintre care 217 cu risc major de insolvenţă.

    Potrivit studiului Frames, cele 7.158 de firme aveau, la finele anului trecut, datorii totale de 86,2 miliarde de lei, valoare dublă faţă de 2015 (38,7 mld.lei).

    Valoarea stocurilor depăşea 18,3 miliarde de lei, iar pierderile nete însumau 1,5 miliarde de lei.

    Analiza Frames mai arată că după un an 2022 excelent din perspectiva cifrei de afaceri, care, şi pe fondul inflaţiei, a crescut la nivelul industriei la un record istoric de 18,8 miliarde de lei, rezultatele din 2023 ar putea indica un prim regres, în premieră în ultimii zece ani.

    Atfel, Comisia Naţională de Prognoză estimează o scădere de 8,5% a volumului construcţiilor rezidenţiale în 2023.

    ,,Creşterea TVA la imobilele noi, cu valoare mai mare de 120.000 de euro, de la 5 la 19%, de la 1 ianuarie, a venit să pună gaz pe focul problemelor din acest sector, grav afectat de creşterea preţurilor la materialele de construcţii, utilităţi, a cheltuielilor operaţionale în general. Majorarea TVA şi la locuinţele de până în 120.000 euro, de la 5 la 9%, va accentua şi mai mult problemele, mai cu seamă că peste 80% dintre apartamentele vândute în România se încadrează la locuinţe mici. Tuturor acestor probleme se alătură accesul tot mai dificil la creditare pentru majoritatea populaţiei şi posibilul risc de schimb valutar -esenţial în procesul de dezvoltare imobiliară”, afirmă consultanţii de la Frames.

    Problemele din acest sector sunt evidente şi dacă privim din prisma evoluţiei autorizaţiilor de construcţie.

    Astfel, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în luna septembrie 2023 (cele mai noi date), s-au eliberat 3.083 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 1,0% faţă de luna august 2023 şi cu 20,5%, faţă de luna septembrie 2022.

    ,,Piaţa dezvoltării imobiliare va trece printr-o schimbare semnificativă, din sita modificărilor fiscale urmând să rămână, probabil, doar companiile mari, cu acces la finanţare şi cu planuri bine definite. Micii investitori, cei care trăiau de la un proiect la altul, s-ar putea să aibă nevoie de salvare’’, concluzionează Adrian Negrescu.

  • Banca Mondială: România are nevoie de investitii substantiale pentru tranziţia verde a întregii economii, estimate la aproximativ 3% din PIB-ul cumulat până în 2050, respectiv 356 miliarde dolari, alocati în sectoarele cheie pentru decarbonizare – energie electrică, clădiri şi transporturi

    România are nevoie de investitii substantiale pentru tranziţia verde a întregii economii, necesarul fiind estimat la aproximativ 3% din PIB-ul cumulat până în 2050, respectiv 356 miliarde dolari, alocati în  sectoarele cheie pentru decarbonizare – energie electrică, clădiri şi transporturi, arată cel mai recent Raport de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea (RTCD).

    În plus, pentru adaptarea la schimbările climatice ar putea fi nevoie de investiţii de încă 160 miliarde dolari (1,3% din PIB-ul cumulativ).

    ”Deşi finanţarea publică (inclusiv din fonduri UE) va juca un rol critic, România se confruntă cu constrângeri fiscale substanţiale, iar stimularea investiţiilor verzi din sectorul privat va fi esenţială. Având un spaţiu fiscal redus, va fi critic să se impulsioneze investiţiile private verzi prin semnale la nivel de preţuri (manifestate prin stabilirea preţurilor la carbon, cu instrumente cum ar fi ETS, taxe pe carbon şi reducerea subvenţiilor pentru combustibili fosili) care să direcţioneze investitorii către sectoare şi tehnologii mai curate”, se arată în raport.

    Atingerea ţintei Net0@2050 va aduce provocări substanţiale, necesitând acceptare la nivel politic şi din partea populaţiei. Pentru realizarea obiectivelor propuse de România, va fi nevoie de reduceri substanţiale de emisii în sectoare dificil de schimbat şi de o reducere suplimentară a emisiilor cu 96% chiar şi dacă este atinsă ţinta „Fit for 55”(reducerea emisiilor nete de de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55 la sută până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990).

    Raportul sustine că gospodăriile şi sectorul serviciilor sunt pregătite pentru o electrificare mai mare şi o eficienţă energetică îmbunătăţită, deşi va fi nevoie de sprijin suplimentar pentru a rezolva problema costurilor imediate ridicate pentru consumatorii mai săraci.

    Sectorul rezidenţial şi sectorul serviciilor reprezintă împreună aproape 40% din cererea de gaze naturale la nivelul ţării, 50% din cererea de energie electrică şi 74% din cererea de servicii de încălzire. De asemenea, temperaturile în creştere vor impulsiona cererea de răcire şi vor modifica profilul sezonier al acesteia.

    Pentru decarbonizare va fi necesară electrificarea aparatelor de gătit şi adoptarea pompelor de căldură pentru sistemele individuale de încălzire (preferabil pompe de căldură reversibile, care au capacitatea de a răci în timpul verii). În cazul gospodăriilor cele mai sărace, care în prezent se încălzesc cu lemne, impactul pompelor de căldură asupra facturilor de electricitate le-ar putea face inaccesibile, chiar şi în situaţia în care costurile de instalare ar fi acoperite complet din granturi.

    Sistemele de încălzire districtuală, pentru cartiere mari şi centralizate pentru încălzirea clădirilor rămân o sursă importantă de încălzire în România, deşi baza de utilizatori a acestora a scăzut cu 85%, ajungând la numai 1,3 milioane de persoane, între 1992 şi 2020. Căldura regenerabilă cu temperatură scăzută din surse geotermale, solare, bioenergie şi deşeuri este disponibilă pe larg în multe regiuni din România, dar este în continuare nefolosită la potenţialul maxim din cauza capacităţii tehnice limitate şi nevoii de renovare şi adaptare a infrastructurii existente.

    Potrivit Băncii Mondiale, pentru a trece de la consumul direct de combustibili fosili la o economie electrificată, bazată pe surse cu emisii scăzute de carbon, în România va fi necesară o tranziţie majoră, inclusiv un program masiv de electrificare.

    În prezent, peste 70% din utilizarea totală de energie din România depinde de combustibilii fosili, sectorul transporturilor, industria şi încălzirea rezidenţială fiind principalii consumatori de combustibili cu emisii crescute de carbon. Pe de altă parte, numai 34% din generarea de energie electrică se bazează pe combustibili fosili, restul de 66% provenind din surse regenerabile.

    Ce recomandă Banca Mondială:

    ►Intensificarea electrificării şi sporirea trecerii la alte tipuri de combustibil: Sporirea generării de energie din surse regenerabile la aproximativ 735 MW pe an până în 2030, reducerea constrângerilor legate de conectare şi a constrângerilor administrative, creşterea concurenţei şi a transparenţei pe pieţele en gros şi pe pieţele de echilibrare, redresarea progresivă a măsurilor de urgenţă care distorsionează preţurile şi care au fost adoptate în timpul crizei energetice din 2022 şi 2023, investirea urgentă în transmisie şi în interconectori internaţionali, dezvoltarea ţintită a resurselor de hydrogen

    ►Creşterea eficienţei energetice: Creşterea ritmului renovării de la 0,5 % în prezent la 3,4% din fondul de clădiri pe an, mobilizând investiţii de peste 1,6 miliarde euro pe an – peste 1 miliard euro pe an din investiţii private. Introducerea de produse financiare care să stimuleze atragerea de capital privat şi să crească stabilitatea pe piaţa de renovare pentru eficienţa energetică. Concentrare suplimentară pe companii şi pe industrie prin produse financiare

    ►Îmbunătăţirea managementului strategic al resurselor de apă: Îmbunătăţirea sistemelor integrate guvernamentale de management al resurselor de apă, îmbunătăţirea sistemelor de diagnostic legat de schimbările climatice, disponibilitatea apei şi contabilizarea apei, investiţii urgente în sisteme de stocare a apei şi irigaţii, integrarea valorii economice a apei în piaţa en gros de energie pentru a optimiza utilizarea apei pentru generarea de energie electrică şi elaborarea unor planuri de management al riscului la secetă/inundaţii.

    ►Accelerarea decarbonizării transportului: Atingerea ţintei din PNRR privind trecerea a 10% din transport de pe şosea pe calea ferată până în 2026 şi ţintirea unei treceri a 50% din transport până în 2050. Accelerarea electrificării flotei de vehicule rutiere printr-o serie de măsuri, ţintind ca 50% din înmatriculările noi de vehicule şi furgonete de călători să fie cu emisii zero până în 2030 şi 90% până în 2035 (inclusiv importurile de vehicule second-hand). În cazul camioanelor, depăşirea standardelor adoptate în prezent privind emisiile de CO2 pentru HDV noi este crucială, iar ţinta ar trebui să fie ca 70% din înmatriculările noi să fie cu emisii zero până în 2035 (inclusiv importurile de vehicule second-hand), cu o accelerare ulterioară.

    ►Îmbunătăţirea stimulentelor fiscal: Subvenţii reduse asociate cu energia pentru consumatori, introducerea stabilirii preţurilor la carbon prin alinierea poverii fiscale de mediu şi folosirea veniturilor provenite din taxa pe carbon pentru accelerarea tranziţiei verzi şi adoptarea de tehnologii verzi.

     

  • Numărul celor refuzaţi la graniţă în Marea Britanie a explodat. România este ţara cu cel mai mare număr de cetăţeni cărora li s-a refuzat intrarea

    Numărul cetăţenilor din UE ce sunt refuzaţi la graniţă a crescut semnificativ. Numărul cetăţenilor germani respinşi a crescut de cinci ori, de la 80 în tot anul 2019 la 411 în 2023. Numărul francezilor respinşi la frontieră a crescut de la 92 la 426 în aceeaşi perioadă, relatează The Guardian.

    Datele scot la iveală impactul sfârşitului liberei circulaţii după Brexit, dar vor reînnoi, de asemenea, întrebările legate de ostilitatea manifestată de vameşii britanici, având în vedere acordul dintre UE şi Regatul Unit de a permite călătorii fără vize de 90 de zile în ambele direcţii.

    Libertatea cetăţenilor UE de a intra în Regatul Unit pentru a munci, locui, studia sau se pensiona s-a încheiat la 1 ianuarie 2021, ca urmare a Brexitului. Ca parte a acordului dintre UE şi Regatul Unit, sunt permise vizite limitate pe termen scurt de până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Pentru muncă, studii şi durate mai lungi este novoie de vize speciale.

    În vara anului 2021 a ieşit la iveală faptul că puterea discreţionară de care dispuneau agenţii de frontieră pentru a refuza intrarea cetăţenilor UE era aplicată într-un mod draconic.

    România

    România este în continuare ţara cu cel mai mare număr de cetăţeni cărora li s-a refuzat intrarea în porturi şi aeroporturi. În 2019, Poliţia de Frontieră a refuzat intrarea a 1.376 de români. În 2021, anul de după Brexit, acest număr a sărit la puţin sub 10.000 de refuzuri, scăzând la puţin sub 8.000 în 2022.

    În anul până în septembrie 2023, numărul românilor cărora li s-a refuzat intrarea a scăzut la 5 683, un număr care încă eclipsează numărul de persoane refuzate din orice altă ţară din UE.

    Bulgaria a avut a doua cea mai mare creştere a numărului de refuzuri din 2019, de la 143 de refuzuri în 2019 la 1.345 până în septembrie 2023.

    Ministerul de Interne a declarat că “toţi pasagerii sunt trataţi cu respect”, adăugând că “”prioritatea numărul unu a Forţelor de Frontieră este de a menţine frontierele noastre sigure şi securizate şi nu vom face niciodată compromisuri în acest sens”.

    Un purtător de cuvânt a adăugat: “Ofiţerii pot opri orice pasager care soseşte în scopul unei examinări suplimentare, în cazul în care nu sunt imediat convinşi că se califică pentru intrare. Această decizie este luată pe baza informaţiilor furnizate de pasager, nu pe baza naţionalităţii acestuia.”

  • Inovaţi în România? Înscrieţi-vă proiectele aici!

    BUSINESS Magazin pregăteşte a zecea ediţie a catalogului „Cele mai inovatoare companii din România”, ce cuprinde proiecte inovatoare, concepute sau aplicate de companiile din România în varii domenii: în ediţia din acest an le vom structura aleatoriu în capitolele – inovaţii tehnice, de marketing, de produs, de management. Proiectul a fost lansat pornind de la premisele că inovaţia este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării viitoare.

    Vă invităm să vă înscrieţi proiectele, ţinând cont de faptul că pentru publicare, o inovaţie trebuia să respecte următoarele criterii: să fie dezvoltată în România sau piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată, să fi fost lansată cu nu mai mult de 24 de luni în urmă şi să fi generat rezultate cuantificabile până în prezent şi/sau să existe previziuni referitoare la rezultate.

    Pentru prezentarea proiectelor în cadrul catalogului, sunt necesare următoarele informaţii:

    Numele companiei:

    Denumirea inovaţiei:

    Tipul inovaţiei: tehnică/de marketing/de produs/de management etc.

    Cifră de afaceri  companie (2022):

    Profit companie (2022):

    Număr de angajaţi:

    Despre:

    Un paragraf cheie despre inovaţie

    Descrierea inovaţiei:

    data lansării, valoarea financiară a investiţiei direcţionate în aceasta, persoanele implicate, motivaţia, publicul vizat, nevoile cărora le răspunde etc.

    Elementul de noutate:

    cum se diferenţiază de alte produse/servicii prezente pe piaţă, ce aduce nou

    Efectele inovaţiei:

    ce impact are/a adus asupra publicului/al clienţilor/pieţei/companiei

    În plus, pentru realizarea materialului, la trimiterea propunerilor, vă rugăm să ne transmiteţi imagini relevate pentru ilustrarea textului, la calitate de print – format jpg, rezoluţie 300 dpi, dimensiune de minim 1Mb.

    PRECIZARE:

    • Vor fi luate în considerare doar fişele complete, însoţite de imaginile aferente la calitatea necesară pentru print. 
    • Nu trimiteţi aceleaşi fişe cu care aţi participat la proiectul CSR – Cele mai responsabile companii!
    • Nu putem primi fişe de inovaţii care au apărut în ediţiile precedente ale acestui anuar!

    Aşteptăm propunerile voastre pe adresele ioana.matei@businessmagazin.ro, andra.stroe@businessmagazin.ro, ioana.a.mihai@gmail.com. 

    Mulţumim,

    Echipa Business MAGAZIN

     

     

    ​

     

  • Studiu carVertical: România are una dintre cele mai puţin transparente pieţe de maşini rulate din Europa

    România are una dintre cele mai puţin transparente pieţe de maşini rulate din Europa. La polul opus, ţările în care există un nivel ridicat de transparenţă pe piaţa auto second-hand sunt: Regatul Unit, Germania şi Elveţia. carVertical lansează în România „Indexul de Transparenţă”, un raport complex care analizează tranzacţiile cu maşini rulate din Europa, prezentând clasamentul celor mai transparente pieţe auto second-hand.

    România se află în top 5 cele mai puţin transparente ţări

    România ocupă locul 21 din cele 25 de ţări incluse în studiu, regăsindu-se pe lista celor mai puţin transparente pieţe de maşini rulate din Europa. Aproape 66% dintre maşinile analizate sunt importate din alte ţări, în timp ce peste 59% dintre maşini prezintă avarii în istoric, cu o valoare medie a daunelor de 3.879 euro. Majoritatea ţărilor care oferă mai puţină transparenţă în piaţa auto au o medie scăzută a valorii daunelor, iar România nu face excepţie, ocupând locul 6 în clasament. Imediat după România, ţara cu cele mai multe maşini avariate este Polonia (65,79%), ocupând ultimul loc în top.

    În schimb, România se prezintă mai bine la vârsta maşinilor second-hand. Maşinile rulate au o vechime puţin mai mare de nouă ani (9,44 ani), ocupând locul 12 din 25 în clasamentul pieţelor auto analizate în cadrul Indexului de Transparenţă.

    Consecinţele financiare ale fraudei de kilometraj 

    Din totalul maşinilor analizate de către carVertical în România, aproape 8% (7,8%) au avut kilometrajul dat înapoi. Valoarea medie ştearsă de pe odometru a crescut faţă de anul trecut, de la 48.000 la aproximativ 85.000 km (85.186 km). 

    Cele mai recente cercetări efectuate de carVertical au arătat că o maşină cu kilometrajul dat înapoi poate fi vândută cu un preţ cu 20% mai ridicat decât valoarea sa reală. Aşadar, mulţi români pot plăti o sumă mai ridicată pentru un vehicul fără să fie conştienţi că a existat o fraudă la mijloc. Totuşi, comparativ cu alte ţări din Europa, dacă analizăm valoarea medie a daunelor, România se află sub nivelul standard al pagubelor financiare.

    De asemenea, vechimea maşinilor cu kilometrajul dat înapoi este strâns legată de impactul financiar potenţial asupra unui cumpărător. Spre exemplu, vânzarea unei maşini cu o vechime de 15 ani, care are kilometrajul manipulat, poate creşte artificial valoarea vehiculului cu o medie de 27%. Pentru fiecare 100.000 de kilometri daţi înapoi, cumpărătorul ar putea cheltui pe maşină, fără să ştie detaliile reale, cu aproximativ 2.000 de euro în plus. 

    „Când luăm în considerare factori precum preţul mediu al maşinilor, numărul de tranzacţii, ponderea maşinilor cu kilometraj modificat în România şi impactul fraudelor de kilometraj asupra valorii maşinilor, obţinem o imagine clară a prejudiciului pe care îl experimentează cumpărătorii de maşini second-hand în România, iar valoarea totală a prejudiciului anual poate ajunge până la 190 de milioane de euro pe an”, a declarat Matas Buzelis, Head of Communication carVertical.

    Cum arată topul de transparenţă în industria de autoturisme rulate la nivel european

    Imediat după România, dintre toate ţările analizate, cele mai puţin transparente pieţe sunt: Estonia, Lituania, Letonia şi Ucraina. Ţara care prezintă cel mai mare număr de maşini cu kilometraj falsificat este Letonia (12,92%), în timp ce Ucraina se află printre ţările cu cele mai mari ponderi de maşini importate din Europa – 82,4%. 

    La polul opus, cele mai transparente ţări din top sunt Regatul Unit, Germania, Elveţia, Danemarca şi Franţa, unde şi importurile de maşini sunt mai puţine faţă de alte ţări din top. În Regatul Unit, ratele de import sunt foarte scăzute (2,2%), ceea ce se corelează direct cu numărul mic de fraude de pe piaţa de maşini second-hand. De asemenea, ţările din top prezintă un procentaj redus de maşini cu kilometrajul falsificat: Elveţia – 2,4%, Regatul Unit – 2,7%, Franţa – 3,3%, Germania – 3,4%, şi Danemarca – 4,1%, având scoruri semnificativ mai bune decât în alte părţi ale Europei.

    „Pieţele occidentale şi ţările scandinave sunt în general mai transparente decât ţările din estul Europei, în principal datorită legislaţiei mai stricte, a importurilor mai scăzute de maşini second-hand, dar şi a PIB-ului pe cap de locuitor mai ridicat, potrivit unui studiu al companiei carVertical. Ţările cu economii mai puternice au, de obicei, flote de maşini mai noi, cu riscuri mai mici de fraude, deoarece puţini cumpărători caută vehicule mai ieftine”, a completat Matas Buzelis, Head of Communication carVertical.

    Parametrii Indexului de Transparenţă al pieţei auto

    Indexul de Transparenţă al pieţei auto a fost realizat pe un eşantion de 24 de ţări din Europa şi SUA, pe o perioadă de 12 luni. Cercetarea se bazează pe date din rapoartele reale ale maşinilor cumpărate de către clienţii carVertical şi a avut la bază şase mari criterii:

     

    ●      Procentajul maşinilor cu kilometrajul dat înapoi;

    ●      Valoarea medie a kilometrilor şterşi de pe odometru;

    ●      Procentajul maşinilor avariate;

    ●      Media valorii daunelor;

    ●      Procentajul de maşini second-hand importate;

    ●      Vârsta medie a maşinilor verificate.


    Pentru studiul privind frauda de kilometraj, au fost analizate 11 ţări: Ucraina, Polonia, România, Ungaria, Slovacia, Letonia, Republica Cehă, Serbia, Lituania, Italia şi Regatul Unit.

     

  • Piaţa de maşini second-hand din România este una dintre cele mai puţin transparente din Europa

    carVertical a lansat în România „Indexul de Transparenţă”, un raport care analizează tranzacţiile cu maşini rulate din Europa, prezentând clasamentul celor mai transparente pieţe auto second-hand.

    Astfel, conform acestuia, România ocupă locul 21 din cele 25 de ţări incluse în studiu, regăsindu-se pe lista celor mai puţin transparente pieţe de maşini rulate din Europa. Aproape 66% dintre maşinile analizate sunt importate din alte ţări, în timp ce peste 59% dintre maşini prezintă avarii în istoric, cu o valoare medie a daunelor de 3.879 euro. Majoritatea ţărilor care oferă mai puţină transparenţă în piaţa auto au o medie scăzută a valorii daunelor, iar România nu face excepţie, ocupând locul 6 în clasament. Imediat după România, ţara cu cele mai multe maşini avariate este Polonia (65,79%), ocupând ultimul loc în top.

    În schimb, România se prezintă mai bine la vârsta maşinilor second-hand. Maşinile rulate au o vechime puţin mai mare de nouă ani (9,44 ani), ocupând locul 12 din 25 în clasamentul pieţelor auto analizate.

    Din totalul maşinilor analizate, aproape 8% (7,8%) au avut kilometrajul dat înapoi. Valoarea medie ştearsă de pe odometru a crescut faţă de anul trecut, de la 48.000 la aproximativ 85.000 km (85.186 km).

    Cele mai recente cercetări au arătat că o maşină cu kilometrajul dat înapoi poate fi vândută cu un preţ cu 20% mai ridicat decât valoarea sa reală. Aşadar, mulţi români pot plăti o sumă mai ridicată pentru un vehicul fără să fie conştienţi că a existat o fraudă la mijloc. Totuşi, comparativ cu alte ţări din Europa, dacă analizăm valoarea medie a daunelor, România se află sub nivelul standard al pagubelor financiare.

    De asemenea, vechimea maşinilor cu kilometrajul dat înapoi este strâns legată de impactul financiar potenţial asupra unui cumpărător. Spre exemplu, vânzarea unei maşini cu o vechime de 15 ani, care are kilometrajul manipulat, poate creşte artificial valoarea vehiculului cu o medie de 27%. Pentru fiecare 100.000 de kilometri daţi înapoi, cumpărătorul ar putea cheltui pe maşină, fără să ştie detaliile reale, cu aproximativ 2.000 de euro în plus.

    Imediat după România, dintre toate ţările analizate, cele mai puţin transparente pieţe sunt: Estonia, Lituania, Letonia şi Ucraina.

    Ţara care prezintă cel mai mare număr de maşini cu kilometraj falsificat este Letonia (12,92%), în timp ce Ucraina se află printre ţările cu cele mai mari ponderi de maşini importate din Europa – 82,4%.

    La polul opus, cele mai transparente ţări din top sunt Regatul Unit, Germania, Elveţia, Danemarca şi Franţa, unde şi importurile de maşini sunt mai puţine faţă de alte ţări din top. În Regatul Unit, ratele de import sunt foarte scăzute (2,2%), ceea ce se corelează direct cu numărul mic de fraude de pe piaţa de maşini second-hand. De asemenea, ţările din top prezintă un procentaj redus de maşini cu kilometrajul falsificat: Elveţia – 2,4%, Regatul Unit – 2,7%, Franţa – 3,3%, Germania – 3,4%, şi Danemarca – 4,1%, având scoruri semnificativ mai bune decât în alte părţi ale Europei.

  • Breaking news. Telekom România Mobile confirmă ce a scris ZF – negociază vânzarea cu Adrian Tomşa, proprietarul Clever Media. Gest neobişnuit: Telekom vorbeşte de „prosperitatea pe termen lung” adusă de tranzacţie

    Telekom România Mobile, parte a grupului elen OTE, a confirmat marţi dimineaţă într-un gest surpriză faptul că se afă în negocieri de vânzare a companiei cu antreprenorul local Adrian Tomşa, proprietarul Clever Media Network (CMN), grupul care deţine postul Prima TV şi care a devenit mai cunoscut după ce a achiziţionat drepturile de televizare pentru meciurile din campionatul naţional de fotbal. Iniţial compania a comunicat intern negocierile şi apoi a făcut publică informaţia inclusiv printr-o postare pe LinkedIn. Iată mesajul postat:

    „Am anunţat astăzi intern aspecte relevante privind interesul unor investitori referitor la o potenţială achiziţie a Telekom Romania Mobile (“TKRM”).

    În ultimii ani, OTE a susţinut constant îmbunătăţirea performanţei Companiei, în acelaşi timp explorând opţiunile strategice, cu scopul de a asigura, pe termen lung, creşterea acesteia.

    În acest context, OTE a negociat cu Quantum Projects Group – entitate controlată de dl. Adrian Tomşa, proprietarul grupului Clever Media, un important grup românesc de media – privind interesul acestuia de a achiziţiona TKRM. Părţile au semnat un Memorandum de Înţelegere pentru a facilita acest proces iar investitorul a depus solicitarea de a obţine aprobarea de la autorităţile competente.

    Potenţialul investitor plănuieşte să îşi extindă aria de activitate pe piaţa locală de telecomunicaţii. Ne-am alăturat acestui proces de negociere având încredere că, odată încheiată cu succes, asemenea tranzacţie va asigura pentru Telekom Romania Mobile investiţii viitoare, continuitatea locurilor de muncă, alocarea resurselor precum şi cadrul tehnologic adecvat. Prin urmare, tranzacţia va pune bazele prosperităţii pe termen lung, ale creşterii sănătoase şi stabile, într-un cadru sinergic extins cu business-ul desfăşurat în prezent de potenţialul investitor în industriile media, digital şi telecom.

    Până când procesul preconizat va primi aprobarea autorităţilor, împreună, ca o echipă puternică şi performantă, ne vom concentra în continuare pe strategia noastră de challenger în piaţă.

    Continuăm eforturile noastre susţinute către excelenţa operaţională, cu scopul de a oferi experienţe pozitive clienţilor noştri români.

    Vom reveni, în aceeaşi manieră transparentă, cu orice actualizare semnificativă pe acest subiect, de îndată ce aceasta vă fi disponibilă”, au transmis reprezentanţii Telekom România Mobile Communications pe pagina de LinkedIn.

    ZF a scris în data de 15 noiembrie că grupurile Deutsche Telekom (Germania) şi OTE (Grecia) au semnat un acord pentru vânzarea operaţiunilor Telekom România Mobile cu un grup de investitori condus de antreprenorul Adrian Tomşa. 

  • Raiffeisen Bank oferă în acest an granturi totale de 1 milion euro pentru 20 de ONG-uri selectate prin programul Raiffeisen Comunităţi

    Raiffeisen Bank oferă în acest an granturi totale de 1 milion euro prin programul Raiffeisen Comunităţi, acceleratorul de ONGuri în sustenabilitate dezvoltat împreună cu Asociaţia pentru Relaţii Comunitare.

    „Dorinţa de a schimba în bine, de a ajuta, misiunea de a aduce schimbări pozitive în societate, toate aceste lucruri merită şi trebuie susţinute. Cu acest îndemn lansăm ediţia 2023 a acceleratorului de ONGuri Raiffeisen Comunităţi, un nou capitol în povestea noastră de implicare activă în societate”, declară Laura Mihăilă, Director Marketing, Comunicare & CX, Raiffeisen Bank România.

    În afară de finanţare, programul oferă şi mentorat, incluzând cursuri practice pentru creşterea capacităţii de implementare a proiectelor câştigătoare: management financiar, strângere de fonduri, comunicare şi dezvoltarea unei reţele de sprijin în comunitate.

    “De peste 13 ani, Raiffeisen Comunităţi a contribuit la transformarea durabilă şi sustenabilă a comunităţilor din România. Programul trece anul acesta într-o nouă etapă de dezvoltare şi oferă o finanţare totală de 1 milion de euro acordată proiectelor câştigătoare, precum şi un program de accelerare şi mentorat pentru creşterea capacităţii de implementare a proiectelor”, a completat Cristian Sporiş, Vice-Preşedinte, Corporate Banking Division şi Membru Consiliu Director Raiffeisen Bank România.

    Proiectele înscrise de ONG-uri trebuie să adreseze cel puţin una din priorităţile: SDG 11 – Oraşe şi comunităţi sustenabile, SDG 12 – Consum şi producţie responsabile sau SDG 17 – Parteneriate pentru realizarea obiectivelor.

    Perioada de înscriere este 21 noiembrie 2023 – 12 ianuarie 2024.  

    Juriul va analiza toate proiectele depuse, din perspectiva soluţiilor şi a impactului pe care le pot genera, şi vor selecţiona 20 de câştigători.

    Juriul este format din : Adrian Sandu (Vicepreşedinte, Asociaţia District Hub), Alexandru Gorun (Preşedinte, Fundaţia Leaders), Alexandru Tiberiu Nica (Director de program, Open Minds), Andi Daiszler (Preşedinte, Fundaţia Daisler), Angela Galeţa (Preşedinte, Fundaţia Vodafone), Camelia Platt (Director Executiv, Light into Europe), Carmen Uscatu (Co-fondatoare Dăruieşte Viaţa), Ciprian Stănescu (Preşedinte, Social Innovation Solutions), Claudiu Butacu (Chairman, EFdeN), Constantin Chiriac (Preşedinte, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu), Cristiana Mateoiu (Director Executiv, Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria), Ela Bălan (Director Grantmaking, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare), Eugen Vaida (Coordonator, Ambulanţa pentru Monumente), Laura Mihăilă (Director Marketing, Comunicare şi CX, Raiffeisen Bank România), Loredana Poenaru (Education Director, Junior Achievement România), Mara Niculescu (Fundraising, Communication & Advocacy Director, Teach for Romania), Marcela Borteanu (Director Adjunct, United Way România), Mona Nicolici (jurnalist Europa FM & consultant sustenabilitate), Oana Craioveanu (Co-fondatoare, Impact Hub), Oana Gheorghiu (Co-fondatoare Dăruieşte Viaţa), Oana Groşanu (Director Executiv, Ambasada Sustenabilităţii în România), Paula Herlo (jurnalist), Raluca Fiser (Preşedinte, Green Revolution), Răzvan Crişan (Co-Fondator, Kane Group), Robert Ion (Director General, Hope and Homes for Children România), Roxana Fer (PR, Bucharest RUNNING CLUB), Sebastian Hubati (Director Dezvoltare, Romanian Business Leaders), Simona Camburu (Coordonator Fundraising, Plantăm fapte bune în România), Tudor Vlad (Director, Fundaţia Nouă ne pasă).

     

  • (P) SANADOR aniversează un an de la inaugurarea primului bloc operator complet digitalizat din România, la Spitalul Clinic SANADOR, în care se efectuează intervenţii complexe din chirurgia cardiovasculară minim invazivă

    SANADOR aniversează un an de la inaugurarea primului bloc operator complet digitalizat din România, la Spitalul Clinic SANADOR, în care se efectuează intervenţii complexe din chirurgia cardiovasculară minim invazivă.
     
    Sălile de operaţie şi noua secţie de terapie intensivă cardiovasculară inaugurate în urmă cu 12 luni au permis dezvoltarea activităţii Centrului de excelenţă în chirurgia cardiovasculară minim invazivă, cu rezultate remarcabile.
     
    Dintre intervenţiile pe inimă şi pe vasele mari, 64% au fost realizate prin tehnici minim invazive, chirurgicale, endovasculare sau hibride. Centrul de excelenţă în chirurgia cardiovasculară minim invazivă de la Spitalul Clinic SANADOR este singurul din România acreditat international.