BusinessMagazin

Tag: pret

  • Pragurile pentru consumul de energie electrică pentru clienţii casnici rămân neschimbate – surse

    Surse PNL au declarat, miercuri, după şedinţa de coaliţie, că pragurile pentru clienţii casnici, de 0,68 şi 0,80 de bani rămân neschimbate.

    În plus, tot ce depăşeşte 255 de kW va fi maxim 1,3 lei, potrivit surselor citate.

    În aceeaşi şedinţă, PNL a insistat ca pentru IMM-uri, preţul să rămână la 1 leu, nu la 1,3 lei cum ar fi dorit PSD. Această solicitare a fost acceptată de liderii coaliţiei.

    Pentru marii consumatori s-a agreat în coaliţie un preţ de 1,3 lei.

    Astfel, s-a făcut un compromis: au rămas plafoanele liberale pentru clienţii casnici şi IMM-uri, iar pentru marea industrie s-a mers cu varianta PSD.

    Liderii partidelor din coaliţia de guvernare s-au reunit, miercuri, pentru a stabili modul în care va fi reglementată piaţa energiei electrice.

  • Preţul proprietăţilor rezidenţiale din România s-a depreciat cu 1,8%, mai puţin în marile oraşe

    În trimestrul trei al anului în curs, la nivel naţional, preţul proprietăţilor rezidenţiale din România s-a depreciat cu 1,8% faţă de cele trei luni anterioare. Totuşi, în oraşe mari preţurile apartamentelor au crescut.

    În trimestrul trei al anului în curs, la nivel naţional, preţul proprietăţilor rezidenţiale din România s-a depreciat cu 1,8% faţă de cele trei luni anterioare. Totuşi, în oraşe mari precum Timişoara, Braşov sau Iaşi, preţurile apartamentelor au crescut.

    Potrivit datelor centralizate de Imobiliare.ro, ritmul anual de creştere a preţurilor este în continuare mai ridicat decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, diferenţa la nivelul ţării fiind de 9,2%.

    „Ultimele trei luni au fost marcate pe de-o parte de o revenire a tranzacţiilor după şocul războiului care a destabilizat considerabil piaţa rezidenţială în trimestrul al 2-lea, iar pe de altă parte de îngrijorările generate de creşterea costului finanţării. Dacă o parte din cumpărători au preferat să îşi amâne planurile de achiziţie, observăm aceeaşi tendinţă şi în ceea ce îi priveşte pe unii dezvoltatori – ritmul de construcţie şi de lansare de noi proiecte, desigur şi din cauza obţinerii cu întârziere a autorizaţiilor de construire în câteva oraşe mari, a scăzut. Piaţa rămâne aşadar în echilibru, raportul dintre cerere şi ofertă menţinându-se la nivelul anului 2021. Cele mai mari pieţe rezidenţiale din ţară, atât după volumul cererii, cât şi după cel al ofertei rămân Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara”, a spus Daniel Crainic, director marketing Imobiliare.ro.

    Datele Imobiliare.ro prezentate în raportul Imobiliare.ro Market 360 arată că preţurile locuinţelor din România au înregistrat un trend ascendent constant în cele 7 trimestre anterioare, excepţie făcând ultimul trimestru.

    Cu o valoare de 2.400 de euro pe metru pătrat, Cluj-Napoca ocupă primul loc în clasamentul celor mai mari preţuri (medii) solicitate pentru apartamentele scoase la vânzare în principalele oraşe, înregistrând un avans nesemnificativ, de 0,2% în ultimul trimestru. Pe locul al doilea în top se situează Bucureşti, cu un preţ mediu de 1.710 de euro pe metru pătrat util şi un regres uşor, de 0,9% în ultimele trei luni. După un avans de 1,2% în T3 2022, Braşov a ajuns la o medie de 1.570 de euro pe metru pătrat util.

    Pe următoarele locuri în clasamentul preţurilor din T3 2022 la apartamente se află: Constanţa (1.460 euro/mp), cu o stagnare a preţului în T3 2022, urmat de Craiova (1.460 euro/mp), care a înregistrat o depreciere a preţului în T3 2023 (-0,9%), Timişoara (1.430 euro/mp), cu o creştere de 0,8% a preţului în ultimele trei luni. În Iaşi s-a înregistrat o creştere a preţului de 1,5% (1.320 euro/mp), pe când în Oradea preţurile au crescut cu 0,2% în T3 2022, ajungând la 1.300 euro/mp. În Galaţi preţurile au crescut uşor cu 0,3% (1.070 euro/mp), pe când în Ploieşti au crescut într-un ritm uşor mai alert, de 0.6% (1.050 euro/mp). În cele din urmă, în Brăila preţurile din ultimele 3 luni au crescut cu 1% (990 euro/mp).

    Comparativ cu perioada similară a anului anterior, preţurile solicitare pentru proprietăţile rezidenţiale scoase la vânzare în toate oraşele analizate, au înregistrat creşteri. Cel mai semnificativ avans a avut loc în Cluj-Napoca (+22,5%), o creştere de două cifre fiind consemnată şi în celelalte centre regionale: Iaşi (+16%), Braşov (+13,9%), Craiova (+13,7%), Oradea (+13,2%) şi Brăila (+10.2%), urmate de Timişoara (+8,3%), Constanţa (+7,2%), Galaţi (+5,1%), Ploieşti (+5%) şi Bucureşti (+4,6%).

    Comparând preţurile actuale cu cele practicate acum doi ani, cea mai mare diferenţă de preţ, respectiv +33,3%, poate fi observată în Cluj-Napoca, în vreme ce Braşov se situează pe poziţia secundară în clasament, cu 30,8%. Oradea ocupă poziţia a treia, cu +24,8%, în timp ce Bucureşti se află pe locul şase, cu o creştere de +18,5%.

    În cel de-al treilea trimestru al anului în curs, interesul pentru achiziţia de proprietăţi rezidenţiale în marile oraşe ale ţării a consemnat o uşoară scădere faţă de anul trecut. Astfel, aproximativ 93.800 de potenţiali cumpărători au căutat apartamente şi case scoase la vânzare în cele mai mari şase oraşe ale ţării – cifră ce echivalează cu o contracţie de 1% faţă de al doilea pătrat din 2021.

    În ceea ce priveşte dimensiunea pieţei din perspectiva cererii de apartamente şi case consemnate pe Imobiliare.ro, Bucureştiul se situează, în mod firesc, pe primul loc în clasament, la o distanţă considerabilă de celelalte centre regionale – 50.300 de potenţiali cumpărători. Urmează Cluj-Napoca cu 12.600 cumpărători şi Timişoara cu 8.700 cumpărători activi, apoi Iaşi (8.100 cumpărători), Braşov (7.300 cumpărători) şi Constanţa (6.800 cumpărători).

    Comparativ cu perioada similară a anului precedent, oferta totală de apartamente şi case disponibile spre închiriere în cele mari centre regionale analizate a fost, în T3 2022, cu 26,7% mai scăzută – aceasta cifrându-se, mai exact, la 19.170 de oferte unice. Pe de altă parte, în topul clasamentului oraşelor cu cele mai multe proprietăţi oferite spre închiriere, se află Bucureşti (9.670 de oferte unice), aici înregistrându-se o contractare a numărului de oferte, în scădere anuală cu -29%. Pe locul secundar se află Cluj-Napoca, cu 2.940 de oferte, în scădere cu -30,7%. Scăderi ale numărului de proprietăţi listate la închiriere s-au înregistrat şi Timişoara, unde au fost publicate 2.790 de proprietăţi, în scădere cu 21,4% faţă de perioada similară a anului anterior. Pe următoarele locui în clasament se află: Iaşi, cu 1.600 de proprietăţi listate (-22%), Braşov, cu 1.100 de proprietăţi listate (-28,5%) şi Constanţa, cu 1.70 de proprietăţi (-9%).

    O tendinţă generală de scădere poate fi observată şi în ceea ce priveşte numărul de noi proprietăţi de închiriat, ce s-a situat la circa 12.740 în T3 2022, echivalând cu un minus de 19,2% faţă de perioada similară din 2021. Şi în acest caz, o evoluţie descendentă poate fi observată în toate cele şase oraşe analizate, începând cu Bucureşti (-22,3%) şi continuând cu Cluj-Napoca (-20,6%), Braşov (-19,4%), Timişoara şi Iaşi (-13,4%) şi Constanţa (-9%). Numărul de oferte nou introduse pe piaţă în perioada iulie – septembrie s-a cifrat la 6.180 în Capitală, 1.650 în Timişoara, 2.180 în Cluj-Napoca, 1.140 în Iaşi, 810 în Constanţa şi 780 în Braşov.

    Datele publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) şi centralizate în raportul Imobiliare.ro Market 360 relevă o tendinţă de uşoară depreciere a activităţii de tranzacţionare de pe piaţa imobiliară autohtonă – aceasta constând nu doar într-o stabilizare, comparativ cu rezultatele consemnate în 2021. Astfel, numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare s-a cifrat, în septembrie 2022, la un total de 62.054 la nivel naţional.

    În august au avut loc, mai exact, 58.386 de asemenea operaţiuni pe plan naţional, în timp ce în perioada similară a anului anterior, în întreaga ţară erau tranzacţionate 62.137 proprietăţi. Pe de altă parte, în iulie 2022 au fost achiziţionate 57.310 de imobile la nivelul întregii ţări; această cifră marchează o evoluţie descendentă faţă de perioada similară a anului trecut: este vorba, mai exact, despre o scădere de 4,4% la 12 luni, faţă de un total de 59.328 achiziţii.
    Despre Imobiliare.ro

  • Supermarketurile din Grecia, obligate să adopte preţuri preferenţiale la produsele de bază

    Guvernul Greciei a adoptat o lege care obligă fiecare supermarket să aibă cel puţin un produs la preţ preferenţial în fiecare categorie de alimente, din cauza inflaţiei mari şi a a dificultăţile din gospodăriile greceşti, potrivit Le Monde.

    „Cetăţenii (…) văd că preţurile cresc (…) şi îşi spun că este un furt. Este de înţeles pentru că această inflaţie este atât de bruscă şi continuă”, a declarat ministrul Dezvoltării şi Investiţiilor, Adonis Georgiadis, la postul de radio Skai.

    Confruntat cu o inflaţie galopantă, care a ajuns la 12,1%, fiind una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat, guvernul grec a decis să lanseze, de miercuri, 2 noiembrie, un „coş” care permite tuturor gospodăriilor să găsească un produs din 31 de categorii (pâine, lapte, paste, orez, carne etc.) la un preţ preferenţial în supermarketurile cu o cifră de afaceri de peste 90 de milioane de euro pe an.

    Prin urmare, de comun acord cu ministerul, toate supermarketurile trebuie să propună un produs pentru fiecare categorie la un preţ redus şi să îl promoveze pe internet sau în broşuri publicitare. Cei care nu reuşesc să facă acest lucru la timp riscă o amendă de 5.000 de euro pe zi de întârziere. Măsura, care a intrat în vigoare la 2 noiembrie, ar trebui să dureze cel puţin până la sfârşitul lunii martie, potrivit Ministerului Dezvoltării şi Investiţiilor, deşi lista de produse ar putea fi actualizată pe parcurs.

    Potrivit unui studiu realizat de NielsenIQ, gospodăriile din Grecia au plătit în primele nouă luni ale anului 2022 în supermarketurile din ţară cu aproximativ 320 de milioane de euro mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce au cumpărat mai puţine produse (-1,8%).

    În domeniul energiei, creşterile au fost cele mai spectaculoase: preţul gazelor s-a cvadruplat într-un an (+ 332%), iar preţul energiei electrice a crescut cu 30%. Pe măsură ce se apropie iarna, mulţi greci se tem că nu vor putea să se încălzească. Potrivit unui sondaj recent al Institutului Marc, cea mai mare preocupare a populaţiei greceşti este creşterea costului vieţii (84,5%), cu mult înaintea tensiunilor cu Turcia (44%).

  • Ciucă, despre plafonarea preţului la lemne de foc: Se dovedeşte că nu e conform cu realitatea

    „La nivelul Ministerului Mediului s-a făcut o analiză a cât costă un metru cub de lemne la Romsilva. Preţul mediu pe care l-au comunicat în analiza pe care au făcut-o înainte de a lua decizia, s-a menţionat 200 de lei pe metru cub la lemn şi am considerat că 400 de lei pe metru cub asigură oarecum celelalte costuri care intră în întreg procesul de asigurare a lemnelor de foc”, a declarat premierul.

    Şeful Guvernului admite că s-a greşit la stabilirea plafonului.

    „Se dovedeşte că nu este tocmai conform cu realitatea, de aceea vom lua măsuri de corectare. Avem puterea să recunoaştem acolo unde greşim şi să luăm măsuri în consecinţă”, a mai spus Nicolae Ciucă.

  • Companiile din construcţii: Preţul oţelului a redevenit accesibil, dar preţul sticlei s-a triplat, fiind influenţat de componenta energetică

    ♦ Unii dezvoltatori şi-au oprit planurile iniţiale de dezvoltare, din cauza lipsei de predictibilitate a preţului final.

    Companiile din construcţii şi imobiliare au resimţit, în trimestrul al treilea din 2022, o scădere a apetitului şi a vânzărilor de proprietăţi rezidenţiale, pe fondul dobânzilor ridicate şi al preţurilor în creştere, iar din cauza acestor factori, beneficiarii se arată tot mai restrictivi. Sunt câteva dintre concluziile sesiunii grupului Investment & Real Estate, o dezbatere care a avut loc săptămâna trecută în cadrul Camerei de Comerţ Româno-Elveţiene.

    „Creşterea dobân­zilor a influenţat deja nivelul tranzacţiilor pe piaţa imobiliară româ­nească, atunci când vine vorba despre numărul credi­telor imobiliare acorda­te în trimestrul al treilea al anului 2022, în com­paraţie cu anul 2021“, au spus parti­cipanţii la eveniment.

    Printre speakeri s-au numărat, alături de companii din sectorul bancar, şi reprezentanţi din construcţii, precum Gabriel Nistor – CEO-ul companiei de construcţii SSAB AG, Laurenţiu Ştefănescu – CEO-ul producătorului de materiale de construcţii Sika România, şi alţii.

    „Dacă, la începutul anului, preţul oţelului s-a dublat, sub influenţa războiului din Ucraina şi a blocajelor pe lanţul de aprovizionare logistică, astăzi preţul a revenit la o valoare mai accesibilă. În schimb, preţul sticlei s-a triplat, fiind influenţat de componenta energetică, ma­joritară în procesul de producţie“, au mai spus partici­panţii la dezbatere.

    Prin urmare, unii dezvoltatori şi-au oprit planurile iniţiale de dezvoltare, din cauza lipsei de predictibilitate a preţului final.

    Recent, şi Marian Pîrvu, CEO-ul producătorului de acoperişuri Wetterbest, spunea, la emisiunea online ZF Logistica businessului, că după aproape doi ani de creş­tere continuă la oţel, preţul a trecut printr-o perioadă de stabilizare, iar acum a început să scadă uşor.

    „Fierul era în mod normal în jur de 4 lei/kg. Când a început războiul s-a dus peste 8 lei, iar acum s-a întors la 3,6-4 lei/kg, în funcţie de cantitatea pe care o cumperi“, spunea, în urmă cu două luni, Cosmin Răileanu, fondator al casei de comenzi online pentru construcţii Vindem-ieftin.ro.

    Preţurile materialelor de construcţii în medie s-au mărit cu procente cuprinse între 60% şi peste 100% din ianuarie 2021 până în prezent, potrivit estimărilor de la jucătorii din domeniu. Totuşi, Institutul Naţional de Statistică nu consemnează aceleaşi procente, ceea ce a generat nemulţumiri din partea companiilor. Ele spun că valorile estimate ale proiectelor licitate nu sunt actualizate în raport cu evoluţia preţurilor şi ca medie ponderată, în funcţie de aportul fiecărui tip de material la realizarea construcţiei. Impactul fierului, de exemplu, una din materiile prime care au suportat cele mai mari majorări de preţ, este unul foarte mare în construcţie per total.

     

  • Criza energetică: Ligia Deca pune bani deoparte pentru a avea o „pătură de siguranţă”

    Ligia Deca a fost întrebată vineri, într-o conferinţă de presă, dacă face economii, în contextul crizei energetice şi a facturilor mari ce vor veni în timpul iernii.

    „Cred că fiecare familie are un comportament sau trebuie să poată avea un comportament responsabil şi să încercăm să avem o rezervă financiară, sigur, în funcţie de veniturile pe care le avem. Da, şi eu am această conduită responsabilă, în a încerca să pun de o parte nu neapărat în perspectiva crizei, dar în perspectiva existenţei unei pături de siguranţă”, a răspuns ministrul Educaţiei.

    Şi preşedintele României, Klaus Iohannis, a spus, în urmă cu o săpătămână, că întotdeauna a evitat risipa, astfel că acum, când trebuie să economisească energia, nu i se pare dificil. „Nu am niciodată o temperatură exagerat de mare în casă, nici temperatura apei calde nu este foarte mare”.

     

  • (P) PRIMER trage un puternic semnal de alarmă

     

    PRIMER trage un puternic semnal de alarmă: “O parte din medicamentele fabricate în tară riscă să dispară în curând de pe piaţă, deoarece fabricile de medicamente ar putea fi nevoite să oprească producţia acestora, ca urmare a exploziei preţurilor, chiar şi cu 300 la sută faţă de anul trecut, la utilităţi, materii prime şi materiale necesare fabricării produselor farmaceutice, în lipsa unei reacţii rapide din partea autorităţilor pentru calculul preţului la medicamente, care să reflecte variaţiile din economia reală actuală”.

    PRIMER – care reuneşte cele mai importante 19 situri de fabricaţie de medicamente din ţară – atrage atenţia asupra situaţiei critice cu care se confruntă fabricile de medicamente din ţară, care ar putea fi nevoite, în curând, să sisteze producţia anumitor medicamente fabricate local, din cauza creşterii explozive a costurilor cu utilităţile, materiile prime şi materialele utilizate în producţia de medicamente, mai mari chiar şi cu 300 la sută, faţă de anul trecut.

    Creşteri şi de trei cifre ale preţurilor la ingrediente active farmaceutice,  faţă de 2021. Astfel, preţurile ingredientelor active utilizate în industria farmaceutică au înregistrat creşteri extraordinare, comparativ cu anul anterior: Paracetamolul are un cost mai ridicat cu 278%, Carbamazepina s-a scumpit cu 197%, iar preţul pentru Fitomenadionă (vitamina k1) a crescut cu 110%, acestea fiind doar câteva exemple de majorări semnificative.

    În ceea ce priveşte preţurile materiilor prime necesare fabricării produselor farmaceutice şi acestea au crescut simţitor, cu până la 150%, faţă de anul trecut: Amidon porumb modificat – 155%; Acid benzoic – 147 %; Carbonat de calciu – 112%; Acid clorhidric diluat – 107%; Hidroxid de sodiu – 92%. Mai mult decât atât, unele materii prime s-au scumpit şi cu 1.570%, cum este cazul excipientului Gumă arabică, producătorii de medicamente confruntându-se, astfel, cu o situaţie generalizată a costurilor majorate, care vizează toate categoriile de materiale şi materii prime folosite in industria farmaceutică.

    La acestea se adaugă şi presiunea scumpirilor record la energie electrică şi gaze naturale, din ultimii doi ani, componente esenţiale care se reflectă în costurile de producţiei ale medicamentelor, cu procente năucitoare de aproape 300% în cazul energiei electrice, respectiv 258% pentru gaze naturale.  

    Consecinţele negative ale acestor scumpiri uriaşe vor fi resimţite, mai ales, de pacienţii români, care vor fi afectaţi de dispariţia anumitor medicamente din farmacii, pentru ca nu vor mai putea fi fabricate din cauza creşterii continue şi tot mai accentuate a preţurilor la materiile prime şi utilităţi.

    În acest context, PRIMER solicită autorităţilor să intervină, faţă de toate aspectele menţionate anterior, cu măsuri urgente care să revizuiască modul de calcul al preţului la medicamente, astfel încât, variaţiile din economia reală actuală să se reflecte în preţul medicamentului, pentru a susţine continuitatea producţiei interne de medicamente precum şi accesul pacienţilor români la tratamente.

    Din PRIMER fac parte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, FITERMAN PHARMA, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, TERAPIA – O COMPANIE SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM, ZENTIVA.

     

     

  • Cursă contra cronometru: Europa trebuie „îmblânzească” cât mai repede preţul gazelor, înainte ca iarna şi criza energetică care pluteşte deasupra continentului să bată la uşă

    Miniştrii europeni au reuşit imposibilul în iulie, după ce în doar şase zile au ajuns la un consens privind reducerea cererii de gaz a continentului. De atunci, măsurile pe care Europa trebuia le ia pentru combaterea crizei energetice s-au decalat, iar în prezent pare puţin probabil ca o serie de norme esenţiale pentru acest obiectiv să fie implementate până la iarnă, scrie Bloomberg.

    Evoluţia pieţei energetice le oferă totuşi guvernelor europene o perioadă de respiro în care să vină cu noi proiecte cu care să protejeze europenii de problema energetică. În prezent, Europa este supra-saturată cu oferte şi livrări de gaz natural lichefiat, situaţie care a coincis şi cu o vreme deosebit de caldă pentru această perioadă. Pe măsură ce ameninţarea crizei energetice pare să nu mai fie atât de mare în acest context, impulsul de a acţiona pentru asigurarea rezerveleor energetice se diminuează.

    „Comisia Europeană trebuie să îşi menţină sprijinul. Criza nu a trecut şi tocmai din acest motiv avem nevoie de o plasă de siguranţă, chiar dacă cel puţin în prezent ne poziţionăm bine”, a declarat Jozef Sikela, ministrul industriei din Republica Cehă.

    În iulie, atunci când Moscova strângea tot mai tare robinetul de gaze, în interiorul UE a avut loc o schimbare privind felul în care este privită politica energetică europeană. Comunitatea Europeană s-a decis atunci să reducă cu 15% cererea pentru gaze. Iniţial reducerea cererii a fost un obiectiv pe care fiecare stat şi-l putea asuma în mod voluntar, însă propunerea poate deveni o misiune obligatorie dacă criza energetică se acutizează. Din iulie UE a luat măsuri pentru a permite guvernelor să oprească profitul companiilor energetice şi să direcţioneze veniturile către consumatori.

    Acum cea mai mare dilemă a Europei este dacă se va ajunge la un consens pentru implementarea unui plafon al preţului gazelor. Înalţii oficiali din energie sunt de părere că o astfel de măsură poate fi propusă undeva după 24 noiembrie. Proiectul însă ar intra în o altă fază de discuţii şi negocieri, fiind nevoie de timp până când va fi implementat cu adevărat.

    Un alt proiect pus pe masă pentru lupta împotriva crize energetice este plafonarea preţului pentru gazul utilizat în producţia de energie electrică. Cu toate acestea, este puţin probabil ca ideea să prindă viaţă pentru că Comisia Europeană a subliniat deja faptul că o astfel de măsură ar putea pune în pericol cererea de gaz şi fluxul de electricitate livrată către alte ţări din afara UE.

    Europa se află în prezent într-un moment de cumpănă pe fondul crize energetice, care testează gradul de unitate şi solidaritate al europenilor pe măsură ce iarna se apropie. Ţările membre UE sunt obligate să găsească o soluţie care să convină tuturor europenilor pentru a ţine sub control criza şi a trece iarna.

    „Există aproximativ 15 state membre care au susţinut de mult timp că este nevoie de o intervenţie puternică pe piaţa energiei, totuşi ele vin cu 15 idei diferite când vine vorba de acest lucru. Trebuie să evităm deciziile pripite şi să ajungem la un consens”, a declarat Rob Jetten, ministrul olandez al energiei.

     

  • Schema pentru facturile la energie şi gaze se va schimba, dar nu este clar în acest moment în ce fel. Ce scenarii se discută?

    ♦ Revenirea, pe o perioadă, la piaţa reglementată a energiei pare acum cea mai la îndemână soluţie pentru a dezamorsa bomba facturilor în iarnă, dar oamenii din piaţă spun că negocierile încă se poartă.

    „Discuţiile merg în direcţia unei reglementări pe tot lanţul, de la un nivel de preţ recunoscut producătorilor până la sta­bilirea unei marje pentru furnizor şi un preţ final pentru consumator“, spun oamenii din piaţa energiei, care menţionează că într-o astfel de logică toţi jucătorii rezistă, dar nimeni nu se îmbogăţeşte.

    Alţi oameni din industrie spun că se analizează un model similar cu cel de pe piaţa gazelor, unde nu s-au înregistrat blocaje de anvergura celor din domeniul energetic. Pe sectorul gazelor naturale, prin OUG 119, producătorii sunt obligaţi să le vândă furnizorilor cantităţile necesare acoperirii consumului clienţilor casnici cu 150 lei/MWh. Cu acelaşi preţ primesc resursa furnizorii de gaze pentru produ­cătorii de energie termică sau producătorii de energie termică direct. Diferenţa faţă de preţul pieţei este enormă, în contextul în care în luna iulie, de exemplu, preţul de import al gazului natural era de 482 de lei/MWh, producţia internă fiind aliniată la cotaţiile internaţionale.

    În contextul introducerii unor preţuri reglementate, surse apropiate discuţiilor spun că se intenţionează renunţarea la compensarea pentru furnizorii de energie.

    Pe de altă parte, rămâne totuşi pro­blema costurilor de finanţare accesate de furnizorii de energie în vederea continuării activităţii din moment ce statul a întârziat plăţile către ei. În acest moment, pe piaţa de energie se aplică OUG 119 care este de fapt modificarea OUG 27/2022 prin care s-a introdus schema de sprijin pentru facturile la energie şi gaze pentru numeroase categorii de consumatori. De altfel, din noiembrie anul trecut, statul român a pus în aplicare mai multe scheme de sprijin, schimbate de două ori până acum, pentru protecţia consumatorilor de energie şi gaze în faţa preţurilor record. Schemele însă nu au vizat ţintirea directă a preţului, ci aplica­rea unui mecanism prin care furnizorii vindeau energia către consumatori la un preţ plafonat, diferenţa dintre costurile lor şi acel preţ urmând să fie acoperită de stat. Acest lucru nu s-a întâmplat, furnizorii acumulând pierderi de sute de milioane de euro, în timp ce statul a întârziat plăţile promise prin lege. Prin OUG 119 însă s-a introdus un nivel de 1.300 de lei pe MWh până la care se fac decontările către furnizori. Acum companiile de profil nici măcar nu mai găsesc energia în piaţă pentru că niciun producător nu vinde la acest nivel. Piaţa este practic blocată.

    Dincolo de haosul indus pe piaţa furnizării, consumatorii de energie sunt la rândul lor într-o dilemă majoră, neştiind cu două luni înainte de închiderea anului la ce nivel de cost al energiei să-şi facă bugetele pentru 2023.

    Dacă în OUG 27/2022 în linii mari toată economia României primea energia plafo­nată, în OUG 119 au rămas doar IMM-urile, companiile alimentare sau instituţiile publice. Impactul a fost major, unele in­dustrii, cum este cea farma, lucrând oricum la un preţ al medicamentelor stabilit tot de stat.

    „Noi am cerut reintroducerea în schema de sprijin dintr-un motiv foarte simplu. Preţul medicamentelor este regle­men­tat în România. Eu nu pot scumpi pro­dusul meu. Scoaterea industriei farma din această schemă este încă o dovadă a lipsei de înţelegere a guvernanţilor asupra modu­lui de funcţionare a economiei“, spunea Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj.

    Mai departe, nici măcar companiile din industria alimentară, printre puţinele care mai au energia plafonată, nu înţeleg cum se aplică schema. ZF a trimis solicitări pentru a vedea lista clară a CAEN-urilor compa­niilor care primesc energia la un preţ pla­fonat, dar nu a primit vreun răspuns. ANRE spune că răspunsul este la Ministe­rul Economiei, Ministerul Economiei spune că rezolvarea dilemei e la Ministerul Energiei, Ministerul Energiei tace. În această ceaţă legislativă stă acum industria alimentară, un business de 12 mld. euro, cu 12.700 de firme şi 150.000 de salariaţi.  „Nu înţelege nimeni ce e cu legea asta. Se com­pensează 85% din media energiei consu­mate anul trecut. Am înţeles că va fi plafonat preţul la noi, dar încă nu am primit facturile. Nu ştiu cum se va aplica legea“, spunea Mircea Todoran, acţionar, Mirdatod Prod, care deţine brandul Telemea de Ibăneşti.

    Pe de altă parte, pe Facebook, autorităţile dau asigurări că România este pregătită de iarnă, că are stocurile de gaze şi de cărbune pentru a produce energia. Mai rămâne de văzut la ce preţ va ajunge acea energie la consumatori.

  • Alimentul al cărui preţ s-a triplat în 2022, în România! Costă 100 lei/kg în Mega Image

    Preţurile la alimente, dar nu numai, au fost în creştere în 2022, faţă de anul trecut, aşa arată datele oficiale privind inflaţia. Fiecare client al marilor reţele de supermarketuri, dar şi al magazinelor de la colţul străzii, poate simţi asta în propriul portofel la fiecare tură de cumpărături.

    Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2022, comparativ cu luna septembrie 2021, a ajuns la 15,9%, în creştere faţă de valoare din lunile precedente, conform datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.

    În ceea ce priveşte mărfurile alimentare, acest indicator a ajuns la 19,12% în acest interval, iar la categoria generală peşte şi produse din peşte, creşterea este de 18,55% de la an la an, scrie gandul.ro

    Cea mai mare scumpire din România, aşa cum o resimte mare parte din populaţie, este la gaze, unde majorarea este de 70,64% în luna septembrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2021. Unica ieftinire este la serviciile de telefonie, cu 1,16%, potrivit datelor INS.

    Clienţii care au poftă de file de somon şi merg să-l cumpere din Carrefour sau Mega Image pot vedea că preţul s-a triplat în 2022.

    În Carrefour, un kilogram de file de somon costă 80 de lei, iar la Mega Image, 100 de lei