Tag: promisiuni

  • Un deceniu cu România

    În urmă cu nici două săptămâni, Enel şi-a anunţat retragerea din toate operaţiunile de distribuţie şi vânzare de energie din România: 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, dar şi 100% din Enel România. Decizia a fost mai mult decât surprinzătoare, iar scenariile care o însoţesc merg departe, traversează continente şi politici europene, antinconcurenţă şi anticorupţie.

    De ce vinde Enel operaţiunile din România? Are nevoie de bani (Enel, unul dintre cele mai îndatorate grupuri de utilităţi la nivel european, trebuie să îşi reducă datoriile, care ajungeau la aproape 40 de  miliarde de euro la finalul lui 2013; una dintre variantele propuse de management în acest scop este vânzarea de active, ieşirea din România şi din Slovacia putând acoperi 10% din datorii, adică 4,4 miliarde de euro. Această sumă ar permite Enel să îşi menţină ratingul ameninţat de datoriile prea mari).

    Şi-a amortizat investiţia în România (în 2013, firmele scoase la vânzare au avut un rulaj de peste un miliard de euro şi EBITDA de 289 de milioane de euro. Din 2008 până acum, distribuţia şi vânzarea de energie în România le-a adus italienilor câştiguri cumulate de 750 de milioane de euro la un preţ de achiziţie de 430 de milioane de euro).

    România nu este core business (când Enel a cumpărat primele distribuţii în România, în urmă cu zece ani, direcţia grupului nu era aceeaşi ca în următorii cinci ani; italienii sperau să îşi consolideze poziţiile în Europa Centrală şi de Est, să dezvolte multă capacitate de producţie şi să domine regiunea. Ulterior, achiziţia Endesa din 2009, dar şi investiţiile solicitate de noua achiziţie au mutat focusul grupului înspre Iberia şi America Latină. În plus, businessul de 1 miliard de euro al Enel din România pare mare doar pentru România: Enel a raportat pentru 2013 un business global de 80 miliarde de euro).

    Problemele care ar putea apărea în exitul Enel sunt ver-dic-tul pe care italienii îl aşteaptă pentru un proces iniţiat de statul ro-mân la Curtea de Arbitraj de la Paris prin care Electrica cere daune de 800 milioane de euro, dar şi scandalul facturilor în care a fost implicată recent compania (un raport al Curţii de Conturi a scos la iveală că Enel, alături de ANRE şi Electroalfa, şi-ar fi însuşit câştiguri necuvenite suportate prin facturile a 1,2 milioane de clienţi). Dincolo de faptul că aceste două chestiuni ar îngreuna vânzarea, tot ele arată că nici în România lucrurile nu merg chiar atât de simplu. Iar să ţii sub control un colos cu aproape 3 milioane de clienţi nu este simplu nicăieri, cu atât mai puţin în România, unde oamenii sunt cam aceiaşi care au lucrat anterior în companiile de stat, iar metehnele lor nu se împiedică de un manual de proceduri corporatiste.

    Enel nu pleacă însă de tot din România: italienii au decis să păstreze operaţiunile de producţie – Enel Green Power este unul dintre principalii jucă-tori din industria energiei regenerabile, cu 534 MW de capacitate instalată opera-ţio-nali la finele lui 2013, din care 498 MW energie eoliană şi 36 MW energie solară, ceea ce înseamnă că italienii au investit aproape 800 de milioane de euro. De ce păstrează producţia? Operarea unor capacităţi de producţie nu este atât de complicată, investiţia nu este amortizată, vânzarea nu s-ar face pe vârful pieţei şi ar pierde şi capacitate de producţie verde, care contează pentru afacerea lor integrată.

    Cine ar putea să cumpere? Statul român sau Fondul Proprietatea (au drept de preemţiune şi ar putea profita de el, mai ales dacă revine pe agenda politică vreo ambiţie de creare a unui colos energetic românesc, teorie care a fost deja întoarsă pe toate părţile. Statul nu are însă bani pentru o asemenea tranzacţie, iar momentul, înainte de alegeri, nu este prielnic). Surse din piaţă dau şanse, este drept că re-duse, unei posibile preluări a fostei Elec-trica Muntenia Sud de către proaspăt-listata Electrica (un scenariu complicat şi mai puţin plauzibil).

    Mă aştept la un proces de vânzare nu foarte lung, dar intens. Şi pariez pe un investitor regional. Strategic, dar regional. Cred că ambiţiile jucătorilor est-europeni sunt în creştere şi, indiferent că va veni din estul sau din vestul României, cumpărătorul nu va vorbi o limbă de circulaţie internaţională.

    Mă mai aştept ca decizia Enel să fie singulară şi ca ceilalţi investitori care au venit în România în 2004 (şi nu numai) să rămână aici. Îmi vine în minte declaraţia CEO-ului Enel România din 2006, când Enel se lupta în câmp deschis cu alţi giganţi din energia globală pentru Electrica Muntenia Sud: „Vom face tot ce ne stă în puteri să câştigăm acest proces de privatizare“. Era atitudinea celui care face o achiziţie mai mult decât importantă şi, mai ales, strategică.

    De la extazul câştigării privatizărilor din România şi până la a pune aceeaşi Românie prima pe o listă de active de care să scape cât mai repede au trecut doar zece ani. Cei mai intenşi zece ani ai economiei româneşti.

  • Putin răspunde criticilor: Preşedintele Rusiei promite să acţioneze pentru o reglementare negociată a conflictului din Ucraina

     “Rusia va face tot ce-i stă în putere astfel încât conflictul să treacă de la o fază militară la o fază de negocieri paşnice, prin căi exclusiv diplomatice”, a declarat Putin într-o înregistrare video, difuzată de Kremlin fără alte precizări.

    În opinia sa, catastrofa “cu siguranţă nu s-ar fi produs dacă luptele nu s-ar fi reluat la 28 iunie”, după decizia Kievului de a pune capăt armistiţiului.

    “În acelaşi timp, nimeni nu trebuie şi nu are dreptul să folosească această tragedie în scopuri politice egoiste”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GE promite că Alstom va rămâne o companie franceză după preluare

     “Vom răspunde revendicărilor legitime ale guvernului ca divizia de energie nucleară să rămână o operaţiune franceză, ca drepturile de proprietate intelectuală să rămână franceze şi ca exporturile să fie protejate”, a declarat la un post de radio directorul GE Franţa, Clara Gaymard, potrivit Bloomberg.

    Anterior, directorul general al GE, Jeffrey Immelt, a promis că va respecta caracterul suveran al industriei energiei nucleare din Franţa.

    GE a acceptat recent solicitarea guvernului francez de a prelungi cu trei săptămâni termenul până la care este valabilă oferta de preluare a operaţiunilor Alstom din domeniul energiei.

    Grupul american este totodată în discuţii preliminare cu mai multe companii franceze, printre care gigantul de stat Areva, privind achiziţii de active sau parteneriate, au declarat surse apropiate situaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Replica liberalilor la clipul PSD “Dragă Crin…”: Dragă Victor, noi ştim ce am promis, tu ai uitat – VIDEO

     Materialul electoral debutează cu o imagine care prezintă sigla USL pe un banner suprapus imaginii de la mitingul USL organizat în 2012 pe Arena Naţională, iar o voce masculină citeşte textul: “Dragă Victor, când am făcut USL am promis oamenilor că vom schimba România şi politica ei”.

    Textul este continuat de o voce feminină, imaginea derulată fiind de la mitingurile USL, succedată de o imagine cu un ciocan de lemn de la o instanţă de judecată: “Am promis oamenilor că vom schimba sistemul lui Băsescu, nu că vom negocia şi împărţi judecătorii şi procurorii”.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

     

     

  • Guvernul va aloca bani pentru un dig în Teleorman. Oficialii promit că va fi construit până în august

     Premierul Victor Ponta a ajuns în statul Beiu din judeţul Teleorman, unde, împreună cu vicepremierul Liviu Dragnea, s-a urcat într-o barcă pneumatică pentru a vizita mai multe zone inundate.

    Într-o discuţie cu locuitorii ale căror case au fost inundate, Ponta a spus că va aproba alocarea banilor, dar că vrea să se asigure că fondurile vor fi folosite efectiv la construirea digului.

    “Dacă nu facem digul, aşa o să fie mereu, nu ? Autorităţile mi-au spus că digul e gata în august dacă le dăm banii acum. Banii îi dau, dar vreau să văd pe ce. Soluţia e doar cu digul”, a spus Ponta oamenilor.

    Sinistraţii din satul Beiu i-au spus că o inundaţie similară a fost consemnată în 2005, tot din cauza lipsei digului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Turcinov promite o amnistiere separatiştilor proruşi din estul Ucrainei care depun armele

     “Dacă oamenii depun armele şi eliberează clădirile administrative (…), noi garantăm că nu va exista nicio urmărire (penală). Sunt pregătit să semnez un decret prezidenţial” în acest sens, a declarat Turcinov într-o sesiune în Parlament, în contextul în care separatişti proruşi ocupă în continuare sedii administraive la Doneţk şi Lugansk, două oraşe situate în estul rusofon al ţării.

    Şeful statului a precizat că a vorbit personal la telefon cu reprezentanţi ai insurgenţilor de la Lugansk şi le-a propus “compromisuri”, inclusiv crearea unei comisii alcătuite din reprezentanţi ucraineni şi străini care să studieze punctele de conflict. De asemenea, el s-a pronunţat pentru o consolidare a puterilor administraţiilor locale, până în prezent numite de către Kiev. Protestatarii reclamă organizarea unor referendumuri privind autonomia regională sau alipirea, pur şi simplu, la Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • KazMunayGas reevaluează planul extinderii în Ucraina şi Turcia, dar promite investiţii în România

     “Iniţial, planul era să ne extindem în Ucraina şi Turcia, dar este un mare semn de întrebare în privinţa Ucrainei din cauza mediului politic. Turcia este o altă poveste. Poate este nevoie să reevaluăm planul”, a declarat Azamat Zhangulov, vicepreşedinte senior al KMG International NV.

    La mijlocul lunii martie Peninsula Crimeea din Ucraina a fost alipită Federaţiei Ruse, printr-un acord semnat la Moscova de preşedintele Vladimir Putin şi autorităţile separatiste din peninsulă. Anexarea a avut loc după ce populaţia regiunii ucrainene a votat prin referendum secesiunea de Ucraina şi alipirea la Rusia. Decizia Moscovei a astras sancţiuni din partea statelor occidentale.

    Turcia traversează o perioadă tensionată din punct de vedere politic, marcată de proteste de amploare ale opoziţiei şi de decizii controversate ale premierului Recep Tayyip Erdogan, inclusiv interzicerea accesului la platformele Twitter şi YouTube. În pofida presiunilor, partidul de guvernare, AKP, a câştigat detaşat alegerile locale de la sfârşitul lunii martie. Piaţa financiară din Turcia a reacţionat pozitiv la rezultatul alegerilor, însă unii investitori au avertizat că câştigurile ar putea fi temporare având în vedere polarizarea tot mai acută a societăţii şi riscurile politice pe termen lung.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chuck Hagel: Rusia continuă sporirea efectivelor militare la frontiera Ucrainei

     “Ne aşteptăm ca ruşii să respecte promisiunile. Dar realitatea este că ei continuă sporirea efectivelor”, a declarat Chuck Hagel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul introduce acciza la carburanţi şi promite măsuri de sprijin pentru transportatori “corecţi”

     “O avem în buget, o aplicăm, am discutat împreună cu Petrescu şi Şova (ministrul Finanţelor şi cel al Transporturilor-n.r.) cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor, pentru că, într-adevăr, trebuie să găsim măsuri fiscale care, pe de-o parte, să păstreze competitivitatea, iar, pe de altă parte, să combată concurenţa neloială şi evaziunea fiscală”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern.

    El a precizat astfel că Guvernul va adopta un set de măsuri prin care “transporatorii corecţi, cu facturi” să poată recupera o parte importantă din acciza care urmează să fie introdusă la carburanţi din luna aprilie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: I-am promis lui Timofti ca în scurt timp Republica Moldova să primească perspectivă pentru UE

     Traian Băsescu a declarat, la Iaşi, unde s-a întâlnit cu omologul său moldovean, că în urma discuţiilor avute cu acesta s-a despins concluzia că, dincolo de îngrijorare, trebuie luate şi măsuri care sa prevină “evenimente precum cele petrecute între Federaţia Rusă şi Ucraina şi la adresa altor state, în mod deosebit asupre Republicii Moldova”.

    “Soluţia pentru garantarea securităţii Republicii Moldova este accelerarea proceselor de integrare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Nu există soluţie mai bună decât integrarea în UE”, a afirmat Traian Băsescu.

    El a spus că, în calitatea sa de reprezentant al unui stat care se află în Uniunea Europeană, înţelege foarte bine neajunsul faptului că Republica Moldova a fost invitată să semneze acordul de asociere şi acordul de liber schimb, dar nu i s-a dat niciun orizont de timp în care ar putea deveni membră a Uniunii Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro