BusinessMagazin

Tag: rezerve

  • Miliardarii gazelor de şist. Cine sunt antreprenorii care s-au îmbogăţit din fracturarea hidraulică?

    Cererea tot mai mare şi diminuarea resurselor au dus la creşterea preţului petrolului, astfel încât exploatarea gazelor neconvenţionale a devenit mult mai atractivă pentru producători. Varianta cel mai des întâlnită în cadrul companiilor de profil este exploatarea gazelor de şist. Acest proces a devenit viabil după ce câţiva antreprenori au refuzat să urmeze linia impusă de marile companii şi au făcut o serie de descoperiri care aveau să schimbe lumea.

    Gazele de şist sunt gaze naturale prinse între plăcile de şist. Acestea fac parte din categoria „gazelor neconvenţionale„, printre care se mai numără metanul din zăcăminte de cărbune. Acestea au devenit o resursă importantă în Statele Unite încă de la începutul secolului, însă la începutul anilor ’90, odată cu aplicarea unor noi tehnologii, exploatarea a început la scară industrială.

    În anul 2000, gazele de şist reprezentau doar 1% din producţia de gaze naturale a Statelor Unite, dar în 2010 ele reprezentau 20% din total; se estimează că până în anul 2035 aproape jumătate din producţia de gaze naturale va veni de la gazele de şist.

    Mai mulţi antreprenori au decis să ignore mesajele transmise de giganţi precum Chevron sau Exxon şi să investească timp şi bani în găsirea unor metode de a exploata gaze naturale. Marile companii încercaseră ani buni să extragă gaze din straturile de şist, însă costurile erau mult prea mari. Odată tehnicile implementate, a fost doar o chestiune de timp până ce oameni de afaceri precum George Mitchell, Harold Hamm, Aubrey McClendon sau Charif Souki să construiască adevărate imperii industriale.

    Firmele acestora au creat locuri de muncă şi au readus la viaţă oraşe în care industria nu mai exista. În loc să aibă o dependenţă crescută faţă de alte state cu rezerve petrolifere bogate, Statele Unite exportă acum gaze naturale.

    George P. Mitchell este considerat părintele industriei gazelor de şist. El a transformat procesul de extracţie într-unul viabil din punct de vedere comercial, scăzând preţul în mod semnificativ. Compania Mitchell Energy a realizat prima fracturare hidraulică în anul 1998; din acel moment, piaţa de energie din Statele Unite a început să depindă tot mai mult de gazele de şist.

    O serie de studii au indicat că acest tip de gaze va mări în mod semnificativ resursele mondiale de energie; chiar termenul de „shale revolution„ arată cât de important este acest nou curent pentru economia lumii. Mai mult chiar, analiştii consideră că producţia din Statele Unite şi Canada ar putea împiedica Rusia sau ţările arabe să dicteze preţul combustibilului. În acest moment, potrivit estimărilor, China deţine cele mai mari rezerve de gaze de şist.

    Un raport al BP redă ideea că în 2014 Statele Unite ar putea depăşi Arabia Saudită ca nivel al producţei de combustibili, iar comunitatea Orientului Mijlociu, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa mondială de combustibili, a recunoscut amploarea industriei de gaze neconvenţionale. Ministrul saudit al petrolului Ali al-Naimi a spus în cadrul unei conferinţe la Riyadh că nivelul de producţie a combustibililor din Statele Unite, aflat în creştere în ultimii ani, este important pentru că aduce stabilitate pieţelor internaţionale. „Este necesar să ne consultăm în mod curent, pentru ca ţările noastre să poată mări gradul de cooperare, inclusiv investiţii comune în vederea stabilizării pieţei mondiale de petrol„, a declarat Ali al-Naimi.

  • Rezervele valutare ale BNR au scăzut cu 1,3 miliarde euro în luna februarie, la 31,6 miliarde euro

     Potrivit datelor publicate de BNR, în februarie au fost consemnate intrări de 2,37 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele.

    Concomitent, au ieşit de la rezerva valutară 3,63 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Rezervele minime obligatorii în valute constituite de bănci la BNR au scăzut de la 20% la 18% din pasive.

    “La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc în principal rambursări de capital şi dobândă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional în valoare de 955 milioane echivalent euro”, se arată într-un comunicat transmis de BNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ideea închiderii supermarketurilor în week-end, respinsă de deputaţi din Comisia de agricultură

     Deputatul PNL Marin Anton, vicepreşedinte al Comisiei de agricultură, a anunţat că intenţionează să propună o iniţiativă legislativă care să modifice legea 322/2009 privind comercializarea produselor alimentare, organizând la Comisia de agricultură o dezbatere în acest sens.

    Discuţiile vor continua peste o lună.

    Anton consideră că legea actuală favorizează foarte mult politica supermarketurilor, care “au o poziţie de forţă” faţă de producătorii autohtoni, şi susţine că trebuie aduşi, “într-un fel sau altul”, comercianţii români şi supermarketurile pe poziţii de egalitate.

    Deputatul PNL vrea ca supermarketurile să fie închise începând de sâmbătă de la ora 14.00 până luni dimineaţă, arătând că acest lucru ar încuraja produsele româneşti care se vând în pieţe şi că această practică există în ţările europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai slab început de an din 2010 şi până în prezent pentru leu

    “Prima etapă a deprecierii (aproximativ în prima săptămână din 2014) a survenit pe fondul creşterii aversiunii faţă de riscul implicat de investiţiile în zone emergente, respectiv ca urmare a intrării masive la cumpărare pe dolarul american, în virtutea continuării măsurilor de contracţie monetară în SUA şi în anul curent; în consecinţă, a avut loc ieşirea din zona emergentă a capitalurilor speculative, întrucât asumarea riscurilor nu mai face sens atunci când dolarul oferă randamente în creştere şi riscuri mici”, a arătat Cosmin Enache, director general adjunct al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest. Întărirea dolarului american la început de an a dus astfel la deprecierea monedelor din regiune inclusiv în raport cu euro: după primele şapte zile din ianuarie, leul a scăzut cu aproape 0,7% faţă de euro, zlotul şi coroana cehă cu aproape 0,6%, iar forintul cu aproximativ 1,1%.

    Cea de-a doua etapă de depreciere a leului a fost determinată de măsurile de relaxare a politicii monetare, ciclu început de BNR încă de anul trecut.

    În primăvara lui 2013, guvernatorul BNR anunţa că România va intra într-un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară; BNR a redus dobânda de referinţă la 5% în iulie, iar prin scăderile ulterioare aceasta a încheiat anul trecut cu valoarea de 4%. “Teoretic, ar fi fost de aşteptat ca leul să înregistreze o anumită depreciere în consecinţă, dar scăderea dobânzii de referinţă a avut anul trecut influenţe foarte reduse asupra monedei naţionale”, a precizat Cosmin Enache.

    Lucrurile au stat diferit în această lună, când BNR a redus dobanda cheie la 3,75% şi, în acelaşi timp, a scăzut semnificativ şi neaşteptat ratele rezervelor minime obligatorii, astfel încât cca 4 miliarde de lei sunt eliberate către bănci, crescând surplusul de lichidităţi din piaţă. “Amploarea măsurilor plus reconfirmarea oficială a zonei de echilibru urmărită de BNR- respectiv oscilaţiile cursului leu/euro de până la 5%- au susţinut o depreciere a leului de aproape 1% faţă de euro în doar două zile pe pieţele financiare. Deprecierea ar fi putut fi şi mai mare, dar rezultatele slabe (anunţate pe 10 ianuarie) privind piaţa americană a muncii au dus la scăderea USD faţă de euro şi la o creştere a apetitului pentru risc, fapt care a susţinut monedele regionale; ca urmare, pe termen scurt, zlotul şi forintul- de exemplu- s-au apreciat uşor, iar scăderea leului a fost plafonată”, a precizat Cosmin Enache. Ulterior, după 15 ianuarie, variaţiile monedei naţionale au scăzut în intensitate comparativ cu evoluţia din prima parte a lunii.

    Ce urmează?

    “Cred că în 2014 leul ar putea fi mai sensibil faţă de măsurile BNR, varianta unei noi reduceri atât a dobânzii de referinţă, cât şi a rezervelor minime obligatorii fiind posibilă în acest an, mai ales în contextul în care inflaţia va rămâne în scădere. În plus, piaţa aşteaptă ca FED să reducă în continuare programul de relaxare cantitativă, iar întărirea USD (ca efect) va pune- cel mai probabil- din nou presiune pe monedele regionale, deci inclusiv pe leu.Să menţionăm însă ca devalorizarea leului îi dezavantajează pe unii, dar are şi avantaje; desigur că, pe de o parte, defavorizează populaţia şi firmele cu credite în euro; pe de altă parte însă, susţine exporturile oferind un impuls de creştere cererii externe pentru produsele româneşti. Cel mai important lucru însă este ca paritatea să nu fie foarte volatilă, limitând astfel posibilităţile de prognoză ale agenţilor economici, însă sunt sigur că de acest aspect va avea grijă Banca Naţională”, a arătat Cosmin Enache.

     

  • Rezervele financiare ale reginei Marii Britanii au ajuns la un minim istoric

     Consilierii nu au reuşit să controleze finanţele, în timp ce palatele regale “se prăbuşesc”, se arată în raportul întocmit de o comisie a Camerei Comunelor din parlamentul de la Londra.

    Cheltuielile au depăşit în asemenea măsură veniturile încât rezervele au scăzut de la 35 de milioane de lire în 2001 la doar 1 milion de lire în prezent, au afirmat membrii comisiei, citaţi de cotidianul The Telegraph.

    Trezoreria britanică trebuie să preia controlul şi să ajute la protejarea palatelor “de noi distrugeri şi deteriorări”, notează parlamentarii.

    “Considerăm că Trezoreria are datoria de a fi implicată activ în supravegherea planurilor şi managementului financiar al Casei Regale, dar nu făcut acest lucru”, a declarat Margaret Hodge, preşedinte al comisiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Erste: Amploarea relaxării monetare a depăşit aşteptările noastre

     BNR a decis miercuri reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 3,75%, în timp ce rezervele minime obligatorii pentru lei au fost diminuate cu 3 puncte procentuale, la 12%, iar cele pentru valută cu 2 puncte procentuale, la 18%.

    “Amploarea relaxării monetare a depăşit aşteptările noastre şi ale celorlalţi analişti. În timp ce restul analiştilor aşteptau o reducere a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale, noi am pariat mai ales pe diminuarea rezervelor minime la lei”, se arată într-o analiză a Erste.

    Reducerea rezervelor pentru lei va elibera în piaţă aproximativ 3,5 miliarde de lei, în timp ce noul nivel al rezervelor pentru valută va îmbunătăţi lichiditatea în valută cu aproximativ 400 milioane euro, potrivit analiştilor băncii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR a redus dobânda de la 4% la 3,75% şi ratele rezervelor minime obligatorii de la 15 la 12% pentru lei şi de la 20 la 18% la valută

     Noua dobândă de politică monetară va fi aplicată de joi, 9 ianuarie, în timp ce ratele diminuate pentru rezervele minime obligatorii în lei şi valută intră în vigoare începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23 februarie 2014.

    “CA al BNR reiterează că utilizarea judicioasă a tuturor instrumentelor de care dispune banca centrală în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional este de natură să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară”, se arată în comunicatul transmis de BNR după prima şedinţă din acest an a Consiliului de Administraţie privind politica monetară.

    Decizia de reducere a rezervelor minime obligatorii a fost anticipată de piaţă, iar o indicaţie în acest sens a venit chiar din partea guvernatorului Mugur Isărescu. Unii analişti se aşteptau şi la continuarea reducerii dobânzii de politică monetară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca centrală a Elveţiei a raportat o pierdere de 10 miliarde dolari în 2013, după devalorizarea aurului

     Rezervele de aur ale Băncii Naţionale Elveţiene s-au devalorizat anul trecut cu 16,6 miliarde de dolari, potrivit unui comunicat al instituţiei.

    Datorită câştigurilor generate de rezervele de valută, pierderea contabilă pentru anul 2013 a fost limitată la 10 miliarde de dolari.

    Pe lângă anularea dividendelor pentru anul trecut, banca a precizat că nu va putea face transferuri suplimentare către cantoane şi către guvernul central pentru prima dată din 1991, deoarece aceste plăţi sunt finanţate din profit.

    Preţul aurului a scăzut anul trecut cu aproape 30%, cel mai puternic declin din 1981, şi a atins în luna decembrie nivelul de 1.195 dolari pe uncie, minimul ultimilor trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Radu Stroe anunţă măsuri organizatorice pentru DGA, DIPI şi Jandarmerie

     Potrivit lui Radu Stroe, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) are, pentru 2014, opt obiective prioritare.

    Stroe a precizat că este vorba despre pregătirile făcute cu Ministerul Justiţiei pentru intrarea în vigoare, de la 1 februarie, a Codului penal şi a Codului de procedură penală, promovarea Statutului poliţistului şi elaborarea unui proiect de lege similar şi pentru angajaţii IGSU, reluarea discuţiilor legate de Codul rutier, planul de siguranţă pentru grădiniţe şi şcoli, demararea pregătirilor pentru alegerile prezidenţiale şi europarlamentare, luarea unor măsuri organizatorice pentru DGA, DIPI, Jandarmeria Română şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, trimestrializarea bugetului MAI şi obţinerea de fonduri pentru asigurarea ordinii publice şi pentru intervenţie în cazul producerii unor evenimente neprevăzute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul scoate din rezerva de stat cărbune şi păcură pentru producătorii de energie

     Scoaterea din rezerva de stat a combustibililor a fost decisă în şedinţa de miercuri.

    Combustibilii vor fi livraţi cu titlu de împrumut, până la 31 octombrie 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro