BusinessMagazin

Tag: procurori

  • Udrea susţine că procurorii administrează probele în mod discriminatoriu şi cu rea-credinţă

    “De cele mai multe ori, în starea de arest prevenitiv, cât durează urmărirea penală, judecătorii nu verifică dosarele. De exemplu, dosarul în care sunt eu acuzată are 71 de file. Cum poate un judecător de o zi pe alta să-l studieze ? Nu este timp”, a spus Udrea, într-un interviu prin telefon la postul B1 TV.

    Ea a susţinut că procurorii administrează probele în mod discriminatoriu şi cu rea-credinţă.

    “Astăzi este greşit să spui: judecătorii au analizat probele şi au decis. Nu, judetătorii nu au avut timp să se uite. Te iei după ce spun procurorii, iar procurorii, incredibil, deşi legea spune că trebuie să administreze probe şi împotriva, şi în favoarea inculpatului, administrează probele în mod discriminatoriu şi cu rea-credinţă, doar împotriva inculpatului”, a spus Udrea.

    Fostul ministru Elena Udrea a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu, după ce instanţa supremă a decis definitiv, joi, înlocuirea măsurii arestului preventiv, în dosarul “Gala Bute”.

    Elena Udrea a fost transferată în 30 aprilie la Penitenciarul de la Târgşor, judeţul Prahova, din Arestul central al Poliţiei Capitalei, unde a fost încarcerată din 25 februarie.

    Procurorii DNA au trimis dosarul “Gala Bute” în instanţă în 21 aprilie, iar la primul termen, judecătorii ICCJ au menţinut măsura arestului preventiv pentru Udrea, Obreja şi Breazu. Decizia a fost contestată, iar joi, un alt complet de la ICCJ a decis definitiv plasarea lor în arest la domiciliu.

    Fostul ministru Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului Gala Bute de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

    Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

    În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

  • Producţie record la DNA. 86 de procurori şi 9.100 de dosare

    Kovesi a subliniat că în 2014 a fost înregistrat cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi: DNA a cerut Parlamentului încuviinţarea arestării a nouă parlamentari şi a 12 actuali şi foşti miniştri.

    În total, anul trecut au fost 317 rechizitorii întocmite de procurorii anticorupţie, iar peste 1.100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, majoritatea infracţiunilor investigate fiind reprezentată de fraude privind procedurile de achiziţii publice, cu peste 700 de cauze.

    Kovesi a criticat din nou prestaţia Finanţelor la capitolul recuperării prejudiciilor identificate de DNA (peste 310 mil. euro în 2014, de peste 3 ori mai mult decât în 2013), critică reluată şi de preşedintele Klaus Iohannis, prezent la bilanţul DNA, care a calificat drept inacceptabil faptul că Finanţele nu au recuperat decât cca 10% din prejudicii. Iohannis a replicat şi propunerii lui Kövesi privind o suplimentare a personalului DNA cu încă 50 de procurori, spunând că ”o analiză serioasă ar putea conduce la sporirea resurselor pentru DNA, fie că vorbim de spaţii de lucru, resurse umane sau buget, pentru că ar fi o investiţie în viitorul naţiunii noastre„.

  • Anchetă DNA după dezvăluirile ProSport. “Dosarul Dinamo – Lazio”, deschis oficial de procurori. Turcu, despre bani negri: “La transferul lui Ştefan Radu, mi s-au oferit bani şi aşa, şi aşa”

     Într-o perioadă în care procurorii DNA sunt implicaţi într-o cursă de anduranţă, soldată cu zeci de reţineri şi arestări spectaculoase din mediul politic şi de afaceri, un articol despre acuzele de blat şi despre culisele financiare ale unui meci de fotbal disputat acum mai bine de 7 ani a generat o reacţie rapidă. Între publicarea materialului în ProSport şi deschiderea unui dosar penal au trecut doar două săptămâni.

    Pe 13 ianuarie 2015, ProSport deschidea Dosarul Dinamo – Lazio, legat de partida decisivă pentru calificarea în grupele Champions League din sezonul 2007-2008. În tur, scorul fusese 1-1. La Bucureşti, după ce a condus la pauză cu 1-0, echipa română a încasat trei goluri stupide. Vladimir Cohn, acţionar la Dinamo în seara în care a avut loc meciul de pe fostul stadion Naţional, a dezvăluit pentru ProSport: “Blaturile să făceau la Bucureşti, la hotelul unde stăteau oaspeţii. Cu puţină tocmeală, ieşea un preţ bun. La meciul cu Lazio, aranjamentul a fost făcut înainte de meci. La pauză, li s-a spus jucătorilor: <Băieţi, daţi-vă la o parte!> E posibil să fi fost şi o treabă la pariuri, să conducă Dinamo la pauză şi să câştige Lazio. Dinu şi Borcea au tratat cu Lotito de la Lazio. Preţul a fost vânzarea lui Radu Ştefan care nu valora niciodată 4,5 milioane de euro. L-au luat ca pe o murătură, l-au antrenat apoi bine şi a ieşit din el un jucător bun”.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Prejudiciu de peste 60 milioane de lei în cazul de delapidare de la SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia

    Percheziiţiile se fac şi la sediile SIF Muntenia din Bucureşti şi la SIF Banat-Crişana din Arad, de unde procurorii ridică documente. Printre persoanele vizate de percheziţii se află şi administratorii SIF Banat şi SIF Muntenia.

    SIF Banat-Crişana este condusă din funcţia de preşedinte de Dragoş Bîlteanu, iar SIF Muntenia este condusă de Marius Pantea din funcţia de preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor Acţionarilor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cazul Lukoil: aşa e românul, imparţial

    Şedinţa CSM s-a terminat însă cu o sesizare către Inspecţia Judiciară împărţită ostentativ echitabil pe culori politice, având ca obiect nu numai declaraţia lui Ponta, ci şi afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu prin care “a devoalat date” din dosarul Microsoft şi calificarea Curţii de Apel drept “pluton de execuţie” de către liberalul Varujan Vosganian după condamnarea colegului său Sorin Roşca-Stănescu. Preşedintele Băsescu a reacţionat imediat, acuzând CSM că face politică, ceea ce ll-a împins pe premierul Ponta să replice printr-o reclamaţie adresată ambasadelor străine pe tema periclitării de către preşedinte a independenţei justiţiei.

    Cu aceasta, campania electorală a fost total confiscată definitiv de comentariile politicienilor şi ale susţinătorilor lor din presă despre raporturile dintre taberele politice şi justiţie, după ce deja începuse să fie clar dominată de ştirile de la DNA şi ANI despre dosare de parlamentari, ex-miniştri şi candidaţi la preşedinţie. Cazul Petrotel Lukoil a ajuns, astfel, chiar mai productiv politic decât cazul Microsoft, pentru că în chestiune au fost de această dată acuzaţii de evaziune fiscală şi spălare de bani la scară mare contra unei companii ruseşti, în contextul în care conflictul din Ucraina a tensionat la maximum relaţiile dintre UE-SUA şi Rusia, în vreme ce campania electorală din România candidaţii nu ştiu cum să se poziţioneze mai repede drept proamericani şi proeuropeni până-n măduva oaselor şi să-i demonizeze pe adversarii lor drept antiamericani, antieuropeni şi, cum altfel, proruşi.

    Intervenţia premierului Ponta, motivată evident de pericolul direct pe care l-ar reprezenta pentru el în campanie închiderea Petrotel şi afectarea companiilor dependente de activitatea rafinăriei ploieştene (Oltchim, Oil Terminal) le-a permis deci adversarilor lui Ponta o nouă şarjă de atacuri pe tema presupusei rusofilii a acestuia. Ponta a fost portretizat, astfel, fie ca un potenţial dictator care asupreşte procurorii şi ar trebui să fie cercetat penal pentru obstrucţionarea justiţiei, fie ca un amic al ruşilor, care apără interesele Lukoil fiindcă vrea să scoată România din UE şi s-o apropie de Rusia şi China.

    Ulterior, criticile au căpătat o altă turnură, după ce preşedintele Traian Băsescu a prins prilejul spre a-şi arăta din nou în public vitejia antirusească, anume spre a sublinia că între el şi Ponta, el e singurul politician curajos şi faţă de Moscova, şi faţă de investitorii ruşi din România. Preşedintele i-a invitat în termeni direcţi pe cei de la Lukoil să plece din România dacă nu respectă legea şi a invitat guvernul să răspundă la şantajul Lukoil cu naţionalizarea Petrotel, spre a acoperi gaura provocată la bugetul statului de evaziunea fiscală descoperită de procurori la Lukoil.

    Scandalul s-a încheiat între timp, odată cu repornirea rafinăriei de către Lukoil, dar episodul va rămâne să conteze ca unul important în campania electorală, chiar dacă important doar prin nivelul lui de zgomot şi nu pentru că ar fi schimbat cumva părerile deja formate ale alegătorilor despre politicienii lor preferaţi.
     

  • Cultivatorii şi vânzătorii de cannabis, în vizorul poliţiei

    La data de 10 octombrie, poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Galaţi şi procurorii D.I.I.C.O.T. – S.T. Galaţi au efectuat 3 percheziţii domiciliare, pentru depistarea unor persoane bănuite de săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc. Percheziţiile s-au desfăşurat în municipiul Galaţi, la acţiune participând şi jandarmi.

    În urma percheziţiilor, la locuinţa unui gălăţean, de 57 de ani, poliţiştii au descoperit cultură de canabis outdoor formată din 14 plante adulte, precum şi 11 pungi vidate şi un pachet ce conţineau inflorescenţe de cannabis destinate comercializări. Cele 5 kilograme de droguri au fost ridicate pentru cercetări.

    Din cercetări a reieşit că plantele respective ar proveni de la o cultură ilegală înfiinţată de bărbat în grădina proprie. Acesta ar fi fost sprijinit în activitatea infracţională de nepotul său, în vârstă de 30 de ani, care ar fi procurat seminţele şi ar fi participat la ambalarea drogurilor. Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de risc.

    De asemenea, la data de 7 octombrie, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Maramureş au efectuat şase percheziţii la locuinţele mai multor persoane din municipiul Baia Mare, bănuite de trafic de droguri de risc şi mare risc.

    În urma percheziţiilor, poliţiştii au descoperit şi ridicat 45 de grame de canabis, instrumente de porţionare şi pentru consum de droguri (râşnite, pipe, foiţe), precum şi suporţi digitali, telefoane mobile şi alte bunuri. Persoanele vizate sunt bănuite că şi-ar fi desfăşurat activitatea infracţională începând cu anul 2012, pe raza judeţului Maramureş.

    Patru persoane au fost reţinute de procurorii D.I.I.C.O.T. – B.T. Maramureş, iar faţă de trei dintre acestea, tineri cu vârste între 18 şi 25 de ani, instanţa de judecată a dispus măsura arestului la domiciliu. Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale – I.G.P.R.. Activităţile s-au desfăşurat cu sprijinul Direcţiei Generale a Vămilor Cluj şi al jandarmilor.

    Tot în această săptămână, la data de 9 octombrie, poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate din Maramureş, cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere Maramureş, au oprit în trafic, pe Drumul Naţional 18, pe raza comunei Rona de Sus, un tânăr, de 21 de ani,  în autoturismul căruia a fost descoperit un recipient în care se aflau 210 grame de canabis.

    Cel în cauză a fost reţinut pentru 24 de ore de către procurorii D.I.I.C.O.T.. Cercetările sunt continuate sub pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale.
     

  • Bernie Ecclestone: Am fost un pic idiot să plătesc o sută de milioane de dolari

    Cu toate acestea, Ecclestone, care şi-a reafirmat nevinovăţia, a precizat că este bucuros că a scăpat de acuzaţii.

    “În final, ce s-a întâmplat este şi bine, şi rău. Bine este că judecătorul a spus, mai mult sau mai puţin, că am fost achitat, iar ei (n.r. – procurorii) chiar nu au avut un caz. Deci am fost un pic idiot să fac ce am făcut ca să rezolv. Oricum, este făcut şi terminat, deci e bine. Sunt mulţumit, totul este în regulă. Asta îmi permite acum să fac ce ştiu cel mai bine, să conduc Formula 1. M-am retras din motive evidente, dar mă voi întoarce. Totul a revenit la normal”, a spus Ecclestone, pentru Press Association Sport, citată de planetf1.com.

    Bernie Ecclestone, “omul care a construit Formula 1 timp de trei decenii, singurul care ştie tot despre acest sport”, după cum îl caracterizează fostul pilot Niki Lauda, îşi poate relua acum locul în fruntea Marelui Circ. Din cauza acestei proceduri judiciare, britanicul de 83 de ani a fost nevoit să se retragă din Consiliul de Administraţie al Delta Topco, societatea care deţine astăzi drepturile comerciale ale Formulei 1 şi la care acţionarul principal este CVC Partners. Însă el şi-a continuat activitatea executivă în cadrul Formula One Management (FOM), componenta operaţională a Delta Topco în Formula 1.

    Tribunalul din Munchen a anunţat, marţi, că a pus capăt procesului de corupţie în care era judecat Bernie Ecclestone, în schimbul achitării sumei de o sută de milioane de dolari (74 milioane de euro) de către omul de afaceri britanic, un record în Germania.

    Banii pe care Ecclestone s-a angajat să-i plătească depăşesc cu mult cele 3,2 milioane de euro achitate, în 2006, de un fost CEO al Deutsche Bank, Josef Ackerman, pentru a scăpa de acuzaţiile de abuz de încredere cu circumstanţe agravante, sumă care reprezenta precedentul record.

    Din 100 de milioane de dolari, 99 de milioane vor reveni Landului Bavaria, iar un milion va intra în contul unei fundaţii pentru ajutorarea copiilor. Termenul de plată este de o săptămână.

    Ecclestone, 83 de ani, a scăpat astfel de o eventuală condamnare, rămânând cu cazierul nepătat. El risca până la zece ani de închisoare dacă era găsit vinovat că i-ar fi plătit 44 de milioane de dolari mită germanului Gerhard Gribkowsky, pentru ca acesta să convingă conducerea băncii de stat BayernLB la care lucra să vândă drepturile comerciale ale Formulei 1 fondului de investiţii CVC Capital Partners.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezbaterile în dosarul ICA, reluate la ora 10.00. Procurorii au cerut 10 ani de închisoare pentru Dan Voiculescu

     Procurorul a cerut, luni seară, pedepse mai mari pentru toţi inculpaţii şi aplicarea legii mai favorabile în acest caz, şi anume a noului Cod penal. În cazul lui Dan Voiculescu pedeapsa maximă prevăzută de noua lege penală este de 10 ani de închisoare.

    Dan Voiculescu a cerut, la termenul de luni în dosarul ICA, recuzarea completului de judecată, pe motiv că aceeaşi judecători care au pus sechestru pe bunurile fiicelor lui au decis şi în cazul contestaţiei referitoare la această măsură, şi această solicitare fiind respinsă.

    Preşedintele completului de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) care judecă dosarul ICA, Camelia Bogdan, a arătat că instanţa a decis, pe 1 iulie, impunerea măsurilor asiguratorii, iar contestaţia nu putea fi făcută decât cu privire la modul de aplicare a sechestrului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STENOGRAME în scandalul traficului cu sânge. Cum îşi selecta pacienţii şefa Centrului de Transfuzii Slobozia: ”Lasă, că nu-i trebuie la 14 ani sânge”

     Procurorii Parchetului Judecătoriei Slobozia, care instrumentează dosarul în care directoarea Centrului de Transfuzii Sanguine Slobozia, medicul Cristiana Maria Stoian, este cercetată pentru comiterea mai multor infracţiuni au identificat, în cadrul anchetei, şapte pacienţi ”care au decedat la intervale mai mici sa mai mari de la momentul internării, unora din ei medicul Stoian Cristiana Maria refuzând să le dea sângele solicitat sau furnizându-l în cantităţi insuficiente ori contra-cost”.

    În referatul cu propunerea de arestare preventivă, procurorii arată că medicul Cristiana Stoian făcuse o practică din a-i refuza pe pacienţii care aveau nevoie de sânge, spunându-le cadrelor medicale care cereau sânge pentru pacienţi ”La revedere… e, hai, lasă…”. sau ”Lasă, să vină aparţinătorii, că aşa a vrut şi ieri pentru unu şi…n-au venit”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BACALAUREAT 2014 – Directorul unui colegiu din Oradea, ARESTAT după ce ar fi primit MITĂ 5.000 de euro. Jurista-şefă a Universităţii Oradea, implicată în acest caz

     UPDATE 18:30 – Directorul Colegiului “Andrei Şaguna” din Oradea, Răzvan Vonea, a fost arestat pentru 30 de zile

    Directorul Colegiului Tehnic “Andrei Şaguna” din Oradea, Răzvan Vonea, reţinut luni seară de procurorii Parchetului Bihor într-un dosar în care este acuzat de trafic de influenţă, luare şi dare de mită, a fost arestat preventiv, marţi, pentru 30 de zile.

    Tribunalul Bihor a decis, marţi, arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a directorului Colegiului Tehnic “Andrei Şaguna” din Oradea, Răzvan Vonea, reţinut luni seară pentru trafic de influenţă, luare şi dare de mită, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Decizia Tribunalului Bihor poate fi contestată la Curtea de Apel Oradea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro