BusinessMagazin

Tag: reţele

  • Un profit rezonabil pe o piaţă în liberalizare

    „Liberalizarea nu este doar un cuvânt, ci o realitate, observăm cum creşte competiţia, iar aceasta este o provocare mare pentru toţi jucătorii pieţei. Suntem pregătiţi să confruntăm această provocare şi, deşi în 11 ani am făcut multe, trebuie să realizăm în continuare şi mai multe lucruri pentru a îmbunătăţi serviciile destinate clienţilor noştri, trebuie să ne concentrăm pe îmbunătăţirea ofertei pentru că toţi ştim că situaţia nu este rose încă“, îşi începe Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, expunerea prilejuită de anunţarea rezultatelor financiare ale companiei.

    Cu diplomaţia specifică, încearcă să răspundă la toate întrebările jurnaliştilor referitoare, în contextul unei efervescenţe a pieţei generate de discuţiile despre liberalizarea pieţei energiei, de reducerea preţurilor şi de scăderea consumului.  În acest context, cifra de afaceri consolidată aferentă anului 2015 a grupului E.ON, cu activităţi în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie şi gaze naturale în regiunea Moldovei, s-a situat la 4,9 miliarde de lei (circa 1,1 miliarde de euro), iar previziunile pentru acest an sunt optimiste, fiind bugetată o creştere a afacerii de până la aproximativ 5 miliarde de lei.

    E.ON a intrat pe piaţa din România în 2005, când a achiziţionat filiala de distribuţie şi furnizare a gazelor Distrigaz Nord, precum şi filiala de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica Moldova, şi a ajuns în prezent la peste 2,8 milioane de clienţi în zona de nord a ţării. „2015 a fost un an foarte bun pentru noi, am văzut o creştere de 11% în consumul de gaz, generată mai ales de temperaturile scăzute pe durate mai lungi de timp, comparativ cu anii anteriori.“ Hajdinjak nu a menţionat şi ce profit a avut compania anul trecut, însă a precizat că acesta a fost unul „rezonabil“. Investiţiile realizate de companiile E.ON din România anul trecut s-au ridicat la circa 433 milioane de lei (97 milioane de euro), acestea fiind cele mai mari din ultimii ani, potrivit informaţiilor oferite de companie.

    Finanţarea a fost destinată, mai ales în direcţia susţinerii lucrărilor de reabilitare şi modernizare a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice, proiecte prioritare în strategia de investiţii (87 de milioane de euro). Compania a investit anul trecut 160 milioane de lei (36 milioane de euro) pe segmentul gazelor naturale, sistemul de distribuţie fiind reabilitat şi modernizat pe o lungime de 450 kilometri şi extins pe o lungime de 150 kilometri. În ce priveşte energia electrică, valoarea investiţiilor a fost, în 2015, de 240 milioane lei (54 milioane euro). Principalele obiective avute în vedere au fost implementarea SCADA (Supervisory Control and Data Acquisiton), contorizarea inteligentă, modernizarea unor staţii de transformare, reabilitarea şi securizarea reţelelor electrice, în special a celor de joasă tensiune.

    Un număr de 114 staţii de transformare din Moldova, dintr-un total de 133, sunt integrate (parţial sau total) în sistemul SCADA, iar planurile pentru următorii doi ani vizează integrarea a încă 13 staţii, obiectivul proiectului fiind creşterea securităţii în furnizarea energiei. De asemenea, compania a instalat anul trecut 147.000 de contoare inteligente, iar pentru acest an se are în vedere instalarea a încă circa 55.000 de contoare inteligente. Investiţia bugetată în acest scop pentru perioada 2014-2016 se ridică la circa 20 de milioane de euro. Investiţia într-un smart meter se ridică la circa 100 de euro şi, deşi este realizată de companiile de distribuţie, se va recupera prin facturile plătite de clienţi. „Suntem încă la distanţă faţă de calitatea reţelelor din alte ţări, în special a celor din Europa de Vest, suntem conştienţi de asta, dar trebuie să aveţi în minte nivelul calităţii reţelelor pe care le-am preluat după privatizare, nu poţi moderniza toată reţeaua peste noapte, ci în timp şi cred că suntem pe drumul cel bun în acest sens“, descrie directorul general al E.ON decalajul existent între România şi pieţele din vest. 

  • YouTube devine concurentul televiziunilor în 2017: Plănuieşte să lanseze “Unplugged”, un serviciu TV

    Vestea a apărut miercuri, pe Bloomberg şi a venit în aceeaşi zi în care Hulu a anunţat că va oferi un pachet de canale TV prin cablu şi prin comunicaţie radio în colaborare cu mai multe reţele de distribuţie prin cablu. Se pare că YouTube ar purta discuţii cu marile companii media precum CBS şi Viacom, NBCUniversal, Twenty-First Century Fox Inc., dar încă nu s-a bătut palma în acest sens.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Confesiunile unui model australian. De ce a renunţat la viaţa de pe reţelele de socializare – GALERIE FOTO

    Essena O’Neil, modelul australian de 18 ani, renunţă la contul de Instagram şi susţine că social media nu reprezintă viaţa reală, ci este una închipuită, potrivit The Guardian.

    Modelul are peste 600.000 de fani pe Instagram şi spunea că făcea cu uşurintă 2000 de dolari australieni pe fiecare postare.  Pe 27 octombrie ea a şters peste 2000 de fotografi de pe contul ei şi a editat descrierile fotografiilor rămase (96), astfel dezvăluind adevărul, cadrul în care au fost realizate. De asemenea, numele contului a fost schimbat în: “Social Media is not real life”.

    “Fără să-mi dau seama, mi-am petrecut majoritatea adolescenţei pe reţelele sociale, căutând aprecierile şi aprobările celor din jur. Reţelele de socializare nu reprezintă viaţa reală, este doar un sistem bazat prin care indivizii caută validările celor din jur” a scris ea.

    În această fotografie aveam acnee, însă am folosit foarte mult machiaj. Zâmbeam doar pentru că credeam că arat bine.

    Nu am dat bani pe rochia asta. Am făcut sute de încercări înainte să obţin această fotografie. Mă simţeam foarte singură.

    Am fost plătită cu 400 de dolari pentru a face această fotografie. Asta când aveam doar 150.000 de fani, acum pot să primesc şi 2000 de dolari.

    Şi pentru această fotografie am fost plătită. Dacă vezi aşa zisele “fete instagram” şi vrei si tu să fii ca ele…gândeştete că tu vezi doar ceea ce vrei să vezi.

    Reacţiile oamenilor au fost majoritatea pozitive, lăudând gestul fetei. Numai că odată cu această schimbare, Essena O’Neil şi-a lansat propriul site, loc unde fanii vor găsi “imagini creative care au un scop, poezii, articole şi interviuri cu oameni care mă inspiră”.

  • Baza de clienţi în România a Lycamobile, cel mai mare operator de reţele mobile virtuale (MVNO) din lume, a crescut la 100.000

    Pe piaţa locală, baza de clienţi a Lycamobile a crescut la 100.000, iar produsele Lycamobile sunt disponibile în 64.000 de puncte de vânzare.

    “România reprezintă o oportunitate strategică  extraordinară pentru dezvoltarea în zona Europei de Est. Ne aşteptăm la creşteri semnificative în România şi ne dorim să ajutăm comunităţile de români – atât acasă, cât şi peste hotare – prin intermediul serviciilor noastre de înaltă calitate, la preţuri accesibile.” a comentat Subaskaran Allirajah, Preşedintele Lycamobile

    Operatorul de reţele mobile virtuale (MVNO) Lycamobile are 15 milioane de clienţi în 20 de ţări şi sărbătoreşte un an de când s-a lansat în România.

  • Invenţia incredibilă a unui tânăr de 20 de ani care va curăţa oceanul de gunoaie şi materiale din plastic

    Metoda prin care ar vrea să facă asta este următoarea: instalarea unei reţele de ziduri plutitoare, astfel încât plasticul adus de curenţii oceanului să fie prins.

    Planul lui este pe cale de a deveni realitate.  Ideea lui ia adus un premiu Index, în valoare de 152.000 de dolari, premiu care este acrodat antreprenorilor care prezintă soluţii inteligente problemelor dificile cu care ne confruntăm. Pe lângă asta, tânărul a reuşit să strângă fonduri 2 milioane de dolari pentru a-şi realiza ideea.

    Slat plănuieşte să construiască un zid de 100 de kilometri în Oceanul Pacific, între Hawaii şi California. Conform Huffington Post, zidul va fi implementat în 2020. Gunoaiele şi materialele din plastic vor fi prinse în structura zidului, apoi vor fi colectate şi reciclate. Slat împreună cu echipa lui speră să implementeze o structură pilot de 1,6 kilometri în Japonia pentru a testa eficienţa acesteia.

    Însă nu toată lumea este convinsă de soluţia pentru curăţarea oceanelor înaintată de către Boyat Slat. Oceanograful, Kim Martini, este de părere că ar fi foarte greu de ancorat un asemenea zid şi nu este convinsă de faptul că sistemul va evita capturările accidentale ale animalelor acvatice. De asemenea, Stiv Wilson, directorul companiei nonprofit 5 Gyres, asociaţie deticată curăţării apelor, consideră că nu este o strategie realistică având în vedere mărimea oceanului.

     

  • Surorile care primesc 75.000 de lire doar pentru că publică poze online, pe reţelele sociale – GALERIE FOTO

    Cum au reuşit cele trei surori această performanţă? Doar din simplu fapt că publică poze online, pe reţelele sociale.

    Se pare că acest lucru, dăruirea de bunuri către diferite personalităţi din online, este un trend care acaparează Marea Britanie. Fetele nu sunt mulţumite doar de “like-uri” sau “reteewt-uri”, ci fani au la dispoziţie un “wish list”, o listă de produse alese de surori pe care fani le pot cumpăra pentru ele.

    “Nu ne-am întâlnit niciodată admiratorii. Nu este ceva sexual. Iubitul meu nu are nicio problemă cu asta. I se pare amuzant. Deşi îi este dificil ce să-mi dăruiască de Crăciun, având în vedere că am atâtea lucruri”, a spus Sophie.

    Fetele au o legiune de fani online, numai Lucy are peste 90.000 de fani pe Twitter.

    “Bărbaţii care ne trimit cadouri sunt inofensivi. Poate se simt singuri sau le lipseşte încrederea. Nu au o fată acasă pe care să o răsfeţe cu cadouri”, a adăugat şi Lucy.

    Însă nu totul e roz, unul dintre fani, a fost atât de insistent, încât fetele au cerut un ordin de protecţie pentru hărţuire.

    Fetele deţin un salon de frumuseţe în  St Albans, Herts.

    “Vreau să am o viaţă frumoasă. De ce să nu accept cadourile? Unii oameni ne critică, dar dacă cineva vrea să ne resfeţe cu o pereche frumoasă de pantofi, de ce să îi returnez?”, a încheiat Lucy.

  • Operatorii de telefonie mobilă obligaţi să ofere gratuit 500 MB trafic lunar pe internet. Barurile, restaurantele şi autorităţile publice vor oferii şi ele internet gratuit

    Autorităţile publice şi restaurantele, terasele şi barurile vor fi obligate să ofere reţele de internet wi-fi gratuit în zona clădirilor pe care le deţin şi în zonele turistice, şi operatorii de telefonie mobilă ar putea fi obligaţi să asigure fiecărui client, indiferent de tipul de abonament, 500 MB de trafic de internet lunar, potrivit unui proiect de lege iniţiat de deputatul Mihai Sturzu.

    “Autorităţile administraţiei publice locale, în domeniul public administrat de acestea şi în zonele turistice din unitatea teritorială aflată în administrare, au obligaţia să asigure internet gratuit, cu acces neîntrerupt, prin contractarea unui agent economic ce serveşte drept provider” prevede proiectul de lege.

    “Operatorii de telefonie mobilă asigură tuturor clienţilor lor, în mod gratuit, un pachet minim lunar de 500 MB trafic de internet pe mobil”, este obligaţia prevăzută pentru companiile de telefonie.

    “Restaurantele, terasele, barurile, discotecile şi oricare alte tipuri de unităţi de alimentaţie publică asigură accesul gratuit al persoanelor la internet, în interiorul şi exteriorul perimetrului fiecărei clădiri deţinute de acestea”, mai prevede iniţiativa legislativă.

    Parlamentarii vor începe în perioada următoare dezbaterea proiectului, care va trebui aprobat întâi în comisiile de specialitate şi apoi votat de cele două camere ale legislativului.

    .

  • Facturile la energie, încărcate cu 1 miliard de euro

    Românii au plătit peste un miliard de euro în plus la energie electrică, în perioada 2010-2013, se arată într-un raport al Curţii de Conturi. Potrivit Digi24, banii reprezintă de fapt pierderile de energie din reţele electrice, pe care distribuitorii le-au trecut pe facturile românilor.

    „În perioada 2010-2013, în reţelele electrice de distribuţie au fost înregistrate pierderi în valoare estimată de 1.301.680.000 euro[…] Pierderile înregistrate, în valoare de 5.631.913.000 lei (1.301.680.000 euro), au fost acoperite în proporţie de 82% prin tariful de distribuţie (componentă a tarifului de energie electrică achitat de consumatori), respectiv ANRE a acceptat în tariful aferent serviciului de distribuţie (tarif ce se regăseşte în preţul energiei electrice achitat de consumatorii finali), pierderi în valoare de 4.619.469.000 lei (1.069.180.000 euro)”, se arată raport de audit privind piaţa de energie electrică în perioada 2010-2014, elaborat de Curtea de Conturi.

    Citiţi mai multe pe digi24.ro

  • CBRE: 65% dintre români merg cel puţin o dată pe săptămână la mall

    Cercetarea “Food&Beverage in a shopping center”, realizată de CBRE România, a analizat răspunsurile a aproximativ 1.000 de persoane, din toate zonele ţării, aparţinând tuturor grupelor de vârstă.

    Din raport se conturează un profil detaliat al consumatorului român care vizitează centrele comerciale. Astfel, românii sunt consideraţi vizitatori frecvenţi ai mall-urilor – peste 65% din cei chestionaţi merg în mall-uri cel puţin o dată pe săptămână. Preferinţele a peste jumătate din respondenţi se îndreaptă către marile centre comerciale care au mai mult de 50 de magazine; centrele comerciale mici situate în oraş sunt pe locul doi în topul vizitatorilor, urmate de marile centre de la marginea oraşelor. Centrele comerciale situate în oraşe sunt preferate atât de vizitatorii frecvenţi cât şi de cei ocazionali.

    Cei mai mulţi români îşi doresc să găsească mai multe opţiuni pentru mâncare sănătoasă, oferte inovative dar şi facilităţi pentru familiile cu copii. De asemenea, consumatorii îşi doresc zone de relaxare cu mai mult confort, facilităţi sporite în zonele de parcare, facilităţi pentru copii şi acces gratuit la reţelele de internet Wi-Fi, arată studiul CBRE.

    “Cei mai importanţi factori în alegerea unei destinaţii de shopping sunt accesibilitatea locaţiei, mixul de magazine şi servicii, prezenţa unor magazine sau retaileri şi cât de atractivă e zona de cafenele şi restaurante”, spune Luiza Moraru, Head of Retail&Asset Services, CBRE Romania.

    70% din cei intervievaţi spun că, deşi scopul principal pentru care ajung în mall este să ia masa, merg apoi să viziteze şi magazinele. Este cel mai mare procent înregistrat în toate cele 22 de ţări în care a fost realizat un astfel de studiu. De asemenea, imensa majoritate a respondenţilor – 94% – merg insoţiţi de prieteni, rude, copii sau colegi când iau masa în centrele comerciale.

    Mai puţin de jumătate dintre cei chestionaţi – aproximativ 36% – consideră ca au avut experienţe excelente sau foarte bune când au luat masa la mall iar o treime dintre respondenţi resimt lipsa unor restaurante de top în centrele comerciale pe care le vizitează. În privinţa tipurilor de mâncăruri pe care le savurează românii în mall-uri, 35% dintre aceştia iau o gustare, 29% preferă să ia prânzul şi doar 1% merg în mall pentru mic dejun, acesta din urmă fiind cel mai mic procent înregistrat între toţi respondenţii din Uniunea Europeană.

    Reţelele de fast food nu sunt considerate opţiuni majore în viitor pentru consumatori, mai precizează studiul CBRE, de vreme ce doar 25% dintre aceştia îşi doresc mai multe reţele de fast food în mall-uri în timp ce 35% dintre cei intervievaţi ar vrea să existe mai puţine astfel de unităţi tip în centrele comerciale.

    CBRE Group, Inc este cea mai mare companie în domeniul imobiliar din lume şi societate de investiţii (în termeni de venituri, 2015). Compania are mai mult de 70.000 de angajaţi şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii si chiriasii prin intermediul celor peste 400 de birouri (excluzand filialele) din întreaga lume.

  • Un nou trend în lumea modei: artă pe buze

    Cel mai nou trend de pe reţelele sociale este arta pe buze. Mai multţi artişti şi profesionişti în ale machiajului se întrec în creaţii care mai de care mai creative, mai realiste sau fantastice.

    Flori, peisaje sau chiar sushi au fost pictate pe buzele modelelor. Operele au fost create de oameni talentaţi şi răbdători. În galeria foto puteţi vedea mai multe exemple.