BusinessMagazin

Tag: profit

  • Rezultate record pentru Microsoft: Gigantul american înregistrează primul trimestru cu vânzări de peste 40 de miliarde de dolari. Profiturile nete ajung la 15,5 miliarde, în creştere cu 33%

    Microsoft a înregistrat venituri de 43 de miliarde de dolari în ultimele trei luni ale anului trecut, în timp ce profitul net a ajuns la 15,5 miliarde de dolari, reiese de pe site-ul oficial al companiei.

    Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, veniturile au crescut cu 17%, iar profiturile nete au înregistrat un plus de 33%.

    De asemenea, veniturile diviziei de cloud Azure au raportat o creştere de 50%, în condiţiile în care pandemia a accelerat tranziţia întreprinderilor spre spaţiul digital. Analiştii se aşteptau în medie la o creştere de 41,4%.

    Platforma GamePass, care oferă acces nelimitat la peste 200 de jocuri video, a numărat la finalul anului 18 milioane de abonaţi, de la 15 milioane în septembrie, iar veniturile generate de divizia „Intelligent Cloud” au crescut cu 23% faţă de ultimele trei luni din 2019 şi au ajuns la 14,6 miliarde de dolari.

    „Rezultatele au fost alimentate de cererea continuă a clienţilor, înregistrând astfel un nivel extrem de puternic al nivelului de consum pe măsură ce clienţii şi-au îndreptat atenţia spre mediul virtual”, a declarat Amy Hood, director financiar în cadrul Microsoft.

    Veniturile LinkedIn, care au scăzut semnificativ la începutul pandemiei, au crescut cu 23% şi au ajuns aproape de rata de dinainte de coronavirus – plus 24%. Totodată, veniturile create de software-urile Windows şi consolele Xbox au crescut cu 14% la 15,1 miliarde de dolari.

    În prezent, Microsoft este a treia cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de 1.757 de miliarde de dolari, după o creştere de 21,16 de miliarde în ultimele 30 de zile. Preţul unei acţiuni este de 232,33 de dolari.

     

  • Plus 1.200 de miliarde de dolari: Portofoliul total al BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, a crescut la 8.680 de miliarde de dolari în 2020, după un profit peste aşteptări

    Portofoliul total al BlackRock, cel mai mare manger de active din lume, a crescut la un nivel record de 8.680 de miliarde de dolari în al patrulea trimestru din 2020, în contextul în care evoluţia pieţelor financiare, cu niveluri record pe burse, a ajutat gigantul să eclipseze estimările de profit şi de venituri, potrivit FT.

    Gigantul american a anunţat joi că veniturile au crescut cu 13% în T4, de la an la an, până la 4,48 miliarde de dolari, în timp ce câştigul net a crescut cu o cincime la 1,57 miliarde de dolari.

    Compania a raportat un profit de 10,18 dolari per acţiune pentru T4, depăşind estimările de 9,19 dolari ale analiştilor chestionaţi de Bloomberg. De asemenea, nivelul veniturilor, de 4,48 miliarde de dolari, a depăşit estimările analiştilor, care îl plasau la 4,31 miliarde de dolari.

    „Zonele noastre strategice de investiţii au crescut în 2020, pe măsură ce am văzut o cerere record a clienţilor pentru acţiuni şi pentru strategii alternative de investiţii”, a declarat Larry Fink, CEO-ul şi preşedintele BlackRock.

    Astfel, activele totale ale BlackRock au crescut de la 7.430 de miliarde de dolari în 2019 la 8.680 de miliarde de dolari în 2020.

    Intrările de capital s-au ridicat la 127 de miliarde de dolari în T4, ceea ce a împins nivelul activelor peste recordul anterior de 7.800 de miliarde de dolari, înregistrat în T3. Managerul de active a generat intrări de capital de 185 de miliarde de dolari în iShares, business-ul de ETF al BlackRock, în timp ce veniturile din serviciile de tehnologie au depăşit 1 miliard de dolari.

    Per total, BlackRock a atras intrări de capital de 391 de miliarde de dolari în 2020, ceea ce arată o creştere organică de 5%.

    Acţiunile BlackRock au crescut cu aproape 50% în ultimele 12 luni, iar compania a atins mai multe recorduri înaintea celor mai recente rezultate trimestriale. Acţiunile au închis şedinţa de miercuri la un maxim istoric de 788 de dolari.

  • Noul WhatsApp. Care este aplicaţia spre care merg milioane de utilizatori care se tem de furtul datelor de la Facebook. Este o organizaţie care nu face profit deloc

    Signal este o aplicaţie de mesagerie end-to-end criptată şi care colectează o mică parte din datele personale ale utilizatorilor, scrie publicaţia Wired. 
     
    După anunţul care a circulat pe Internet despre schimbările referitoare la informaţiile personale ale WhatsApp, deţinută de Facebook, Signal Private Messenger a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de utilizatori noi. 
     
    Milioane de oameni au început să folosească aplicaţia deţinută de o companie non-profit. 
    Signal oferă posibilitatea de conversaţii criptate one-tone-one, dar şi de grup până la 1.000 de persoane. Pot fi realizate apeluri video prin intermediul aplicaţiei cu până la 9 persoane, atât pe dispozitivele mobile, cât şi pe Facebook. 
    Aplicaţia este disponibilă în app store-urile iOS şi Android. 

  • Sistemul bancar se îndreaptă spre un profit mare şi în 2020, însă în scădere faţă de 2019. Restructurarea sistemului a continuat, dar s-a accentuat şi digitalizarea

    Întregul sistem bancar românesc, for­mat din 34 de bănci, a înregistrat în pri­mele nouă luni din 2020 un profit net de circa 4,5 mld. lei, în scădere cu peste 10% faţă de 2019, potrivit datelor pre­li­minare ale BNR.

    Totodată, activele au atins un nou maxim, de 533 mld. lei, în timp ce raportul credite/depozite şi rata NPL au scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2019, iar solvabilitatea de­pă­şeşte 22%.

    Comparativ, la sfârşitul pri­melor no­uă luni din 2019 sistemul ban­­car avea un profit net de peste 5,1 mld. lei. Pe an­sam­blul întregului an 2019, profitul băn­cilor a fost de 6,4 mld. lei, conform BNR.

    Majoritatea băncilor mari au ra­portat pentru primele nouă luni din 2020 profituri în scădere faţă de 2019, în contextul efectelor crizei coronaviru­su­lui, care a impus constituirea unor provi­zioane mai mari.

    Profiturile nete cumulate ale celor mai mari trei bănci din România – Ban­ca Transilvania, BCR şi BRD – au tota­lizat aproape 2,5 mld. lei după nouă luni din 2020, reprezentând mai mult de jumătate din câştigul întregului sistem bancar. Iar dacă punem împreună câşti­gurile celor mai profitabile cinci bănci se ajunge la 3,5 mld. lei, adică aproape 78% din câştigul total al sistemului ban­car românesc.

    Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul lunii septembrie 2020 de 1,17% şi, respectiv 10,48%, în scădere faţă de valorile de la sfârşitul primelor nouă luni din 2019, de 1,45% (ROA) şi 13,18% (ROE). În 2018, ROA şi ROE în­re­gis­trau valori mai mari, apropiate de cele raportate pentru anii 2007-2008, de boom economic şi explozie a creditării.

    În 2020, la nivelul întregului sistem bancar românesc, semnale favorabile în privinţa profitabilităţii au fost vizibile încă din primele luni ale anului.

    După primul trimestru din 2020, sistemul bancar avea un câştig de circa 1,6 mld. lei, iar până la jumătatea anului profitul băncilor s-a majorat de 1,71 de ori, până la circa 2,74 mld. lei.

    În primul trimestru din acest an, creşterea profiturilor băncilor a fost susţinută de ascensiunea creditării, însă din al doilea trimestru au început să se simtă efectele crizei coronavirusului şi la nivelul creditării.

    Pe parcursul anului 2020, câştigurile relativ mari ale băncilor  au venit pe fondul unei creşteri moderate a cre­ditării şi în contextul declinului econo­miei, din cauza blocajului deter­mi­nat de pandemia de COVID-19.

    Pe ansamblul primelor nouă luni din 2020, soldul creditului privat a înregistrat o creştere medie anuală de 5,2% faţă de ianuarie – septembrie 2019, sub viteza din nouă luni din 2019, de aproape 8%.

    Viteza de creştere a creditării private a rămas modestă, în contextul crizei coronavirusului (COVID-19), însă luna septembrie a venit cu o uşoară revigorare, creditul privat total pentru populaţie şi companii înregistrând un avans de 1,1% faţă de august 2020 şi de 4% comparativ cu septembrie 2019.

    Economia a scăzut în primul semestru (S1) din acest an cu 4,6% pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu S1/2019, după cum a anunţat Institutul de Statistică.

    Şi restructurarea sistemului bancar românesc a mers mai departe în contextul consolidării, dar şi ca urmare a strategiei de reducere a costurilor şi a digitalizării.

    Băncile care activează pe piaţa locală aveau la sfârşitul pri­melor nouă luni din acest an 3.879 de sucursale şi agenţii, în timp ce numărul sala­ria­ţilor a scăzut până la 52.757, după cum re­ie­se din datele transmise de Banca Naţională.

    Comparativ cu situaţia de la finalul anu­lui 2019, se constată că în primele nouă luni din 2020, în contextul pandemiei de co­rona­virus, 139 de sucursale au fost închise şi 349 de angajaţi au plecat din sistemul bancar.

    Însă, dacă ne raportăm la situaţia de la finalul primelor nouă luni din 2019, se ob­ser­vă că în ultimul an 198 de su­cursale bancare şi-au închis porţile şi 151 de bancheri au părăsit acest domeniu.

    În raport cu vârful din 2008, peste 40% din numărul de unităţi bancare au dispărut şi mai mult de un sfert din numărul de angajaţi au ieşit din sistemul bancar.

    Dincolo de impactul pandemiei de co­rona­virus, care a mutat în acest an în me­diul online mare parte din activitatea ban­cară, şi nu numai, în ultimii ani ajustarea reţelei te­ritoriale a băncilor a venit şi în urma tăierii cos­turilor, dar şi pe fondul con­solidării secto­ru­lui bancar, în urma fu­ziunilor şi achiziţiilor, precum şi a tranzacţiilor cu portofolii. Ultimii trei ani au adus achiziţii ale unor bănci de către alţi jucători din piaţă, iar în urma acestor tranzacţii a început să se vadă în sta­tistici conso­lida­rea siste­mului bancar.

    Pe parcursul întregului an 2019, un număr de 323 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 631 de salariaţi au ple­cat din sistem.

    În perspectivă, restructurarea va con­ti­nua şi ca o consecinţă a pandemiei de co­rona­vi­rus care a accelerat procesul de digi­talizare, dar şi consolidarea sistemului ban­car autoh­ton se va manifesta în continuare în condiţiile în care mai există bănci, în spe­cial cele cu o co­tă de piaţă de sub 1%, care îşi caută cum­pă­rători, costu­rile pentru menţinerea pe piaţă mai ales în noile condiţii fiind mari.

  • Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, plănuieşte să revină pe profit după cinci ani în care a pierdut 15 miliarde de euro

    Deutsche Bank va continua procesele de reducere a costurilor şi îşi va stabili un nou obiectiv de profitabilitate, însă analiştii nu sunt siguri că cea mai mare bancă din Germania va reuşi să îşi atingă targetul, notează agenţia de ştiri Reuters.

    Grupul este în plin proces de restructurare sub comanda CEO-ul Christian Sewing, anunţând anterior că va elimina 18.000 de locuri de muncă şi va renunţa la câteva business-uri.

    De asemenea, compania intenţionează să revină pe profit după cinci ani în care a pierdut circa 15 miliarde de euro. Sewing le-a transmis recent angajaţilor că „din acest moment, facem tranziţia dinspre defensivă spre ofensivă”.

    Banca a declarat că plănuieşte să atingă un randament al capitalurilor tangibile de 8% până în 2022. Totuşi, un document publicat săptămâna acesta de Deutsche arată că majoritatea analiştilor se aşteaptă la un randament de 3,3%.

    În plus, multinaţionala va reduce costurile cu 16,7 miliarde de euro în următorii doi ani şi se pregăteşte să atingă între timp venituri de 22,4 miliarde, sub ultimele estimări de 24,5 miliarde de euro.

    Acţiunile Deutsche, care au atins un nou record negativ în martie, au reuşit să înregistreze o creştere de 38% de la începutul anului până în prezent.

     

  • Când va reveni la normal traficul aerian: Unul dintre cei mai puternici operatori din lume se aşteaptă să reînregistreze profituri abia în 2022

    Emirates Group, proprietarul celui mai mare operator aerian din Orientul Mijlociu, estimează că se va întoarce pe plus în 2022, pe măsură ce industria aeronautică se chinuie să iasă din cea mai mare criză prin care a trecut vreodată, notează CNBC.

    „Cred că în aproximativ 18 luni, doi ani, ne vom întoarce pe profit”, spune Tim Clark, preşedintele Emirates.

    Săptămâna trecută, compania a înregistrat pierderi de 3,8 miliarde de dolari pentru perioada ianuarie-iunie, intrând astfel în prima criză din ultimii 30 de ani. De altfel, veniturile au scăzut în aceeaşi perioadă cu 74% şi au ajuns la 3,7 miliarde de dolari.

    Comentariile omului de afaceri vin după ce Asociaţia Internaţională pentru Traficul Aerian (IATA) a declarat că industria nu poate să taie la nesfârşit din costuri pentru a neutraliza pierderile de cash.

    De asemenea, Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a declarat că guvernele Uniunii Europene continuă să „administreze greşit” transportul aerian.  

    Compania irlandeză a folosit rezultatele din primele şase luni ale anului pentru a surprinde impactul financiar al pandemiei de COVID-19, CEO-ul Michael O‘Leary declarând că noile restricţii de circulaţie reflectă o „serie de eşecuri”, printre care numeşte lipsa de eficacitate a proceselor de testare.

    Pierderile suferite de Ryanair au ajuns la 197 de milioane de euro între martie şi septembrie, comparativ cu un profit înainte de taxe de 1,1 miliarde în 2019.

     

  • Nokia înregistrează o creştere de peste 100% a profiturilor nete şi ia în vizor următoarea generaţie de reţele telecom: Noul CEO promite să transforme compania în „liderul pieţei 5G”

    Profiturile nete ale Nokia au crescut de peste două ori în ultimul trimestru comparativ cu T3/2019. În aceeaşi zi, noul CEO Pekka Lundmark a anunţat că îşi va concentra tot mai mult atenţia asupra rivalilor din piaţa 5G – Ericsson şi Huawei, notează Agence-France Presse.

    În ciuda scăderilor suferite de vânzările nete, Nokia a raportat un profit net de 193 de milioane de euro în perioada iulie-septembrie, cu 111 milioane mai mult decât acelaşi trimestru din 2019.

    Nokia a încheiat în T3 peste 100 de acorduri 5G, însă compania finlandeză încă se află în spatele Ericsson şi Huawei în ceea ce priveşte dezvoltarea următoarei generaţii de reţele de internet.

    Totuşi, restricţiile impuse anul acesta de autorităţile americane şi europene asupra echipamentelor Huawei i-au oferit producătorului ocazia de a câştiga contracte în Marea Britanie şi Finlanda, înlocuind astfel dispozitivele gigantului chinez.

    „Ultimele trenduri geopolitice au deschis noi oportunităţi”, a declarat Lundmark, subliniind un progres „excelent” privind dezvoltarea echipamentelor 5G.

    Nokia a raportat joi că daunele rezultate din închiderea fabricilor la începutul pandemiei ajuns la aproximativ 200 de milioane de euro, însă compania se aşteaptă să economisească 250 de milioane de euro în următorul an printr-o serie de reduceri de costuri.

     

  • PSD a avut în 2019 venituri din subvenţii mai mari decât întregul profit al Ford Craiova şi doar cu câteva milioane de lei sub profitul Vodafone

    Dacă ar fi fost companie, PSD-s-ar fi situat pe locul 44 în topul celor mai profitabile companii din România, înaintea Ford şi doar cu trei poziţii sub Vodafone. PNL ar fi fost pe locul 116. Doar 82 de companii din Romania au avut în 2019 profituri de peste 100 mil. lei.

    Zilele trecute, întreaga presa din România transmitea, cu o satisfacţie de înţeles, că Softronic, o companie din Craiova, producător de material rulant, a primit, din Suedia, o comandă pentru 100 de locomotive.

    Datele de la Ministerul Finanţelor arată că, la o cifră de afaceri de un miliard de lei, Softronic a făcut, cu 250 de angajaţi, un profit net în 2019, de 9,1 milioane de lei.

    Şi, tot la Craiova, Ford, una dintre companiile fanion ale industriei autor din România a avut, în 2019, un profit net de 159 mil. lei (cifră de afaceri 10 mld. lei), potrivit unei ample analize a situaţiei financiare a companiilor din România a confidas.ro.

    Doar 82 de companii din România au avut, în 2019, un profit mai mare de 100 de milioane de lei.

    La jumătatea acestei luni, fostul trezorier al PSD, Mircea Drăghici, a fost condamnat (decizie care nu este definitivă) la cinci ani de închisoare cu executare pentru că a folosit, în 2018, banii din subvenţiile primite de partid pentru a-şi cumpăra o casă – 380.000 de euro din valoarea totală a casei, de 500.000 de euro.

    PSD, cel mai mare partid din România, a primit, anul trecut, subvenţii de stat de 160 mil. lei (în afara campaniilor electorale, plătite separat). Dacă ar fi fost companie, PSD s-ar fi situate pe locul 44 în rândul companiilor din România, ordonante în funcţie de profit. Chiar imediat înaintea Ford, care a avut un profit de 159 mil. lei, şi doar cu trei poziţii sub Vodafone, cu un profit de 177 mil. lei.

    Datele autorităţii Electorale Permenete arată că PSD a primit, între aprilie şi decembrie 2019, 120 mil. lei ca subvenţie de stat, pentru funcţionare. PNL a primit, în aceeaşi perioadă, 55,3 mil. lei, USR 16,2 mil. lei, iar ALDE 10,2 mil. lei. AEP nu a publicat date pentru ianuarie – martie, dar, pe medie aritmetică, PSD a putut primi, pe întreg anul, 160 mil. lei, PNL 73,3 mil. lei, USR, 21,6 mil. lei, iar ALDE 13,8 mil.

    Între ianuarie – octombrie 2020 (date publice), PSD a avut o subvenţie de 166 mil. lei, PNL de 85,3 mil. lei, USR de 15,1 mil. lei, ALDE, de 12,1 mil. lei, iar PMP, partidul lui Traian Băsescu, de 7,1 mil. lei. Practic, ALDE, partidul lui Popescu-Tăriceanu, care nici nu mai există în fapt, a primit subvenţii mai mari decât profitul de anul trecut al Softronic, compania care ne-a făcut mândri pentru cel puţin o zi.

    Ştiu, veţi spune că amestec merele cu perele. Una este un partid, alta este o companie. Partidele sunt croite pentru a asigura mersul bun al societăţii: legi bune pentru business, legi bune pentru societate, pentru o justă împărţire a puţinei avuţii. Finanţare echilibrată pentru şcoli, atenţie maximă pentru sănătate. Avem noi ceva din toate astea?

    Destinaţia finanţării partidelor are un obiectiv clar: susţinerea democraţiei. Partidele plătesc din aceşti bani chirii pentru sedii, pentru promovarea politicilor lor. Dar cine ştie unde se duc cu adevărat banii? Şi, chiar dacă ar şti, la ce folos? PMP, partidul lui Traian Băsescu, o promovează asiduu pe fiica fostului preşedinte, care este înscrisă pe locul întâi în lista deputaţilor la Constanţa, fieful fostului şef de stat. EBA va ajunge în Parlamentul României, susţinută financiar de banii tututor celor care o iubesc sau o detestă, deopotrivă, aşa cum a ajuns şi în Parlamentul European, susţinută de proptelele părintelui ei. Băiatul lui Popescu-Piedone, fostul primar al sectorului 4 (acum al sectorului 5), condamnat în primă instanţă, va ajunge parlamentar de Suceava, pentru că partidul l-a răsplătit cu un loc eligibil pe liste. Ce are de-a face un individ necunoscut, din Bucureşti, cu problemele Sucevei? Cum a ajuns acolo? Ce are de-a face cu democraţia familia Cosma din Prahova, familie care şi-a trimis în Parmament şi i-a în funcţii de responsabilitate publică pe toţi fii, fiicele şi neamurile? Pe bani publici? Ce are de-a face cu democraţia familia Ponta/Sârbu şi alte zeci, dacă nu sute de familii din politică, cu toate neamurile lor implantate în funcţii plătite cu salarii la care 99% dintre oameni nici nu visează?

    Acum bietul Drăghici, ce-o fi zis? La160 de milioane de lei care-mi trec prin mână, nu pot să iau şi eu, pentru mine, un amărât de milion? Dacă aşa este moda, pot eu, oare, să nu ţin seama de modă?

    Sunt ultimul care să spună că finanţarea pentru partide trebuie întreruptă. Dar anul trecut, partidele au primit o finanţare pentru funcţionare de aprope 300 mil. lei. Iar anul acesta, finanţarea va trece de 350 de milioane de lei – nesocotind banii pentru campaniile electorale care sunt decontaţi separat. Cel puţin 100 de milioane de lei vor fi decontaţi partidelor pentru campania electorală din decembrie, după cum apreciază Autoritatea Electorală Permanentă.

    Nu sunt împotriva suvenţionării partidelor. Dar această subvenţie trebuie să se vadă în calitatea actului politic. Tăriceanu s-a înscris la PRO România, dar partidul lui, inexistent de facto, primeşte încă subvenţii. Neamurile, fiii şi fiicele foştilor se pregătesc să preia ştafeta în instituţii de stat, sponsorizaţi puternic de generozitatea statului.

    În Roma, în vremea republicii, ca să îndeplineşti funcţii publice, trebuia să faci anumite munci – nu erau muncile lui Hercule, dar erau. Se numea “scara onorurilor” (cursus honorum). Ca să ajungi în Senat sau ca să ajungi consul, trebuia, mai întâi, să faci armata, să ajungi tribun militar, apoi chestor, tribun al poporului, edil, pretor, comandant de legiune şi abia apoi puteai pretinde o poziţie de consul. Nu puteai ajunge consul înaintea vârstei de 38 de ani, oricât ar fi fost taică-tu de bogat – şi, desigur, în societeta romană, bogăţia era elementul esenţial pentru ascensiunea în funcţii publice. În vremea Imperiului, mai apoi,  în timpurile lui bune, împăraţii nu lăsau moştenire fiilor naturali tronul. Pur şi simplu îi ”înfiau” pe cei pe care-i credeau potriviţi pentru a prelua conducerea. Augustus a fost fiul adoptat al lui Cezar. Hadrian, unul dintre cei mai străluciţi împăraţi romani, este fiul adoptat al împăratului Traian, el însuşi fiu adoptat de împăratul Nerva.

    Aceasta a fost o paranteză şi, nici vorbă, nu trebuie să plângem trecutul. Dar o rigoare în privinţa accesului în funcţii publice trebuie să fie măsura judecăţii noastre drepte.

    Ne lăudăm cu Softronic care vinde Suediei 100 de locomotive. Profit? 9 mil. lei în 2019. PMP, profit identic şi încă 7,1 mil. lei, la zece luni din 2020, doar ca să ajungă EBA parlamentar. PSD, „profit” de 166 mil. lei, la zece luni din 2020, ca să ajungă fiul lui Popescu Piedone deputat. Nimic nu s-a schimbat de la Agamiţă Dandanache încoace.

  • Dan Armeanu, ASF: Fondurile de pensii private Pilon II au obţinut un profit de 1,35 mld. lei la nouă luni

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care contribuie obligatoriu 8,1 milioane de salariaţi români, au în­che­iat luna septembrie din 2020 cu active totale de 72,58 mld. lei, în creştere cu 17,96% faţă de septembrie 2019, depăşind astfel pragul de 14 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale Autorităţii de Supra­veghere Financiară (ASF).

    Această evoluţie a avut la bază creşterea contribuţiilor cu 5,61% şi obţinerea unui profit de 1,35  miliarde de lei, la nivelul întregului sistem de pensii private.

    Datele ASF arată că în primele nouă luni ale anului au fost virate către fondurile de pensii private contribuţii în valoare de 6,95 miliarde de lei, în creştere cu 5,61% faţă de contribuţiile din primele nouă luni din anul 2019, când acestea au înregistrat valoarea de 6,58 miliarde de lei.

    Totodată, creşterea activelor peste nivelul contribuţiilor, în intervalul ianuarie – septembrie 2020,  a fost de 1,17 miliarde de lei.

    “Fondurile de pensii private au reuşit nu doar să acopere impactul negativ asupra pieţelor financiare cauzat de declanşarea pandemiei de COVID-19, ci au obţinut şi un profit pentru cei 8,10 milioane de participanţi. Adăugând şi plăţile de activ net efectuate către participanţii care au ieşit din sistem, ca urmare a pensionării sau invalidităţii în primele nouă luni ale anului, în valoare de 181 milioane lei, rezultă un profit la nouă luni de 1,35 miliarde de lei”, spun reprezentanţii ASF.

    (Sursa: ASF)

    În perioada martie – septembrie 2020, indicele BET a avut o evoluţie pozitivă de 18,35%, iar indicele EUROSTOXX600 a crescut cu 16,83%. În acelaşi timp, randamentul titlurilor de stat a coborât de la 4,56% la 3,7%.

    Oficialii Autorităţii de Supra­veghere Financiară atrag atenţia că în următoarea perioadă, pe lângă riscurile economice şi sociale asociate celui de al doilea val al pandemiei din toamnă, trebuie avute în vedere şi riscurile la nivel global generate de un potenţial război comercial dintre SUA şi China, cu repercusiuni severe asupra pieţelor financiare fragilizate de evoluţiile pandemiei.

     “Posibila decuplare dintre performanţa pieţelor financiare şi economia reală ar putea genera  o volatilitate ridicată, cu afectarea valorii activelor. De asemenea, sprijinul guvernamental, pentru sectoarele afectate de pandemie, fie prin contribuţii proprii, fie prin scheme UE, şi pentru piaţa muncii, este vital în vederea susţinerii economiei şi evitării unei contracţii severe a consumului intern”.

  • Anunţul surprinzător făcut de H&M. Ce a făcut retailerul în plină pandemie depăşeşte aşteptările tuturor

    Retailerul suedez H&M a raportat un profit peste aşteptările analiştilor, ceea ce transmite un semnal pozitiv în piaţă, în ciuda crizei generate de pandemie, potrivit Bloomberg.

    Retailerul H&M a estimat că profitul înainte de taxe s-a ridicat la circa 230 milioane euro în trimestrul iunie-august, conform rezultatelor preliminare. Acest nivel este de 8 ori mai mare decât nivelul mediu estimat de analişti şi aproape dublu faţă de cea mai ridicată estimare.

    Acţiunile H&M înregistrau o creştere de peste 12% marţi la ora 13.20 (n.r: ora României).

    Retailerii cu preţuri reduse şi o prezenţă fizică puternică au început să recâştige teren pe măsură ce clienţii au ieşit din case şi au reînceput să îşi cumpere haine.

    Suedezii de la H&M susţin că rezultatul s-a bazat pe modul în care au fost primite noile colecţii.

    „Nivelul reducerilor de preţuri este încă ridicat faţă de anul trecut, dar mult mai jos faţă de aşteptările pe care le aveam noi când ne-am pregătit pentru al treilea trimestru”, a spus Nils Vinge, director pentru relaţia cu investitorii în cadrul H&M.

    Vânzările au scăzut cu 16% în monedă locală, în comparaţie cu o scădere de 50% înregistrată în al doilea trimestru. H&M a intrat în al treilea trimestru cu 900 dintre cele 5.000 de magazine închise temporar şi le-a redeschis aproape pe toate până la finalul lui august. Astăzi, doar 142 de magazine mai sunt închise.