BusinessMagazin

Tag: riscuri

  • Cele mai inovatoare companii din lume: liderii clasamentelor

    Google împlineşte anul acesta 16 ani în care a definit, practic, internetul. Deşi cunoscută în primul rând pentru motorul de căutare cu acelaşi nume, compania obţine majoritatea veniturilor din Google Adwords, sistemul de anunţuri publicitare care a remodelat advertisingul clasic şi a introdus lumii întregi advertisingul digital. Pe măsură însă ce alte companii „fură“ din cota de piaţă a Google, gigantul IT încearcă să se reinventeze atât pe sine, cât şi întreaga societate.

    Printre proiectele ce au adus Google prima poziţie în clasamentul Fastcompany.com se numără Calico (o companie care cercetează posibilitatea de a extinde durata de viaţă), maşinile autonome (care au parcurs, fără şofer, peste 500.000 de kilometri şi nu au înregistrat niciun incident), Google Fiber (un proiect de instalare a infrastructurii pentru conexiuni mult mai rapide la internet), Glass (device-ul care transformă tehnologia într-un produs fashion) sau Google Now (aplicaţia care funcţionează ca un calendar personal al utilizatorului).

    Salesforce.com, liderul clasamentului Forbes, produce aplicaţii de CRM şi cloud computing pentru companii. Este al patrulea an consecutiv în care salesforce.com primeşte acest titlu, iar explicaţia este dată de modul în care compania prezintă în mod constant noi soluţii menite să faciliteze relaţia dintre comerciant şi client.

    În urmă cu 15 ani, salesforce.com a început să producă soluţii inovatoare de CRM (Customer Relationship Management), compania fiind astăzi recunoscută drept cel mai important dezvoltator de platforme B2B (Business to Business) şi B2C (Business to Consumer).  Tot în 2014, compania a fost desemnată de către Fortune drept cea mai admirată companie software din lume.

    „Este fenomenal să fii recunoscut de către Forbes drept cea mai inovatoare companie din lume“, a declarat Marc Benioff, CEO al salesforce.com. „Este un tribut adus echipei noastre şi dorinţei de a aduce tot timpul produse de succes.“

    Apple a primit titlul de cea mai inovatoare companie din lume în toţi cei nouă ani de apariţie a studiului prezentat de Boston Consulting Group. Compania a atras atenţia lumii întregi în ianuarie 1984, atunci când a prezentat primul computer personal care folosea o interfaţă grafică. Compania din Cupertino a introdus noi produse precum iPod, iPad şi iPhone, redefinind fundamental atât industria hi-tech cât şi pe cea de telecomunicaţii.

    iPhone este, fără doar şi poate, produsul cel mai inovator lansat de compania fondată de Steve Jobs. Atunci când primul model a ieşit pe piaţă, în 2007, industria de profil s-a schimbat definitiv. Deşi nu pot fi creditaţi cu inventarea touchscreenului, cei de la Apple au transformat această tehnologie într-una de zi cu zi. Camera foto a primului iPhone era mai bună decât a oricărui alt telefon; sistemul multitouch, prin care utilizatorii puteau mări sau micşora o imagine, a reprezentat o noutate absolută.

    Compania condusă astăzi de Tim Cook a primit însă critici referitoare la păstrarea businessului într-o „zonă sigură“, investind doar în domeniul tehnologic.

  • De ce se tem românii şi cum îşi protejează locuinţele

    Cei mai mulţi dintre cei care deţin o astfel de trusă locuiesc la bloc (65,64%). Acesta este şi motivul pentru care, în cadrul campaniei naţionale de informare, 3 dintre cei care au participat la sondaj şi s-au înscris în concurs au primit, prin tragere la sorţi, câte o trusă de supravieţuire care include şi un manual de măsuri pe care să le iei în caz de urgenţă, reiese dintr-un sondaj realizat online în cadrul Campaniei „Octombrie – Luna Asigurărilor de Locuinţe”.

    Măsurile preventive financiare nu le sunt, însă, străine românilor care par să conştientizeze riscurile la care este expusă locuinţa lor. Astfel, majoritatea celor care au participat la sondaj (70,4%) deţin o asigurare obligatorie a locuinţei. Pe de altă parte, un procent mai mic (59,1%) dintre respondenţi au declarat că au în vigoare o asigurare facultativă a locuinţei.

    În ceea ce priveşte alte măsuri de protecţie a locuinţei, românii oscilează între un comportament preventiv şi neglijenţă faţă de elemente importante. De exemplu, mulţi verifică instalaţiile de gaze şi pe cele electrice, atunci când pleacă de acasă pentru mai mult timp, dar puţini instalează sisteme de securitate specializate, precum alarmele sau dispozitivele anti-incendiu.

    Astfel, atunci când pleacă de acasă pentru o perioadă mai lungă de timp, 73% dintre participanţii la sondaj au declarat că scot din priză toate aparatele electrice, iar 78,42% îşi verifică instalaţiile de utilizare a gazelor.

    Pe de altă parte, foarte puţini dintre respondenţi au instalat un sistem de alarmă: doar 13,54% dintre aceştia. Mai mult decât atât, nici în ceea ce priveşte protecţia
    împotriva incendiilor, românii nu stau foarte bine. Conform sondajului, doar 32,92% dintre respondenţi au luat măsuri preventive împotriva unui incendiu, precum instalarea unor dispozitive de detectare a fumului sau deţinerea unui stingător de incendii.

    Nu în ultimul rând, doar 25,51% dintre participanţii la sondaj au declarat că au montate grilaje metalice la gurile de aerisire, la ferestrele de la parter sau în alte locuri pe unde s-ar putea pătrunde cu uşurinţă în locuinţa personală.

  • IKEA retrage de pe piaţă un leagăn pentru copii

    “În urma utilizării leagănelor pentru copii GUNGGUNG, s-a observat riscul ca sistemul de suspendare să se desprindă de structura de suport. Ca urmare, produsul a fost retras de la vânzare din toate magazinele IKEA din lume.

    Produsele GUNGGUNG retrase de pe piaţă au următoarele coduri: 702-439-72, 502-439-73, 302-439-74 şi 402-730-36. Numai produsele menţionate mai sus sunt incluse în această acţiune de retragere de produs”, se arată în comunicatul companiei.

    KEA deţine 280 de magazine în 26 de ţări şi are 127.000 de angajaţi. În România, magazinul IKEA a fost deschis în martie 2007. Magazinul IKEA din România a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.
     

  • Muzeele evreieşti din Norvegia au fost închise, pe fondul riscurilor unui “atac terorist”

     Comunitatea evreiască pare să fie o ţintă pentru militanţii islamişti radicali provenind din Siria, după cum a arătat atacul sângeros de la muzeul evreiesc din Bruxelles, în mai.

    “Am închis până duminică”, a declarat Vidar Paulsen, un reprezentant al muzeului evreiesc din Oslo. “Este o măsură de precauţie pe care o adoptăm în urma atacului de la Bruxelles”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oamenii de ştiinţă americani au recreat cel mai distrugător virus din istorie

    În cadrul unui proiect controversat, oamenii de ştiinţă americani au reprodus în laborator virusul cunoscut sub numele de gripă spaniolă. Scopul a fost de a demonstra cât este de uşor ca o boală considerată dispărută să reapară.

    Gripa spaniolă este un tip de gripă care a apărut după Primul Război Mondial, similară cu gripa aviară de astăzi. A ajuns în multe ţări atunci când războiul s-a terminat, fiind transmisă de soldaţi. Boala a afectat în principal tineri şi a avut o înaltă rată de mortalitate, omorând între 50 şi 100 de milioane de persoane în toată lumea, între 1918 şi 1919. Este considerată una dintre cele mai letale pandemii, alături de “moartea neagră”. Multe dintre victime au fost persoane tinere, sănătoase, total diferită de celelalte pandemii care au afectat copii, bătrâni sau persoane cu sănătatea slăbită.

    Mulţi specialişti au considerat experimentul prostesc şi periculos, argumentând că scopul proiectului nu merită riscurile asumate pentru a ajunge la rezultatul dorit.

    “Aceşti critici nu au înţeles precauţiile şi măsurile de siguranţă pe care le-am luat atunci când am început acest proiect”, a explicat profesorul Yoshihiro Kawaoka de la Universitatea din Wisconsin-Madison. “Riscurile nu sunt ignorate, ele sunt tratate corespunzător. Deoarece gripa aviară se poate adapta foarte uşor la oameni, putem să ne aşteptăm oricând la o pandemie. Din acest motiv, am considerat acest studiu ca o necesitate.”

  • BCE pregăteşte o serie de măsuri monetare neconvenţionale: “Suntem pregătiţi să acţionăm. Nu suntem pasivi în privinţa riscurilor implicate”

     Opţiunile vor fi discutate la viitoarea şedinţă de politică monetară a liderilor BCE, din 5 iunie, iar 44 din 50 de analişti intervievaţi de Bloomberg anticipează că banca va aduce dobânzile în teritoriu negativ.

    “Suntem pregătiţi să acţionăm. Nu suntem pasivi în privinţa riscurilor implicate de menţinerea inflaţiei la un nivel scăzut pentru mult timp”, a declarat vicepreşedintele BCE Vitor Constancio.

    BCE încearcă să elimine pericolul deflaţiei în condiţiile în care economia zonei euro îşi revine cu greu din criza datoriilor care a pus în pericol existenţa uniunii monetare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asigurările pentru companii – cât plătesc firmele din România să se protejeze de riscuri

    Asigurări de răspundere civilă auto (RCA) şi CASCO, asigurări de echipamente electronice, de răspundere managerială, de răspundere profesională, asigurarea de răspundere privind multimedia şi prejudiciul provocat de publicitate, asigurarea reputaţiei şi protejării brandului – sunt câteva dintre poliţele de asigurare specifice industriei folosite în cadrul producătorului românesc de antivirus Bitdefender, produs care ajunge zi de zi la peste 500 de milioane de utilizatori din zeci de ţări.

    Tehnologia Bitdefender protejează datele digitale a 500 de milioane de utilizatori, aspect care se reflectă şi în modul în care este gestionat riscul în companie: la nivelul fiecărui departament important există o funcţie de manager de risc care analizează cele mai importante riscuri de business. Riscurile sunt evaluate şi, în funcţie de acestea, se iau măsurile adecvate de protecţie. „Asigurările sunt în unele cazuri măsuri eficiente de adresare a acestor riscuri, plecând de la răspunderea profesională până la asigurarea unor creanţe pentru neplată”, potrivit informaţiilor oferite de companie. Cât din acest comportament se regăseşte în rândul celorlalte companii care activează pe piaţa autohtonă, în industrii mai puţin expuse unor riscuri atât de specifice?

    Conform Autorităţii de Supraveghere Financiară, asigurările în afaceri, încheiate de persoane juridice, deţin o participaţie de 57,86% din piaţa asigurărilor generale, care a înregistrat o valoare totală a primelor brute subscrise de 6,45 miliarde de lei în 2012, anul în care pentru care a fost realizată statistica. Restul pieţei, până la 8,2 miliarde lei, este reprezentat de asigurările de viaţă, dominate de retail.

    “Dacă nu mi s-a întâmplat niciodată, nici nu mi se va întâmpla.” „Gradul de penetrare al asigurărilor în cazul României este mult mai redus decât în restul ţărilor europene, atât pe zona de corporate, cât şi pe cea de retail. Nivelul redus al veniturilor populaţiei, corelat cu o lipsă de educaţie în materie, conduc la lipsa unei obişnuinţe în a avea o poliţă de asigurare, dacă nu te obligă cineva: banca, în legătură cu contractarea unui credit, sau legea, în cazul asigurărilor obligatorii”, spune Valentin Ţucă, directorul general al companiei de brokeraj de asigurări AON.

    Gradul redus al asigurărilor corporate poate fi explicat prin faptul că cele mai multe dintre marile noastre companii fac parte din grupuri multinaţionale, care au programe de asigurări globale şi foarte rar cumpără asigurările necesare de pe piaţa locală. Aceste programe de asigurare sunt construite astfel încât să eficientizeze cât mai mult costul cu primele de asigurare, mai ales în ceea ce priveşte expunerile pentru active şi răspunderi. „În unele cazuri, subsidiarele multinaţionalelor nu încheie niciun fel de poliţe locale, asigurarea făcându-se de compania «mamă», la ea acasă, în virtutea principiului «freedom of services»”, explică Ţucă.

    Subsidiarele locale de companii multinaţionale care încheie, totuşi, poliţe de asigurări aici optează cel mai des spre asigurarea mijloacelor de transport – prin asigurări CASCO şi RCA, asigurări ale riscului de credit comercial şi asigurările aferente personalului angajat – de sănătate, viaţă, pensii, accidente, călătorii în străinătate. Dacă ne referim la companiile pur româneşti, în special la IMM-uri, gradul de penetrare al asigurării este foarte scăzut şi majoritatea celor care cumpără o poliţă de asigurare pentru active – clădiri, echipamente, stocuri – o face pentru că sunt obligate de băncile finanţatoare”, mai observă Valentin Ţucă.

    „Companiile nu cumpără poliţe de asigurare pentru că îşi doresc un anumit tip de produs: de obicei, asigurările din categoria imobiliarelor se achiziţionează într-o proporţie majoritară de clienţi pentru un minimum de protecţie, dar am întâlnit şi clienţi care nu aveau niciun tip de protecţie suplimentară în afară de asigurarea obligatorie tip RCA”, observă Anca Roşcăneanu, directorul general al brokerului de asigurări Gras Savoye România.

    În ce priveşte poliţele auto tip CASCO, dacă rata daunei pentru clienţi este mai mică de 40%, companiile nu mai încheie astfel de poliţe şi preferă să îşi autofinanţeze daunele; îşi reînnoiesc poliţele CASCO atunci când rata daunei depăşeşte 70-80%. În cazul companiilor cu capital privat românesc, Roşcăneanu recunoaşte că a întâlnit cazuri în care managerii acestora nu aveau de gând să îşi facă alt tip de asigurare în afară de cele impuse, pe principiul „dacă nu mi s-a întâmplat niciodată, nu am nicio problemă şi nu văd de ce ar putea să mi se întâmple”. Dar, statistic vorbind, dacă nu s-a întâmplat demult sau nu s-a întâmplat deloc, este pe cale să se întâmple.

  • ANALIZĂ Erste: Obiectivul de adera în 2019 la zona euro este “foarte ambiţios”. Mai realist ar fi după 2021

     “Ȋn ultimii ani, aderarea României la zona euro a devenit o ţintă mişcătoare. Ultimul termen menţionat acum este 2019. Considerăm acest nou termen ca fiind foarte ambiţios şi credem că o dată de aderare mai realistă ar fi dincolo de 2021”, se arată într-un raport al Erste “Aderarea României la zona euro: o ţintă mişcătoare?”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Despre România numai de bine – acum şi de la BERD

    BERD apreciază că “avansul PIB se va accelera uşor în 2015, susţinut de exporturi şi de o relansare a cererii interne. Pe termen scurt însă, nivelul înalt al creditelor neperformante, de peste 20% din total, continuarea dezintermedierii financiare şi incertitudinile legate de Ucraina ar putea reprezenta riscuri la adresa perspectivei de creştere.”

    Această prognoză este uşor mai bună decât cea din ianuarie a BERD (creştere de 2,4%), în timp ce pentru ansamblul ţărilor sud-est-europene, unde banca include România, estimarea a fost îmbunătăţită marginal, de la 2,1% la 2,2%.

    Statistica a emis, tot în această săptămână, prima estimare pentru evoluţia economiei de la începutul anului, confirmând că România a avut în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE faţă de aceeaşi perioadă din 2013, respectiv 3,8%, fiind urmată de Polonia cu 3,5%, în timp ce Germania a înregistrat o creştere a PIB de 2,3%. Faţă de ultimul trimestru din 2013, PIB a progresat însă doar cu 0,1%, date ajustate sezonier.

    Pentru ţările din Europa Centrală şi Baltică, estimarea BERD a rămas aceeaşi (2,2%).

    Economia Rusiei ar urma să stagneze, cea a Turciei să aibă o creştere de 2,5%, în timp ce Republica Moldova ar urma să cunoască o creştere a PIB cu 2%. Cea mai mare schimbare de perspectivă a BERD vizează Ucraina, pentru care în ianuarie vedea posibilă o creştere de 1,5%, în timp ce acum anticipează o prăbuşire a economiei cu 7%.

  • Chobani, o afacere cu iaurt care creşte la fel de repede ca business-urile de tehnologie

    Chobani – ideea din spatele succesului “peste noapte”, povestită de Mihaela Matei, Supervising Associate EY România.

    Când citeşti poveştile de succes ale antreprenorilor, ai impresia că reuşita a venit ireal de uşor şi că o mare parte a ei se datorează norocului, pentru că reuşita iese la suprafaţă, în timp ce eşecurile şi riscurile asumate rămân, de obicei, nevăzute.

    Povestea lui Hamdi Ulukaya se încadrează în această tipologie. Ulukaya a cumpărat în 2005 o fabrică dezafectată de iaurturi cu un împrumut subvenţionat, iar în 2007 a început să producă şi să comercializeze iaurtul Chobani. În 2010, devine cea mai bine vândută marcă de iaurt din Statele Unite şi afacerea este extinsă în Canada şi Australia. În 2014, compania aşteaptă vânzări de 1,5 miliarde USD şi are peste 1.200 de angajaţi, de la doar 4 angajaţi în 2005.

    Hamdi Ulukaya, un outsider al industriei, a ajuns în 3 ani într-o piaţă extrem de competitivă să câştige din cota de piaţă a marilor jucători, într-un ritm atât de mare încât a devenit lider de piaţă.

    În 2013, Hamdi Ulukaya a fost ales World Entrepreneur Of The Year, fiind recompensat cu marele premiu acordat de EY la nivel mondial în cadrul competiţiei internaţionale dedicate antreprenoriatului ce urmează să fie lansată şi în România.

    Din exterior, succesul lui Hamdi Ulukaya pare uşor. Cum a ajuns totuşi Hamdi Ulukaya EY World Entrepreneur Of The Year într-un timp atât de scurt? Într-o industrie capital intensivă, în care e nevoie de investiţii serioase în echipamente dar şi în taxe mari de plasare la raft în hypermarketuri, Ulukaya pare să aibă mai degrabă o afacere în tehnologie, dacă ţii cont de ratele de creştere ale business-ului, şi nu o afacere cu clasicul iaurt.

    Dacă ne uităm însă în detaliu, succesul lui n-a fost deloc uşor. Da, Hamdi este un imigrant de origine turco-kurdă, care, acum 20 de ani, ştia să vorbească puţină engleză şi avea deja 33 de ani când a început afacerea. Şi:

    1. Hamdi a lucrat împreună cu un specialist în realizarea de iaurturi timp de un an şi jumătate la perfecţionarea reţetei de iaurt şi de abia apoi a început să comercializeze iaurtul Chobani. În tot acest timp, Hamdi a dormit mai mult la fabrică decât acasă, motivat să găsească reţeta potrivită.

    2. În plus, nu a fost vorba doar de calitatea iaurtului, ci şi de deciziile tactice de ambalare, distribuţie şi comercializare. Ambalajul a fost gândit pentru a arăta altfel faţă de produsele obişnuite şi a fost marketat în zona de lactate. Poate suna ciudat dar, până în momentul respectiv, producătorii de iaurturi de tip grecesc erau foarte nişaţi în SUA şi vindeau numai în magazine specializate.

    3.   De asemenea, Hamdi nu era la prima încercare antreprenorială. Până la cumpărarea fabricii dezafectate de iaurturi, acesta avusese o mică fabrică de brânză feta care se lupta la punctul de break even, nefiind încă profitabilă. Hamdi Ulukaya emigrase în Statele Unite în 1994 şi cumpărase fabrica de feta în 2002. În 2005, la momentul cumpărării fabricii de iaurt vechi de 90 de ani, fabrica de feta avea sub 40 de angajaţi şi vânzări de sub 2 milioane de USD.

    4. În ciuda pieţei foarte mature, cu obiceiuri înrădăcinate (americanii consumând numai iaurturi dulci şi colorate), Chobani a apărut pe piaţă în mod conştient la momentul potrivit, pe valul curentului “mănâncă sănătos”.

    5. Ulukaya şi-a asumat riscuri mari pentru a creşte repede, nelăsând timp concurenţei să reacţioneze. La momentul în care vindea 100.000 de iaurturi pe săptămână, a luat decizia să crească de 4 ori producţia. O astfel de decizie de business, dacă nu anticipează corect cererea, poate uşor să falimenteze afacerea.

    6. În ciuda succesului rapid, riscurile pentru afacerea Chobani nu s-au diminuat, din contră. Ritmul de creştere a scăzut anul trecut, au fost şi probleme cu un lot de iaurt Chobani retras de pe piaţă. Deşi, în primă instanţă, iaurturile de tip grecesc introduse de concurenţă nu au fost reuşite, acum sunt mai multe astfel de iaurturi pe piaţă. Dacă, la început, acest tip de iaurt nu avea nici 1% din piaţă, acum reprezintă 50%. Pentru a răspunde competiţiei intense, Chobani a anunţat diversificarea în segmente diferite, precum deserturi şi ingrediente culinare.

    Şi, ar mai fi ceva de adăugat, pe lângă multă muncă, riscuri asumate şi strategii îndrăzneţe. Ulukaya nu a pornit pur şi simplu la drum în vid: s-a născut într-o familie cu afaceri în lactate (familia are o fermă în Turcia) şi a plecat la drum cu un ajutor de stat rambursabil de 1 milion de USD, sub forma unui credit în condiţii avantajoase acordat de agenţia federală Small Business Administration, care acordă anual miliarde de USD în ajutoare antreprenorilor aflaţi la început de drum.