BusinessMagazin

Tag: producator

  • Ajay Aggarwal, Liberty Steel Europe: România are un potenţial enorm de a deveni principalul producător de hidrogen din Europa, iar Galaţiul s-ar putea afla în centrul acestui program

    Tranziţia energetică plasează România în poziţia de a deveni un jucător din ce în ce mai important pe harta Europei, iar Galaţiul ar putea da startul unei strategii naţionale pentru producţia de hidrogen, a explicat Ajay Aggarwal, preşedintele Liberty Steel Europe, în cadrul evenimentului „GALAŢI GREEN VALLEY – noul pol de investiţii pentru viitor”.

    „România are un potenţial enorm de a deveni principalul producător de hidrogen din Europa, iar Galaţiul s-ar putea afla în centrul acestui program. Ne dorim să fim parte integrantă a viitorului verde al Galaţiului şi al comunităţii locale, motiv pentru care investim atât de mult în decarbonizarea platformei noastre industrial şi în susţinerea oraşului: de la sponsorizarea echipei de fotbal până la sprijinirea lucrărilor de pictură la biserica aflată pe terenul companiei”.

    LIBERTY Galaţi este cel mai mare producător de oţel din România, cu aproximativ 7.000 de angajaţi şi cu impact supra altor 35.000 de locuri de muncă din întreaga economie.

    „Am anunţat deja un program ambiţios GREENSTEEL, în valoare de aproximativ 1 miliard de euro, care va reduce intensitatea carbonului din producţia de la Galaţi la aproximativ 0,3 tone pe tona de oţel produs. Acest lucru reprezintă în sine o reducere de peste 80%. Planul nostru mai cuprinde: două cuptoare de topire moderne, hibride şi electrice; o instalaţie de reducere directă a fierului (DRI), care va utiliza iniţial gazul natural înainte de a trece la hidrogenul verde – hidrogenul produs local dintr-un parc solar de 250 MW construit special în acest scop. Cu toate acestea, nu va fi suficient”.

    Pentru a ajunge la mult doritul oţel verde, producţia industrială are nevoie de hidrogen verde, care se bazează pe energie regenerabilă. Hidrogenul trebuie utilizat cât mai aproape de locul în care este produs, pentru un lanţ cât mai eficient, iar Galaţiul ar putea fi răspunsul pentru un astfel de lanţ în cazul LIBERTY.

    „Putem avea chiar aici, la Galaţi, toată energia regenerabilă de care avem nevoie pentru a produce hidrogen verde, pentru a produce fierul şi oţelul verde pe care clienţii şi comunităţile noastre le solicită. Dar nu putem face totul de unii singuri – trebuie să fie un efort comun al guvernului, al investitorilor, al producătorilor şi al clienţilor, care să colaboreze pentru a proteja planeta”.

    Totuşi, Ajay Aggarwal spune că Galaţiul are nevoie de mai multe elemente pentru a deveni un „green valley”.

    „1) Avem nevoie de un cadru politic stabil pentru a încuraja industria noastră să facă investiţiile masive necesare pentru tranziţia ecologică.

    (2) Avem nevoie de un acces mai rapid şi mai simplu la finanţare. Există o mare varietate de fonduri pentru care industria românească poate aplica – de la Fondul de modernizare la Fondul de Tranziţie Justă, dar este esenţial pentru companii, precum LIBERTY Galaţi, să poată accesa efectiv aceste fonduri în mod eficient.

    (3) Guvernul, sprijinit de Uniunea Europeană, trebuie să asigure aprovizionarea cu energie verde, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să fie abundentă, sigură şi la preţuri accesibile şi să ajute industria să abordeze eficient criza energetică”.

    Ce a mai declarat în cadrul evenimentului:

    • Aceasta este trilema – tensiunea dintre cererea tot mai mare de oţel, în special în ţările în curs de dezvoltare, emisiile de dioxid de carbon generate de acoperirea acestei cereri şi presiunile legislative din ce în ce mai riguroase de limitare a emisiilor. Adăugaţi la acestea şi costurile de producţie în creştere.
    • Devine limpede că reducerea emisiilor de carbon reprezintă, pentru noi, o necesitate imediată. Atât o cerinţă morală, cât şi o necesitate de afaceri. O soluţie este tranziţia către surse de energie sustenabile. O altă soluţie este recunoaşterea faptului că oţelul poate fi reciclat la nesfârşit. Astfel, ambele cerinţe pot fi îndeplinite prin tranziţia către Green Iron şi Green Steel. Şi, ca întotdeauna, este mai bine să preluăm iniţiativa şi să beneficiem de rezultate din timp, decât să aşteptăm ca guvernele să ne taxeze sau să ne forţeze să acceptăm inevitabilul.

  • Patek Philippe, legendarul producător elveţian de ceasuri de lux, se pregăteşte să lanseze o nouă capodoperă. Cel mai scump din istorie a fost vândut tot de elveţieni pentru 31 de milioane de dolari

    Patek Philippe va introduce în curând o nouă linie de modele de ceasuri de lux pentru prima dată în aproape un sfert de secol. Producătorul se aşteaptă ca într-o zi noua linie să poată concura cu cele mai dorite ceasuri ale sale lansate până acum, scrie Bloomberg.

    Cel mai scump ceas creat şi vândut vreodata de elveţieni a fost licitat pentru 31 de milioane de dolari în cadrul unei licitaţii organizate de Christie’s, unul dintre cei mai celebri organizatori de licitaţii de lux din lume, potrivit Swiss Watches Magazine.

    Preşedintele producătorului elveţian, Thierry Stern  declarat că se aşteaptă ca noua linie de modele să fie prezentată în cursul acestui an sau anul viitor, odată ce toate detaliile finale vor fi puse la punct.

    „Designul este gata, iar prototipul este gata şi, într-adevăr, îmi place”, a declarat el într-un interviu acordat în cadrul târgului Geneva Watches and Wonders.

    O nouă ofertă de la Patek ar reprezintă un nou capitol important important pentru aceast brand istoric fondat în 1839 şi controlat de Stern şi familia sa timp de generaţii. Ultima dată, Patek a introdus o nouă linie de modele în 1999, cu colecţia pentru femei „TwentyÂ4”.

    Stern nu a precizat dacă noua linie va consta în modele sportive, precum cel mai căutat Nautilus de la Patek – proiectat iniţial de Gerald Genta – sau ceasuri de asortat la ţinute vestimentare precum Ellipse sau Complications şi Grand Complications.

    Patek s-a bucurat în ultimii ani de o creştere a popularităţii şi a cererii pentru colecţia Nautilus. Preţurile au crescut la niveluri fără precedent pe piaţa secundară în timpul pandemiei, înainte de a se contracta brusc în ultimul an, dar vânzându-se în continuare cu mult peste preţurile de vânzare cu amănuntul.

    Compania a reacţionat la acest val crescut al cererii prin oprirea producţiei ceasului de oţel cu cadran albastru 5711, ceasul sportiv care a fost cel mai popular model al său. Ulterior, marca a introdus un ceas similar, 5811, construit într-o carcasă din aur alb, puţin mai mare şi la un preţ mai ridicat, de aproximativ 70.000 de dolari, faţă de aproximativ 35.000 de dolari pentru un Nautilus din oţel.

    Stern a declarat că ceasurile cu preţuri mai modeste rămân în continuare o componentă cheie a portofoliului mărcii de lux.

    „Nu ar trebui să facem doar un ceas de un milion de dolari pentru că nu avem ca şi clienţi doar oameni foarte, foarte bogaţi. Avem oameni care sunt pasionaţi de ceasuri şi care pot cheltui maxim 30.000 sau 40.000 de dolari pe un ceas – ceea ce este deja o sumă mare de bani” a spus preşedintele Patek Pilippe.

    Cererea copleşitoare pentru ceasurile Patek Philippe a jucat un rol esenţial în decizia companiei de a-şi reduce reţeaua de distribuţie cu amănuntul cu aproximativ 30%. Stern a declarat că firma produce 70.000 de ceasuri pe an şi pur şi simplu nu are capacitatea de a produce mai mult, menţinând în acelaşi timp calitatea.

    „Întrucât nu am putut creşte producţia, singura mea altă opţiune a fost să reduc punctul de vânzare, astfel încât toată lumea să poată avea acces la produsele noastre”, a spus el.

    Deşi Patek Philippe este una dintre ultimele şi cele mai râvnite branduri independente de ceasuri elveţiene nu ar duce lipsă de potenţiali rivali.  Stern a declarat că nu există planuri de vânzare a afacerii, pe care familia sa o controlează din 1932.

    De fapt, o vânzare către un conglomerat de lux mai mare, cum ar fi LVMH sau Richemont, ar anunţa aproape sigur începutul sfârşitului pentru brandul Patek Philippe şi ar diminua valoarea ceasurilor sale deţinute de colecţionari.

    „Sunt un ceasornicar, vând ceasuri noi. La asta mă pricep”, a mai declarat preşedintele producătorului elveţian de ceasuri de lux.

  • Uleiul de floarea soarelui, untul şi zahărul, pe masa Concurenţei. „Avem suspiciuni că unii producători au profitat de creşterea inflaţiei şi s-au înţeles să crească suplimentar preţurile de vânzare“

    Consiliul Concurenţei a de­clan­şat trei investigaţii – pe pieţele de ulei de floarea soarelui, zahăr şi unt – privind posibile înţelegeri de stabilire a preţurilor, în contextul în care rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2023 comparativ cu luna februarie 2022 a fost de 15,5%, dar preţurile celor trei bunuri au crescut în aceeaşi perioadă cu cel puţin 30% şi până la peste 60%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. La raft însă, avansul e mult mai rapid, uneori fiind vorba chiar de dublări de preţ şi asta în condiţiile în care fiecare dintre cele trei reprezintă un bun de larg consum, regăsit frecvent în coşul de cumpărături.

    ♦ Rata medie a inflaţiei a fost de circa 15% în luna februarie a acestui an versus februarie 2022 ♦ Totuşi, preţurile la ulei, unt şi zahăr au crescut cu 30-60% în aceeaşi perioadă arată INS ♦ La raft însă, avansul e mult mai rapid, uneori fiind vorba chiar de dublări de preţ.

    Consiliul Concurenţei a de­clan­şat trei investigaţii – pe pieţele de ulei de floarea soarelui, zahăr şi unt – privind posibile înţelegeri de stabilire a preţurilor, în contextul în care rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2023 comparativ cu luna februarie 2022 a fost de 15,5%, dar preţurile celor trei bunuri au crescut în aceeaşi perioadă cu cel puţin 30% şi până la peste 60%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. La raft însă, avansul e mult mai rapid, uneori fiind vorba chiar de dublări de preţ şi asta în condiţiile în care fiecare dintre cele trei reprezintă un bun de larg consum, regăsit frecvent în coşul de cumpărături.

    „Avem suspiciuni că unii producători au profitat de contextul economic actual, respectiv de creşterea inflaţiei, şi s-au în­ţeles să crească suplimentar pre­ţurile de vânzare pentru unele pro­duse, obţinând, astfel, pro­fituri mai mari, nemeritate. Dacă, în urma investigaţii­lor, vom constata acest gen de practici, le vom sancţio­na drastic“, a declarat Bog­dan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Afirmaţiile sale şi totodată investigaţiile Concurenţei vin într-o perioadă în care inflaţia este la cote record, iar scumpirile pe bandă rulantă mănâncă din puterea de cumpărare a românilor.

    Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2023 a fost de 15,5%. Spre comparaţie, rata medie a inflaţiei la nivelul tuturor ţărilor UE este de 9,9% în februarie 2023, iar în zona euro ea scade la 8,5%. Astfel, deşi a­ceasta este o problemă generală în în­treaga Europă, ritmul de creştere al preţurilor diferă foarte mult între Vest şi Est. Mai exact, ţări bogate, cu salarii de câteva ori mai mari decât în Ro­mânia, anunţă creş­teri de preţuri de o cifră. Spre exemplu, micuţul stat Lu­xem­burg, unde sala­riul minim este de a­proape 2.400 de euro pe lună, a avut în fe­bruarie 2023 o rată a in­fla­ţie de doar 4,3%. În Spa­nia, Grecia, Franţa şi Belgia preţu­rile au crescut cu circa 6%.

    În ceea ce priveşte scumpirile celor trei produse analizate de Concurenţă în Româ­nia, pe datele oficiale de la INS, acestea sunt mult mai alerte. Mai exact, creşterea preţului la zahăr este de aproape cinci ori mai rapidă decât rata inflaţiei.

    Investigaţiile Consiliului Concurenţei au presupus inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale mai multor firme de pe piaţa producţiei şi comercializării de ulei de floarea soarelui, precum Bunge Româ­nia (acţionariat american), Expur (acţiona­riat francez), Prutul (acţionariat românesc) şi Ardealul (acţionariat românesc), dar şi de pe piaţa producţiei şi comercializării de unt, printre companiile vizate fiind Alba­lact, Covalact şi Dorna Lactate (parte din grupul francez Lactalis), Friesland Româ­nia (acţionariat olandez), Lacto Food şi Fa­brica de Lapte Braşov (acţionariat grecesc).

    Bunge (Floriol), Expur (Bunica) şi Prutul (Spornic), cei mai mari producători de ulei de consum din România, spuneau în 2022 pentru ZF că seceta, costurile în creştere şi războiul din Ucraina sunt prin­cipalii factori care au stat la baza creşterii preţului.

    În ceea ce priveşte piaţa fabricării şi comercializării de zahăr, aici s-au derulat inspecţii la firmele Agrana România (acţio­nariat austriac), companie care are două fabrici pe plan local, din care doar într-una produce zahăr din sfeclă de zahăr, Pfeifer & Langen România (acţionariat german), ca­re a deţinut anterior fabrica Zahărul Ora­dea şi Lucsor Impex (ac­ţionariat româ­nesc), care comercializează produse alimentare.

    Cum justifică un producător de zahăr creşterea preţului la peste 5 lei/kg?

    „Scumpirea în piaţa zahărului a pornit de la scumpirea gazului, pentru că seminţele au nevoie de gaz pentru procesare, preţul inputurilor a crescut pentru fermieri, producţia de sfeclă de zahăr a fost mai mică anul trecut şi costul cu salariile a crescut în industria alimentară. În plus, din Ucraina vin cantităţi mari de zahăr brut din sfeclă de zahăr, cu 720-750 euro/tonă, 70 euro transport şi 100 de euro este ambalatul, iar ca producător ajungi la un profit de maximum 10% la raft, nu avem marje foarte mari. Creşterea este normală, iar preţul zahărului nu a crescut doar în România, ci peste tot în Europa“, a spus Mihaela Neagu, director general al Best Achiziţii, compania care operează fabrica de zahăr Bod din judeţul Braşov. Ea a cumpărat recent alături de un partener fabrica de zahăr de la Luduş (jud. Mureş), deţinută de grupul francez Tereos.

    Totuşi, datele arată că inflaţia e mai mare în România ca în alte ţări. Mai mult, tot mai multe voci – inclusiv executivi ai grupului Societe Generale (proprietarii BRD) au declarat pentru cotidianul Financial Times că multe preţuri sunt majorate şi artificial.

     

  • Producătorul de suplimente alimentare şi ceaiuri Dacia Plant mizează pe export şi creşterea capacităţii după preluarea de către belgienii de la Ceres Pharma

    ♦ În octombrie 2022, compania belgiană CERES Pharma a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni la producătorul român de suplimente alimentare Dacia Plant ♦ Dacia Plant este singura companie din grupul noului acţionar majoritar care are şi producţie ♦ Fondatorii Radu Ionescu Heroiu şi Călin Ianţa au păstrat 20% din companie.

    Export şi creşterea capacităţii de producţie sunt direcţiile principale pe care producătorul român de suplimente alimentare Dacia Plant le are trasate după ce belgienii de la Ceres Pharma au cumpărat 80% din business, în toamna lui 2022. Echipa Dacia Plant a rămas aceeaşi, iar proiectele de investiţie au început deja, în special pentru creşterea cu 40% a capacităţii de producţie până la finalul lui 2023.

    „Obiectivele Ceres Pharma sunt legate de creşterea companiei, de lărgirea pieţei de distribuţie, dezvoltarea brandurilor com­paniei atât în România, cât şi în alte ţări euro­pene şi de creşterea capacităţii de pro­ducţie. În acest moment capacitatea de pro­ducţie pe toate secţiile este de 50.000 unităţi pe zi (ceaiuri, siropuri, comprimate, sucuri şi dulceţuri), dar deja s-au aprobat investiţii de aproximativ 500.000 euro în echipamente şi s-a început implementarea acestui proiect“, a spus pentru ZF Claudia Burghelea, director de marketing în cadrul Dacia Plant.

    Ea a precizat că producătorul român nu a trecut prin schimbări la nivel de producţie, materii prime, angajaţi, calitatea produselor în urma preluării de către Ceres Pharma. Elementele de noutate sunt investiţiile în echi­pamente pentru dezvoltarea secţiilor de producţie, dar şi în zona de marketing şi pu­blicitate, care vor susţine ritmul de creştere.

     

    „Made în România“ şi peste graniţe

    Brandurile marca Dacia Plant vor ajunge şi pe pieţe externe noi, potrivit oficialilor companiei, în contextul în care fabrica din judeţul Braşov este singura din grup.

    „Schimbările ce vor surveni din această achiziţie sunt unele pozitive atât pentru Dacia Plant, cât şi pentru economia României, dat fiind că vom accesa cu produsele româneşti pieţe externe noi. Discutăm despre Ungaria, Bulgaria, Cehia, Belgia, Olanda, Luxemburg. Avem deja notificări în curs şi estimăm ca la jumătatea acestui an să fim prezenţi acolo şi suntem mândri că produsele româneşti din zona suplimentelor alimentare au şansa de a intra masiv pe pieţele externe“, a mai spus Claudia Burghelea.

     

    Fondatorii rămân în companie

    Bazele Dacia Plant au fost puse în urmă cu 20 de ani de antreprenorul Călin Ianţa, care l-a cooptat şi pe Radu Ionescu Heroiu în business. Antreprenorii nu au făcut un exit total către Ceres Pharma, ci au păstrat 20% din companie.

    „Fondatorii Dacia Plant sunt în con­tinuare implicaţi în buna funcţionare a com­paniei. Radu Ionescu Heroiu şi Călin Ianţa deţin în acest moment funcţia de directori generali şi au rămas în continuare acţionari în cadrul companiei. Exitul total nu s-a dorit prin prisma implicării emo­ţio­nale pe care cei doi o au. Dacia Plant a îm­plinit anul acesta 20 de ani şi a fost mo­mentul în care, pentru o dezvoltare mai acce­lerată, a fost nevoie de „o căsătorie“. Şi ca într-o „căsătorie“, părinţii rămân aproape de copil, pentru a-l susţine şi pentru a se asigura de buna stare a acestuia“, a mai spus Claudia Burghelea.

    Ceres Pharma, companie înfiinţată în 2017 de către Mario Debel şi Alychlo, este activă în dezvoltarea şi distribuţia de medicamente, dispozitive medicale, biocide, produse cosmetice şi pune accent în special pe produsele naturale. Strategia de creştere a companiei belgiene se axează în anii următori pe extinderea propriului portofoliu de produse prin dezvoltarea de suplimente alimentare calitative şi preparate farmaceutice în Benelux şi în Europa Centrală şi de Est.

    În 2021 Ceres Pharma a fost achiziţionată de fondul de investiţii Nexicap Partners, una dintre cele mai importante firme de private equity din Franţa.

     

    Construcţia unui brand

    Brandul Dacia Plant numără peste 320 de produse în portofoliu, de la comprimate, la tincturi, siropuri, ceaiuri, creme terapeutice sau nectaruri şi dulceţuri naturale. Compania este un angajator important în zona Braşovului, având o echipă stabilă în cele două decenii de funcţionare.

    „Construcţia unui brand este foarte importantă. Modul în care acesta este perceput, creşterea sănătoasă a companiei, nivelul naţional de percepţie, strategia clară de distribuţie, produsele calitative şi direcţia concretă a companiei, toate acestea se traduc în cifre crescute organic şi sănătos“, a explicat Claudia Burghelea.

    Anul 2022 a adus o creştere de 55% a afacerilor Dacia Plant, până la 15 mil. euro. În plus, brandurile Calmotusin şi Biseptol au ajuns la maturizare pe piaţă, fiind cele mai vândute produse din portofoliul Dacia Plant.

    „În 2023 vrem să ne concentrăm şi să investim în continuare pe Calmotusin şi Biseptol, precum şi pe creşterea unor branduri noi. Noi activăm pe o piaţă aglomerată şi foarte dinamică, dar avem încredere în brandurile pe care le-am construit timp de 20 de ani. Provocările rămân în continuare în zona legislativă, în zona legată de materiile prime şi contextul socio-economic în care ne aflăm cu toţii“, a mai precizat directorul de marketing al Dacia Plant.

    Ţinta pentru creştere în 2023 pentru Dacia Plant este de 20%, ceea ce ar duce compania la 18 mil. euro, din calculele ZF.

     

  • LVHM se pregăteşte pentru o nouă etapă a liniei sale de îmbrăcăminte bărbătească: Pharrell Williams tocmai a fost numit noul director artistic al diviziei de vestimentaţie masculină a Louis Vuitton. Celebrul artist este al doilea american de culoare care va conduce o casă de modă europeană de lux, după Virgil Abloh

    Pharrell Williams este cunoscut sub mai multe titulaturi – cântăreţ, compozitor, producător muzical, antreprenor în domeniul fashion şi un adevărat simbol al modei. 

    Marţi, el a adăugat la această listă şi funcţia de “director artistic pentru linia de îmbrăcăminte bărbatească” al Louis Vuitton, potrivit unui anunţ de pe site-ul LVMH, a raportat Business Insider.

    Williams este al doilea american de culoare care îşi asumă acest rol. Când Louis Vuitton l-a numit pe Virgil Abloh director artistic pentru linia de îmbrăcăminte bărbatească în 2018, acesta a devenit primul american de culoare care a condus o casă de modă europeană de lux. Abloh a murit în 2021 după ce s-a luptat cu o formă rară de cancer la inimă. 

    Williams, cunoscut deja ca un artist muzical de succes, şi-a făcut un nume şi în industria modei în ultimii ani. 

    În 2003, el s-a asociat cu Nigo – designerul de modă japonez care în prezent este directorul artistic al unui alt brand LVMH, Kenzo – pentru a lansa o linie de îmbrăcăminte de stradă numită Billionaire Boys Club. 

    În 2008, a colaborat cu directorul artistic de atunci al Louis Vuitton, Marc Jacobs, la o colecţie de bijuterii pentru această marcă. „Vuitton pentru mine este o adevărată şcoală de modă”, a declarat el pentru AP într-un interviu video. 

    În 2014, Williams a început un parteneriat cu gigantul de îmbrăcăminte sportivă Adidas, prin intermediul căruia a lansat îmbrăcăminte şi încălţăminte.

    Williams a lansat, de asemenea, o linie de îngrijire a pielii numită Humanrace în 2020. 

    „Mă bucur să îi urez bun venit lui Pharrell înapoi acasă, după colaborările noastre din 2004 şi 2008 pentru Louis Vuitton, ca noul nostru director artistic pentru linia de îmbrăcăminte bărbatească. Viziunea sa creativă va conduce, fără îndoială, Louis Vuitton spre un nouă eră foarte interesantă”, a precizat în anunţ Pietro Beccari, preşedintele şi directorul general al Louis Vuitton. 

    Louis Vuitton înregistrează, de asemenea, o creştere puternică pe fondul unei explozii a luxului alimentată de pandemie. Casa de modă a obţinut venituri de 20 de miliarde de dolari în 2022, dublându-şi veniturile înregistrate cu numai patru ani înainte. Analiştii spun că, la 20 de miliarde de dolari, Louis Vuitton este cel mai mare brand de lux din lume, potrivit The Wall Street Journal. 

    Louis Vuitton este unul dintre cele 75 de branduri aflate sub umbrela LVMH, un conglomerat de lux al cărui preşedinte şi CEO, Bernard Arnault, este cel mai bogat om din lume.

  • Un producător chinez de utilaje industriale va construi o fabrică în Serbia

    Haitian Machinery, o subsidiară a producătorului chinez de utilaje industriale Haitian Plastics Machinery Group, este de aşteptat să înceapă în primăvară construcţia unei unităţi de producţie la Ruma, în nordul Serbiei, scrie SeeNews. 

    Compania aşteaptă o autorizaţie de construcţie, care urmează să fie eliberată în următoarele două săptămâni.

    Investiţia este estimată la 100 de milioane de euro. Fabrica va avea o capacitate de producţie anuală de 2.500 de maşini de turnat prin injecţie.

    Lucrările de construcţie la instalaţie au fost planificate iniţial să înceapă în iarna anului trecut.

     

     

  • Liderul pieţei locale de morărit şi panificaţie din România, a fost vândut. De acum vom consuma pâine mexicană

    Fondul american de investiţii Broadhurst / NCH a vândut grupului mexican Bimbo afacera Vel Pitar, cel mai mare producător de morărit si panificaţie din România, au declarat pentru ZF surse de pe piaţă.

    Tranzacţia de vânzare a afacerii Vel Pitar, cel mai mare producător de morărit si panificaţie din România, către grupul mexican Bimbo a fost parafată, au menţionat sursele citate.

    Conform estimărilor, valoarea tranzacţiei se aproprie sau depăşeşte 200 de milioane de euro.

    Grupul Vel Pitar cu 12 fabrici şi care deţine 15% din piaţa de morărit şi 9% din piaţa de panificaţie este la vânzare de mai mulţi ani.

    Vel Pitar a raportat pentru 2021 afaceri de 586 de milioane (120 de milioane de euro) de lei cu un profit net de 68 milioane de lei (13 milioane de euro)

    Grupul Vel Pitar a avut o istorie destul de zbuciumată, el fiind format prin fuziunea mai multor companii din segmentul de morărit şi panificaţie, intenţia grupului Broadhurst / NCH fiind de vânzare a afacerii.

    Grupul Bimbo este cel mai mare producător de morărirt şi panificaţie din lume, prezent în 33 de şări ăncepând din Ameria până îânEuropa, cu vânzări anuale de 15 miliiarde de dolar şi 137.000 de angajaţi.

    Grupul Bimbo care are o istorie de 77 de ani a pornit din Mexico City şi este listat la bursa din Mexic, având o capitalizare de 21 de miliarde de doalri.

    Broadhurst / NCH este unul dintre cele mai vechi fonduri de investiţii  din România cu o istorie care începe în anii ‘90, odată cu procesele de privatizare a întreprinderilor comuniste şi lansarea bursei de la Bucureşti. La un moment dat investiţiile depăşiseră 300 de milioane de dolari în primul deceniu.

    Dea lungul celor de aproape 3 decenii grupul american condus de Siminel Andrei, un inginer de la Dacia care apoi a trecut şi pe la BNR, a cumpărat la privatizare întreprinderile care deţineau spaţii comerciale, de genul Romarta sau celebrele magazine universale din mijlocul oraşelor, plus fabricile comuniste cu terenurile aferente.

    Foto: Siminel Andrei

    După ce o bună parte din fabrici au fost date jos, terenurile au devenit extrem de valoroase după intrarea României în Uniunea Europeană şi mai ales în ultimul deceniu.

    Spre exemplu, magazinul Ikea din Pallady este construit pe terenul unei foste fabrici cumpărate de fondul de investiţii şi date jos.

    Mall-ul AFI din Cotroceni, plus birourile şi partea rezidenţială din spate au dfost făcute pe terenul unei fabrici – UMEB cumpărate de fond şi date jos.

    Broadhurst mai deţine în acest moment, printre alte active, Libra Bank şi Tradeville unul dintre cei mai mari brokeri de pe bursă.

     

  • Producătorul de piese auto Altur Slatina, listat la BVB, a aprobat deschiderea procedurii generale de insolvenţă

    Consiliul de Administraţie al producătorului de piese auto Altur Slatina (simbol bursier ALT) a informat piaţa de capital că a aprobat deschiderea procedurii generale de insolvenţă, conform unui raport publicat la Bursă.

    De asemenea, CA a aprobat depunerea la Tribunalul Olt a cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă împreună cu declaraţia privind intenţia de reorganizare a activităţii companiei în baza unui plan de reorganizare, în conformitate cu prevederile Legii 85/2014.

    Anul trecut, societatea a anunţat că îşi desfăşoară activitatea la întreaga capacitate, după ce şi-a suspendat temporar operaţiunile ca urmare a lipsei comenzilor din partea clienţilor externi (ZF Braking Systems Poland şi ZF Automotive Czech), care şi-au redus activitatea de producţie din cauza efectelor cauzate de războiul din Ucraina.

    Acţiunile ALT, listate pe Piaţa Principală a BVB, au scăzut cu 5,4% în ultimele 12 luni, pe un rulaj de 840.000 de lei. Grupul are o capitalizare de 15,6 milioane de lei şi este deţinut în proporţie de 28,2% de Mecanica Rotes Târgovişte şi 27,9% de Adrian Andrici.

     

  • An de coşmar pentru Tesla: În 2022, producătorul de maşini electrice a pierdut 675 de miliarde de dolari din evaluarea de piaţă, iar acţiunile au scăzut în total cu 65%, cea mai slabă performanţă anuală din istoria mărcii

    Tesla a livrat mai puţine vehicule în 2022 decât şi-a propus iniţial, acţiunile suferind cea mai slabă performanţă anuală, în condiţiile în care cererea a părut să se diminueze, iar întreruperile de producţie legate de Covid au persistat, scrie Wall Street Journal.

    Producătorul de vehicule electrice al lui Elon Musk a declarat luni că a livrat anul trecut aproximativ 1,31 milioane de vehicule, cu aproximativ 40% mai mult decât în 2021. Compania ar fi trebuit să depăşască pragul de 1,4 milioane de vehicule pentru a-şi atinge obiectivul iniţial de creştere a livrărilor cu 50% sau mai mult.

    Tesla a îndurat un an dificil, pierzând aproximativ 675 de miliarde de dolari din evaluarea de piaţă, în timp ce preţul acţiunilor sale a scăzut cu 65%. Compania şi-a oprit fabrica de automobile din Shanghai în mai multe rânduri, la început din cauza restricţiilor locale privind pandemia, apoi din nou în decembrie, când China s-a confruntat cu un val sever de infecţii în rândul muncitorilor şi furnizorilor. Luna trecută, Musk a sugerat că dobânzile ridicate afectează cererea de vehicule. În cadrul unei campanii de vânzări de sfârşit de an, Tesla a oferit o serie de reduceri cumpărătorilor care au fost de acord să preia livrarea vehiculelor înainte de luna ianuarie. 

    Producătorul auto ar putea fi nevoit să reducă preţurile vehiculelor cu 1.800-4.500 de dolari faţă de nivelurile din trimestrul al treilea din 2022, a declarat Elon Musk. Problemele legate de cerere vor continua până când Tesla va introduce un vehicul cu un preţ mai mic, fabricat într-un număr mai mare, ceea ce nu reprezintă momentan un obiectiv pentru compania EV. 

    Între timp, implicarea lui Musk în Twitter Inc, compania de social-media pe care a achiziţionat-o într-o tranzacţie evaluată la 44 de miliarde de dolari, a frustrat mulţi investitori şi a îndepărtat unii potenţiali cumpărători Tesla. Directorul general al producătorului de maşini a lichidat acţiuni în valoare de peste 39 de miliarde de dolari din noiembrie 2021, legând unele dintre aceste vânzări de Twitter. 

    Scăderea preţului acţiunilor Tesla a afectat averea personală a multimiliardarului. Musk are acum o avere de aproximativ 137 de miliarde de dolari, în scădere cu peste 130 de miliarde de dolari faţă de anul precedent, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Luna trecută, Musk a cedat titlul neoficial de cea mai bogată persoană din lume mogulului european Bernard Arnault.

    Deşi creşterea anuală a Tesla a încetinit în 2022, livrările din trimestrul al patrulea ale companiei au marcat un nou record trimestrial. Tesla a declarat că a livrat un număr combinat de 1,25 milioane de sedanuri Model 3 şi vehicule crossover Model Y în 2022. Dintre acestea, 388.131 au fost în al patrulea trimestru. De asemenea, Tesla a livrat 66.705 sedanuri Model S şi vehicule utilitare sportive Model X combinate, dintre care 17.147 în ultimele trei luni ale anului. 

  • Cu dragoste din Moscova: Roman Abramovici, unul dintre cei mai controversaţi oligarhi ruşi, a băgăt milioane de dolari în cel mai mare producător de cannabis din SUA

    Roman Abramovici, unul dintre cei mai controversaţi oligahi ruşi, a finanţat cea mai mare companie americană producătoare de cannabis cu peste 220 de milioane de dolari, conform documentelor făcute publice recent, scrie CNBC.

    Potrivit Forsenic News, Abramovici a finanţat cu bani grei producătorul american de cannabis Curaleaf dar şi Measure 8, o firmă de venture capital axată pe businessul cu marijunana.

    Deşi se cunoaştea de mult timp că banii vin din Rusia şi că marii directori ai companiei au legături cu oamenii de afaceri din Rusia, implicarea oligarhului în aceste afaceri a ajuns sub lumina reflectorului destul de recent. De la invazia Ucrainei, companiile americane cu legături în Moscova au intrat sub lupa autorităţilor care de atunci investighează atent activitatea businessurilor.

    Înainte de invazie şi sancţiuni Roman Abramovici opera în mod deschis în cercurile de afaceri din Occident, atât ca şi proprietar al Chelsea dar şi a unor case de lux, deţinând în acelaşi timp o părticipaţie semnificativă în cadrul grupului siderurgic Evraz, cu sediul în Londra.

    Toate aceste active au fost vândut sau îngheţate după invazie, iar ţinta sancţiunilor n-a fost doar controversatul miliardar ci şi întreaga elită a lumii de afaceri din Rusia. Fostul patron al Chelsea a fost sancţionat în Marea Britanie, UE şi Canada însă nu şi în SUA.

    Boris Jordan, preşedintele Curaleaf, susţine că finanţarea Palliatech(câţiva ani mai târziu Curaleaf – n.r) a început din 2015 după ce acesta a luat legătura cu echipa de business a lui Abramovici şi nu vede nici în prezent o problemă în a lucra cu miliadarul rus din moment ce autorităţile SUA n-au lansat nicio sancţiune împotriva sa.

    Alte ţări de pe glob privesc cu totul altfel problema oligahilor ruşi. Canada a anunţat recent că intenţionează să confişte peste 26 de milioane de dolari din activele îngheţate ale fostului patron Chelsea cu care vrea să ajute la reconstrucţia Ucrainei şi despăgubirea famiilor afectate de război.

    Marea Britanie a mers şi mai departe în acest sens şi a anunţat îngheţarea unor active în valoare de şapte miliarde de dolari ale oligahului, care a renunţat la Chelsea în 2022 pe fondul sancţiunilor.

    „Înainte de război, Roman Abramovici era considerat unul dintre cei mai importanţi  şi căutaţi investitori din lume. În trecut, să-l ai pe el ca investitor era văzut ca un lucru extraordinar”, a declarat Jordan.

    Acţiunile Curaleaf, care vinde canabis în peste 12 state din SUA, au crescut vineri cu 5,3% pe bursele canadiene. În acest an, valoarea acţiunilor s-a prăbuşit cu 50% pe fondul întârzierilor cu care se confruntă legislaţia americană care este menită să reglementeze acest sector şi să ajute industria.