BusinessMagazin

Tag: reportaj

  • PULITZER 2013: Imaginea care a câştigat premiul pentru cea mai bună fotografie

     Potrivit site-ului Pulitzer.org, distincţia pentru “un exemplu remarcabil de fotografie breaking news în alb-negru sau color, ce poate consta în una sau mai multe fotografii”, le-a fost acordată lui Rodrigo Abd, Manu Brabo, Narciso Contreras, Khalil Hamra şi Muhammed Muheisen pentru “reportajul lor convingător despre războiul civil din Siria”.

    Fotografii, de la agenţia americană de presă Associated Press (AP), au fost premiaţi pentru “imagini memorabile produse sub un pericol extrem”, se mai arată pe site-ul prestigioaselor distincţii. Premiul acordat este în valoare de 10.000 de dolari.

    Într-un comunicat publicat pe site-ul agenţiei de presă, AP menţionează marea onoare care le-a fost acordată pentru imaginile surprinse de cei cinci fotografi aflaţi “în primă linie” în mijlocul violenţelor din Siria, oferind mai multe informaţii despre desfăşurarea reportajului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Guban, clădită de un om ce abia ştia să scrie. Pantofi pentru Sophia Loren şi Elena Ceauşescu

     Guban – creaţia unui om care abia ştia să scrie şi să citească

    Povestea fabricii Guban este, de fapt, povestea fondatorului acesteia, Blaziu Guban, care a înregistrat, de altfel, brandul Guban, ce cuprindea crema de ghete şi producţia de încălţăminte atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

    Blaziu Guban a crescut într-o familie de părinţi adoptivi, la Oradea. A făcut cinci clase şi abia ştia să scrie şi să citească. În tinereţe a lucrat ca îngrijitor de porci, iar în timpul primului război mondial s-a angajat la o fabrică de ghete din Oradea, unde a fost fascinat de combinarea substanţelor de acolo.

    În anul 1932, directorul fabricii Filt din Timişoara a mers în vizită la prietenul său care conducea fabrica de la Oradea la care se angajase şi Blaziu Guban. El căuta un chimist bun şi l-a angajat pe Guban la Timişoara. Acolo, în bucătăria locuinţei sale, Guban a creat o cremă de ghete pe care o punea în cutii metalice refolosite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Deţinuţii care comit înşelăciuni prin telefon trimit şi câte 500 de sms-uri pe oră

     Numai în Capitală, la sfârşitul lunii octombrie 2012 se aflau în lucru peste 130 de dosare care aveau ca obiect înşelăciuni prin telefon comise de către deţinuţi, fără a fi luate în calcul, la momentul respectiv, dosarele deja soluţionate.

    “Este o infracţiune care prosperă pe fondul faptului că foarte mulţi deţinuţi dispun de telefoane mobile. Ca exemplu, numai noi am găsit, la o percheziţie, 15 telefoane într-o singură celulă”, spune inspectorul principal Marinel Iordănescu, de la Serviciul Judiciar al Poliţiei Capitalei.

    Potrivit lui Iordănescu, înşelăciunile prin telefon vizează, în principal, persoane în vârstă, care pot fi determinate să-şi dea toate economiile pentru a putea intra în posesia unor premii fictive de ordinul zecilor de mii de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Oamenii din Rast locuiesc în casele afectate de inundaţiile din 2006, deşi au un sat nou

     Comuna Rast din judeţul Dolj a fost distrusă aproape în totalitate de inundaţiile din anul 2006. Dunărea a rupt atunci digurile şi a inundat aproape o mie de gospodării. Sute de familii au rămas pe drumuri şi zile întregi au dormit pe câmpuri, în corturi şi tabere improvizate de Armată.

    La scurt timp după retragerea apelor, guvernul de atunci a început construcţia unui sat nou pe un alt amplasament, mult mai departe de Dunăre, tocmai pentru a evita o altă catastrofă. Astfel, a fost alocată suma de 15 milioane de euro, fiind construite 821 de case.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ – Ofertă de 8 Martie la Piaţa de Flori: Preţuri pentru toate buzunarele, marfă fără bon fiscal. Cum arată Piaţa de Flori de Ziua Femeii

     În Piaţa de Flori din Bucureşti nu ai loc să arunci un boboc de trandafir. Oameni grăbiţi ce zăbovesc câteva secunde în faţa fiecărei tarabe repetă obsesiv aceeaşi întrebare: “Cât e firul de lalea? Dar de trandafir?”. După primele zece tarabe realizezi că preţul este aproape identic la toate tarabele care înconjoară piaţa.

    Dacă vrei să cumperi trandafiri, poţi lua 25 cu 175 de lei sau şapte lei un fir. O orhidee cu tulpină costă 45 de lei şi de la cinci bucăţi în sus se vinde cu 40 de lei un fir, în timp ce orhideele cu o singură floare în cutie de carton costă 30 de lei într-un pachet cu zece cutii cu orhidee. Lalelele sunt doi lei firul în pachete de 25 de bucăţi sau de 50 de fire.

    Irişii costă 1,5 lei în pachete de 50 de fire, iar pentru un singur fir florăresele cer trei -patru lei şi chiar cinci lei în unele locuri. Un pachet de 20 de garoafe se vinde cu 35 de lei.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • REPORTAJ: Cum arată viaţa angajaţilor la Facebook – VIDEO

    Echipa unei emisiuni de reportaje a BBC News s-a deplasat la sediul companiei pentru a surprinde imagini rare şi a afla detalii din viaţa angajaţilor Facebook: cum sunt motivaţi aceştia, cum îşi petrec timpul liber şi cum arată locul în care îşi desfăşoară activitatea oamenii din spatele reţelei de socializare.

    “În primul rând, sunt avantaje precum mâncarea gratuită, spălătoria şi biciclete gratuite pentru ca angajaţii să se deplaseze în campus, aşa cum este numit”, spun cei de la BBC în deschiderea reportajului.

    Get Adobe Flash player

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Cu investiţii putem ajunge la 55 km de pârtie în Sinaia, de două ori şi jumătate mai mult, iar cu zăpadă artificială sezonul de schi s-ar extinde până în mai“

    “La Sinaia cred că este cel mai bun domeniu schiabil, mi se pare îngrijit. Pârtiile sunt impecabile”, a spus Ionel Cosmin, un turist venit din Constanţa care schia pe pârtiile din Sinaia. Oraşul de pe Valea Prahovei are 22 de kilometri de pârtie, destinaţi tuturor categoriilor de schiori, de la începători la experţi. Aproape 410.000 de cartele de acces au fost cumpărate anul trecut de pasionaţii sporturilor de iarnă la instalaţiile de cablu din Predeal, Sinaia şi Buşteni, ceea ce poate fi un indicator al traficului de turişti din aceste staţiu, potrivit Teleferic Prahova, ce administrează instalaţiile de transport persoane pe cablu. “În Sinaia avem cel mai spectaculos domeniu schiabil. Există variante pentru practicarea schiului şi a snowboardului în zone neamenajate”, a afirmat Gelu Gră­dinaru, directorul general al companiei Teleferic Prahova. Firma operează două telecabine, din Sinaia la cota 1.400 şi de la cota 1.400 la cota 2.000, un telescaun de la cota 1.400 la cota 2.000, un telescaun în Valea Dorului şi un teleschi în Scândurari. De altfel, în Sinaia şi Primăria operează două instalaţii, un telescaun detaşabil cu acoperiş pe Valea Dorului şi telegondola ce operează de la cota 1.000 la cota 1.400.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ce staţiune românească de iarnă s-ar putea compara cu St. Moritz în trei ani

    La scurt timp după învestirea în funcţie, în presă au apărut speculaţiile despre pericolul sistării proiectelor telegondolelor, aceasta după o declaraţie a noului ministru Maria Grapini referitoare la instalaţia din Piatra Neamţ, care “circula goală, la şapte dimineaţa şi la prânz”. Nu am putut să nu mă gândesc la ştire în timp ce mă aflam într-una dintre telegondolele Transalpina Ski Resort, domeniul schiabil deschis la mijlocul lui decembrie în Vidra, judeţul Vâlcea, telegondole construite în perioada de ministeriat a Elenei Udrea. Spre deosebire de instalaţia din Piatra Neamţ, telegondola circula plină, iar statul la coadă îţi lua ceva timp într-un weekend destul de aglomerat. Telegondolei întinse pe trei kilometri, cu un punct de oprire la mijloc, i se alătură o instalaţie de telescaun şi una de teleschi, precum şi şapte pârtii cu grade diferite de dificultate. Cea mai lungă are 2.257 de metri, iar tunurile de zăpadă sunt alimentate de lacul de 120.000 de metri cubi, construit deasupra pârtiilor. Construcţia domeniului schiabil după standardele din străinătate este rezultatul unei investiţii a Ministerului Turismului de peste 20 de milioane de euro, potrivit informaţiilor oficiale, derulată de la începutul proiectului, în 2010.

    Pe lângă semnalizarea şi echipamentele de ultimă generaţie, domeniul schiabil mărginit de munţii Lotru şi Parâng aduce privirii vârfurile ascuţite, dar şi lacul artificial Vidra. Pentru comuniunea cu natura pe care am experimentat-o într-unul dintre puţinele locuri cu poluare zero din ţară am făcut un drum de aproximativ patru ore de la Bucureşti – porţiunea în care starea carosabilului este proastă se află pe relaţia Brezoi-Vidra, un drum de 80 km – nu foarte aglomerat şi nici foarte plin de gropi, singurul obstacol fiind maşinile parcate pe marginea drumului pe o distanţă de trei kilometri în apropierea pârtiei. Urcarea cu telegondola poate fi întreruptă la mijlocul distanţei, loc unde se află un apres-ski de inspiraţie austriacă, cu schiuri şi snowboarduri lăsate ca maşinile într-o parcare, fără grija că ar putea fi furate. Posesorii lor îşi refac forţele stând la cozile pentru ceaiul de cinci lei şi vinul fiert de şapte, asta dacă mai găsesc căni. Cu sau fără vin, este singurul loc de pe pârtie unde poţi să te încălzeşti.

    Doritorii de cafenele şi gurmanzii care vor să încerce restaurante alpine mai au de aşteptat, locul fiind mult mai prietenos cu cei care se uită doar către pârtie. “Vidra are ceva aparte, nu e Sinaia şi nici o staţiune pusă la punct ca Poiana, dar e locul în care mă simt cel mai bine când ies la schi industrial. Toată zona oferă acel ceva ce lipsea din lumea schiului mioritic”, crede Dumitrel Marius, angajatul unei multinaţionale. A venit pentru a doua oară şi crede că staţiunea are acel ceva care place tuturor iubitorilor de munte. E încântat că, în cele şase zile de schi, nu a fost nevoit să plătească ski-pass-ul, ca parte a strategiei de marketing a ministerului pentru promovarea staţiunii.

    Totul a fost doar temporar pentru că recent a fost introdusă taxa de 60 de lei pentru o zi de schi, aceasta mergând spre bugetul local. Preţul e oricum la jumătate faţă de locurile preferate pentru sporturi de iarnă: Predeal, Buşteni, Azuga, Sinaia sau Poiana Braşov. Închirierea unui echipament costă 50 de lei, însă numărul schiurilor sau snowboardurilor e limitat, dat fiind că un singur centru e funcţional la baza pârtiei, iar contabilizarea închirierilor se face greoi într-un caiet studenţesc. Mâncare nu găseşti nici să cauţi, doar câteva tarabe cu fast-food improvizat printre maşinile parcate, cu cartofi congelaţi şi cârnaţi olteneşti. Regreţi imediat că nu ţi-ai adus mâncare de acasă. Întoarcerea de la pârtie se face în beznă, pe lângă coloanele de maşini parcate pe şoseaua îngustă care leagă Brezoiul de Petroşani. Cea mai apropiată vilă se află la zece kilometri, aproape de ruinele hotelului din Vidra: camere friguroase, sobă de teracotă cu rol pur decorativ, robinete care scârţâie, mochetă din anii ’80 şi vase din restaurant inscripţionate “Hotel Parâng Olăneşti, restaurant Dietetic”.

    Toate acestea se justifică prin istoria staţiunii: Vidra-Voineasa se află printre ultimele proiecte ale lui Nicolae Ceauşescu, urma să devină una dintre cele mai cunoscute staţiuni montane din Europa de Est şi să găzduiască jocuri olimpice de iarnă în anii 2000. “Vidra era atunci o staţiune în plină dezvoltare, căutată de turişti, mâncam de fiecare dată nişte prăjituri foarte bune la restaurantul hotelului”, îşi aminteşte Bogdan Mitrofan, manager de resurse umane la o companie din telecom, care venea în zonă împreună cu unchiul său, pe atunci directorul staţiunii. Mitrofan a rămas fan al locurilor pe care le preferă şi azi celor de pe Valea Prahovei: “E mai multă linişte, oameni mai educaţi şi mai liniştiţi, preţuri mai bune şi locuri mai curate”. Circa 2.000 de turişti ajung în medie zilnic la Vidra, gradul de ocupare a zonei Voineasa-Vidra-Obârşia Lotrului fiind aproape total, în creştere cu 70% faţă de anul anterior, după cum declară Horia Brănescu, administratorul paginii de Facebook a staţiunii Voineasa. Facilităţile de cazare se lasă încă aşteptate, tot ce e sigur e că în curând se va deschide cel de-al doilea teleschi pentru copii şi începători, parcarea supraetajată de 200 de locuri urmează să fie extinsă, iar primul restaurant acoperit ar urma să fie finalizat în 2013: “Ne dorim să dezvoltăm în continuare, proiectul conţine peste 80 de kilometri de pârtie, iar zona are un potenţial imens”, spune Marius Fodor, directorul tehnic al proiectului.

    Se adaugă clădirea multifuncţională de la baza telegondolei şi instalaţia de nocturnă, potrivit informaţiilor de la Ministerul Economiei, valoarea totală la care ar trebui să se ridice investiţia fiind de 30 de milioane de euro, potrivit unor surse din grupul Quasar, dezvoltatorul proiectului. Cei care au lucrat la Transalpina Ski Resort spun că ar putea ajunge numărul unu în turismul montan în trei ani şi ar putea să concureze cu St. Moritz – “potenţial există deoarece românii cheltuiesc foarte mult în străinătate şi după investiţii în spaţii de cazare, adăugate la calitatea pârtiilor şi a peisajelor existente, Vidra îşi va atinge scopul propus”. În fiecare iarnă, un miliard de euro pleacă dinspre România către staţiunile din Germania, Italia, Elveţia, Austria şi Bulgaria, potrivit datelor oficiale, deci cei care vor să ţină turiştii în ţară se luptă pentru o felie extrem de consistentă. Succesul va depinde de mult mai mult decât o amenajare a unei pârtii, fie ea şi într-un loc de vis, neatins.

  • Reportaj – Cum se văd de la Viena tehnologiile de transport ale viitorului

    Dacă până acum s-au axat pe dezvoltarea sistemelor de protecţie în cazul unor accidente, experţii se concentrează, mai nou, pe conceperea de maşini inteligente care le previn. Dispozitive care asigură comunicarea de la vehicul la vehicul, dar şi de la vehicul la infrastructură; motociclete, maşini sau autobuze electrice, sisteme inedite de monitorizare a traficului, dar şi a stării de sănătate a şoferului – toate au făcut subiectul Congresului mondial ITS, aflat la cea de-a 19-a ediţie şi care s-a ţinut, în acest an, la Viena.

    Imaginaţi-vă că mergeţi cu maşina pe autostradă şi, dintr-o dată, vehiculul din faţă frânează brusc. Apăsaţi frâna. Se aude un scârţâit puternic şi simţiţi presiunea centurii de siguranţă. Dar aţi reuşit să frânaţi la timp şi să evitaţi coliziunea datorită sistemului inteligent care, comunicând cu maşina din faţă, a impus frânarea concomitentă a maşinii în care vă aflaţi cu cea aflată în faţă. După ce aţi ajuns în oraş, acelaşi sistem vă poate spune cu ce viteză să mergeţi pentru a nu prinde niciodată culoarea roşie a semaforului. Veţi economisi 15 minute şi o cantitate importantă de combustibil. Vehicule interactive capabile să vă salveze viaţa, dar şi să evitaţi ambuteiajele din trafic. Automobile care se parchează singure după un mesaj transmis de pe un smartphone. Acestea nu sunt doar vise, ci o realitate dintr-un viitor destul de apropiat pentru anumite regiuni de pe glob.

    Zeci de cercetători, dezvoltatori de proiect, lideri ai companiilor din managementul traficului, operatori ai infrastructurii şi miniştri de transport lucrează la dezvoltarea sistemelor inteligente de transport – ITS, iar Congresul mondial de anul acesta de la Viena este locul unde s-au întâlnit pentru a-şi prezenta propunerile, proiectele, noile tehnologii. Expozanţii au acoperit toate aspectele care ţin de trafic incluzând sisteme complexe de informare şi comunicare, sisteme avansate de navigaţie şi modalităţi de plată – toate orientate spre siguranţă, ecologie şi electromobilitate. Pe o suprafaţă de peste 15.000 de metri pătraţi au fost prezente inovaţiile a mai mult de 300 de expozanţi; peste 8.000 de vizitatori au păşit pe covorul roşu unde vedetele au fost soluţiile de trafic inteligent ale zilei de mâine. Au fost posibile demonstraţii de testare a noilor tehnologii, dar şi tururi demo cu sisteme inteligente pe cea mai aglomerată autostradă din Viena.

    La intrarea în târg, un autobuz roşu, prezentat de Siemens, îţi ia ochii. Nu este foarte diferit de unul obişnuit, dar ce îl deosebeşte este faptul că funcţionează pe bază de electricitate, este dotat cu baterii cu o capacitate de 96 kWh, un sistem de frânare regenerativă cu discuri de frână care se autoventilează şi are o viteză maximă de 62 km/h. “Costă 140.000 de euro, dar diferenţa de preţ dintre acesta şi un autobuz normal se amortizează în patru ani din cauza costurilor mari ale combustibilului”, spune project managerul Sebastian v. Meding de la Siemens. El a adăugat că acest tip de alimentare este ideal pentru transportul public, spre deosebire de o maşină electrică, cu un preţ de 40.000 de euro pe care o foloseşti 20 de minute pe zi, riscând să nu îţi amortizezi costurile. Prima serie de 12 astfel de autobuze a fost produsă de Siemens şi va începe să circule în Viena în curând, stabilind noi standarde în transportul public. Bucureştii ar putea fi o posibilă destinaţie pentru acestea, deoarece autobuzele pot funcţiona cu electricitatea pe care o oferă reţeaua de alimentare a troleibuzelor.

    Japonezii de la Aisin aduc inteligenţa tehnologică într-o altă zonă: dotat cu camere de filmat şi cu un display unde te poţi vedea în timp ce conduci, cu senzori atât în interiorul, cât şi în exteriorul maşinii, sistemul Aisin este concentrat atât pe ce se întâmplă în jur, cât şi pe propria ta persoană. O vibraţie în scaun şi o voce feminină te atenţionează dacă te uiţi în altă direcţie şi nu eşti atent la condus sau dacă te simţi rău la volan, datorită sistemului de monitorizare a respiraţiei şi bătăilor inimii. Dacă înregistrează fluctuaţii ale acestor indicatori, maşina va suna la salvare şi va trage pe dreapta. BMW şi-a prezentat inovaţiile din ITS sub numele de Connected Drive, printre acestea numărându-se: mobility assistant – DriveNow & Co., care oferă informaţii despre cum să ajungi la destinaţie cât mai rapid şi mai ieftin, fie că foloseşti maşina sau metroul sau alegi să combini variantele, metodă testată în prezent în Berlin ca aplicaţie iPhone; vehiculul electric pe două roţi – maxi scuterele BMW C 600 Sport şi BMW C 650 GT, disponibil pe piaţă în curând, BMW eCall conectat cu call-center-ul BMW Assist, care, în caz de accident, oferă detalii despre amplasamentul vehiculului, gravitatea accidentului şi persoanele implicate.

  • Cum a fost la concertul Red Hot Chili Peppers

    Bucureştiul şi-a adăugat un nou nume de calibru în istoria marilor concerte găzduite, despre care s-a vorbit şi se va vorbi în continuare, de această dată având şi un loc de desfăşurare pe măsură – Arena Naţională. O mare de oameni a păşit prima dată pe gazonul stadionului, umplut şi în tribune şi pe peluze aproape până la refuz cu ocazia multaşteptatului concert. S-a intrat fără a se aştepta prea mult, s-a şi băut bere din abundenţă, organizarea făcând faţă cu brio mulţimii.

    Mai multe pe mediafax.ro