BusinessMagazin

Tag: proiect de lege

  • Statul este pregătit să ofere zeci de mii de lei celor care se vor căsători. Ce trebuie să facă tinerii

    Deputatul ex-UNPR Iacob Puşcaş a depus la Senat un proiect de lege în procedură de urgenţă prin care tinerii până în 35 de ani primesc 15.000 de lei când se căsătoresc, sumă care se acordă şi la naşterea celui de-al treilea copil.

    Familiile biparentale vor primi “prima pentru recunoaşterea contribuţiei aduse naţiunii” de 15.000 de lei la naşterea celui de-al treilea copil. De asemenea, familiile cu trei copii vor primi o alocaţie suplimentară în valoare de 50% din salariul minim brut, potrivit proiectului de lege.

    Iniţiativa legislativă prevede că părinţii cu cel puţin trei copii minori nu plătesc impozit pe venit din salarii şi plătesc doar 50% din impozitul pe alte activităţi producătoare de venit, iar mamele cu cel puţin trei copiii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu doi ani pentru fiecare copil, dar nu mai mult de opt ani.

    Totodată, proiectul propune ca tinerii până în 35 de ani să primească în momentul căsătoriei o “primă pentru recunoaşterea contribuţiei aduse societăţii prin căsătorie” de 15.000 de lei, însă dacă divorţează în primii cinci ani de căsătorie sunt nevoiţi să înapoieze banii statului în trei luni de la divorţ. De asemenea, tinerii căsătoriţi sunt scutiţi de impozitul pe venituri din salarii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul este pregătit să ofere zeci de mii de lei celor care se vor căsători. Ce trebuie să facă tinerii

    Deputatul ex-UNPR Iacob Puşcaş a depus la Senat un proiect de lege în procedură de urgenţă prin care tinerii până în 35 de ani primesc 15.000 de lei când se căsătoresc, sumă care se acordă şi la naşterea celui de-al treilea copil.

    Familiile biparentale vor primi “prima pentru recunoaşterea contribuţiei aduse naţiunii” de 15.000 de lei la naşterea celui de-al treilea copil. De asemenea, familiile cu trei copii vor primi o alocaţie suplimentară în valoare de 50% din salariul minim brut, potrivit proiectului de lege.

    Iniţiativa legislativă prevede că părinţii cu cel puţin trei copii minori nu plătesc impozit pe venit din salarii şi plătesc doar 50% din impozitul pe alte activităţi producătoare de venit, iar mamele cu cel puţin trei copiii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu doi ani pentru fiecare copil, dar nu mai mult de opt ani.

    Totodată, proiectul propune ca tinerii până în 35 de ani să primească în momentul căsătoriei o “primă pentru recunoaşterea contribuţiei aduse societăţii prin căsătorie” de 15.000 de lei, însă dacă divorţează în primii cinci ani de căsătorie sunt nevoiţi să înapoieze banii statului în trei luni de la divorţ. De asemenea, tinerii căsătoriţi sunt scutiţi de impozitul pe venituri din salarii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatorii au decis scutirea de impozit a pensiilor

    Senatul a adoptat proiectul de lege cu 66 de voturi “pentru”, 18 voturi “împotrivă” şi cinci abţineri.

    Proiectul de lege semnat de senatorul ALDE Cristiana Anghel prevede abrogarea articolului 100 din Codul fiscal referitor la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii, potrivit căruia ”venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor: contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit legii; suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei”.

    De asemenea, proiectul de lege stabileşte şi că bugetul de stat suportă contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

    Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Legea privind confiscarea extinsă, în dezbatere. Toate bunurile confiscate pentru unii deţinuţi

    Specialiştii ministerului au propus ca unui condamnat pentru comiterea unor infracţiuni a căror pedeapsă este mai mare de patru ani să i se confişte bunurile, dacă judecătorul consideră că acestea au fost achiziţionate în urma comiterii unor infracţiuni.

    În plus, “confiscarea extinsă se dispune dacă instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale şi are în vedere bunurile dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei”, se arată în proiectul de lege.

    În acelaşi timp, nou înfiinţata Agenţie Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) anunţă judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informaţiilor periodice primite de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de la alte autorităţi competenţe cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranţă.

    Potrivit proiectului de lege, prevederile Codul penal privind confiscarea extinsă se aplică în ceea ce priveşte bunurile dobândite înainte de intrarea în vigoare a normei numai în cazul comiterii unor infracţiuni grave, de la proxenetism, trafic de droguri şi spălare de bani, până la infracţiuni de corupţie, evaziune fiscală sau infracţiuni informatice,scrie realitatea.net

     

  • Proiect de lege ce vizează cadrele didactice. Vor putea să se pensioneze cu 3 ani mai devreme

    Cadrele didactice ar putea ieşi la pensie cu 3 ani mai devreme, la cerere, prevede un proiect de lege, deoarece există dascăli care “nu se mai află în posibilitatea fizică sau psihologică să răspundă cerinţelor de eficienţă ale sistemului de învăţământ actual într-o continuă schimbare”.

     ”Pe de o parte, există angajaţi care doresc pensionarea, la cerere, pentru că nu se mai află în posibilitatea fizică sau psihologică să răspundă cerinţelor de eficienţă ale sistemului de învăţământ actual într-o continuă schimbare, iar acest fapt se reflectă în rezultatele elevilor. Pe de cealaltă parte, există cadre didactice care demonstrează competenţă şi după împlinirea vârstei de pensionare. Acestora, legea le permite să rămână titular în sistemul de învăţământ încă 3 ani peste vârsta standard de pensionare”, se arată în expunerea de motive care însoţeşte un proiect de lege iniţiat de un grup de senatori PSD.

    Iniţiatorii, printre care senatorii PSD Marian Pop, Ecaterina Andronescu şi Mihai Fifor, susţin că propunerea este întemeiată deoarece echilibrează balanţa.

    ”Dacă legea permite activitatea cadrelor didactice, la cerere, 3 ani după împlinirea vârstei de pensionare, să li se permită şi pensionarea acelor angajaţi care consideră că nu mai sunt apţi de rezultate în învăţământ, tot cu 3 ani anterior vârstei de pensionare”, se mai arată în expunerea de motive.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege ce vizează cadrele didactice. Vor putea să se pensioneze cu 3 ani mai devreme

    Cadrele didactice ar putea ieşi la pensie cu 3 ani mai devreme, la cerere, prevede un proiect de lege, deoarece există dascăli care “nu se mai află în posibilitatea fizică sau psihologică să răspundă cerinţelor de eficienţă ale sistemului de învăţământ actual într-o continuă schimbare”.

     ”Pe de o parte, există angajaţi care doresc pensionarea, la cerere, pentru că nu se mai află în posibilitatea fizică sau psihologică să răspundă cerinţelor de eficienţă ale sistemului de învăţământ actual într-o continuă schimbare, iar acest fapt se reflectă în rezultatele elevilor. Pe de cealaltă parte, există cadre didactice care demonstrează competenţă şi după împlinirea vârstei de pensionare. Acestora, legea le permite să rămână titular în sistemul de învăţământ încă 3 ani peste vârsta standard de pensionare”, se arată în expunerea de motive care însoţeşte un proiect de lege iniţiat de un grup de senatori PSD.

    Iniţiatorii, printre care senatorii PSD Marian Pop, Ecaterina Andronescu şi Mihai Fifor, susţin că propunerea este întemeiată deoarece echilibrează balanţa.

    ”Dacă legea permite activitatea cadrelor didactice, la cerere, 3 ani după împlinirea vârstei de pensionare, să li se permită şi pensionarea acelor angajaţi care consideră că nu mai sunt apţi de rezultate în învăţământ, tot cu 3 ani anterior vârstei de pensionare”, se mai arată în expunerea de motive.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege: Săptămână de lucru de patru zile în România

     ”Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, de luni până joi, iar vinerea este de 6 ore, şi de 38 de ore pe săptămână, fără afectarea salarizării aflate în plată”, potrivit iniţiativei legislative de modificare a articolului 112 din Codului Muncii, depusă de liberalii Alexandru Pereş şi Dan-Coriolan Simedru la Senat.

    Potrivit proiectului de lege repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este de 8 ore pe zi de luni până joi şi de 6 ore vinerea, cu două zile de repaus şi, în funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, angajaţii ar putea opta şi pentru o altă variantă de repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 38 de ore pe săptămână.

    Cât priveşte modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 38 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate, acesta va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern, potrivit sursei citate.

    ”Scopul primordial al propunerii legislative este acela de a sprijini salariaţii în lupta lor cu stresul inerent de zi cu zi, prin consolidarea programului de relaxare, dar nu în detrimentul muncii”, susţin iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.

    Cei doi liberali dau ca exemplu statele europene care, ”pentru contracararea efectelor crizei economice resimţite de populaţie”, au redus timpului de lucru şi au flexibilizat programul de muncă.

    ”Ar trebui ca şi membri activi ai societăţii româneşti să beneficieze de aceste facilităţi”, susţin iniţiatorii proiectului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege: Săptămână de lucru de patru zile în România

     ”Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi, de luni până joi, iar vinerea este de 6 ore, şi de 38 de ore pe săptămână, fără afectarea salarizării aflate în plată”, potrivit iniţiativei legislative de modificare a articolului 112 din Codului Muncii, depusă de liberalii Alexandru Pereş şi Dan-Coriolan Simedru la Senat.

    Potrivit proiectului de lege repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este de 8 ore pe zi de luni până joi şi de 6 ore vinerea, cu două zile de repaus şi, în funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, angajaţii ar putea opta şi pentru o altă variantă de repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 38 de ore pe săptămână.

    Cât priveşte modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 38 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate, acesta va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern, potrivit sursei citate.

    ”Scopul primordial al propunerii legislative este acela de a sprijini salariaţii în lupta lor cu stresul inerent de zi cu zi, prin consolidarea programului de relaxare, dar nu în detrimentul muncii”, susţin iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.

    Cei doi liberali dau ca exemplu statele europene care, ”pentru contracararea efectelor crizei economice resimţite de populaţie”, au redus timpului de lucru şi au flexibilizat programul de muncă.

    ”Ar trebui ca şi membri activi ai societăţii româneşti să beneficieze de aceste facilităţi”, susţin iniţiatorii proiectului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege: Aleşii locali nu vor putea avea mai mult de două mandate succesive

     Deputatul ALDE susţine în expunerea de motive că limitarea numărului de mandate consecutive pentru cea mai înaltă funcţie în stat, preşedintele României, poate fi referinţa fundamentală şi în cazul aleşilor locali.

    „Realitatea ne arată că nivelul de performanţă, competenţă poate fi atins în două mandate consecutive. Consider că principiile care stau la baza limitării numărului de mandate consecutive pentru cea mai înaltă funcţie în stat (preşedintele României) pot fi referinţa fundamentală şi în cazul aleşilor locali”, susţine Băişanu în expunerea de motive a proiectului de lege.

    Băişanu mai spune că limitarea numărului de mandate ale aleşilor locali are scopul a asigura o „primenire” permanentă a celor care îşi asumă conducerea unităţilor administrative teritoriale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare problemă a României a fost rezolvată: Camera Deputaţilor a adoptat proiectul care modifică stema ţării

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege care prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur din stema ţării şi impune obligativitatea ca, pâna la 31 decembrie 2018, autorităţile publice să înlocuiască stemele şi sigiliile existente cu cele prevăzute de în lege.

    Proiectul de lege al Camerei Deputaţilor care prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur din stema ţării a fost adoptat cu 262 voturi ”pentru”. Noile drapele, sigilii, bancnote şi monede vor conţine astfel modelul schimbat al stemei ţării.

    „Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschide, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, prevede proiectul de lege pentru modificarea legii nr. 102/1992 privind stema şi sigiliul statului, adoptat miercuri de Camera Deputaţilor.

    Totodată, monedele şi bancnotele emise de BNR anterior datei de 31 decembrie 2018 vor continua să circule şi după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.

    Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 15 februarie. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.