BusinessMagazin

Tag: plati

  • ASF vrea să prelungească forma de plafonare a tarifelor RCA până pe 31 decembrie 2023. Motivul: „numărul ridicat de contracte de asigurare RCA a căror valabilitate va înceta în perioada următoare“. Ce înseamnă această prelungire pentru şoferi şi pentru piaţă?

    ♦ Tarifele RCA, care sunt deja la un nivel semnificativ mai mare faţă de anul trecut, ar rămâne neschimbate ♦ Poliţele RCA încă în vigoare la Euroins, aflată în faliment, expiră pe 8 decembrie după adoptarea ordonanţei de urgenţă prin care s-a extins valabilitatea acestora ♦ Asigurătorii se aşteptau la încă o prelungire a plafonării tarifelor RCA, dar ce se va întâmpla de anul viitor când plafonarea expiră şi companiile vor avea mână liberă din nou la stabilirea preţului pentru poliţele RCA?

    ASF a înaintat o propunere de prelungire a formei de plafonare a tarifelor RCA până pe 31 decembrie 2023, motivând că poliţele RCA încă în vigoare la compania falimentară Euroins vor expira în perioada următoare, ceea ce ar putea duce la menţinerea dezechilibrului din piaţă, conform unui proiect publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe. Dar ce înseamnă de fapt această prelungire pentru asigurători şi şoferi?

    „Luând în considerare faptul că împrejurările care au determinat disfuncţionalităţi pe piaţa asigurărilor persistă, ţinând cont de numărul ridicat de contracte de asigurare obligatorii de răspundere civilă auto a căror valabilitate va înceta în perioada următoare, întrucât încetarea unui număr mare de contracte de asigurare obligatorii de răspundere civilă auto coroborat cu obligaţia proprietarilor de vehicule de a încheia şi de a menţine în valabilitate aceste contracte conduce la menţinerea dezechilibrului din piaţa de asigurări RCA, având în vedere efectul negativ cauzat de continuarea situaţiei de dezechilibru între cerere şi ofertă în condiţiile ieşirii din piaţă, în ultimii doi ani, a asigurătorilor cu cea mai mare cotă de piaţă, în portofoliul cărora se aflau cea mai mare parte a asiguraţilor RCA, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Perioada de aplicabilitate a prevederilor instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 298/2023 privind stabilirea tarifelor de primă maxime se prelungeşte până la data de 31 decembrie 2023“, conform proiectului de Hotărâre.

    Prin urmare, asigurătorii şi-ar putea continua modul de tarifare a preţului poliţelor RCA ca şi până acum, în limita nivelului stabilit pe fiecare categorie de la finalul lunii februarie 2023, iar şoferii pot afla încă de acum cât vor da pe o poliţă RCA fără a exista o modificare în ofertele pe care le primesc.

    Deşi atât asigurătorii, cât şi brokerii de asigurări se aşteptau ca îngheţarea tarifelor RCA să se prelungească, întrebarea care prinde contur pe buzele tuturor este ce se va întâmpla când această formă de plafonare nu se va mai prelungi.

    Având în vedere măsurile recente pe care Guvernul le-a adoptat, la propunerea ASF, respectiv oferirea posibilităţii ca şoferii să îşi cumpere poliţe RCA cu două luni în avans, adică poliţele RCA să poată intra în vigoare în două luni de la data achiziţionării, împreună cu prelungirea termenului de expirare de drept a poliţelor RCA încă în vigoare la compania falimentară Euroins, par că vin în sprijinul consumatorilor, realitatea este că pe lângă supravegherea defectuoasă care a dus la situaţia din prezent, pagubei lăsate în urmă de Euroins i se permite să se adâncească în perioada în care valabilitatea acestor poliţe Euroins rămâne în vigoare.

    Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) care până în prezent a plătit în contul falimentului City Insurance peste 1 mld. lei şi care mai are cel puţin încă pe atât de plătit doar în cazul City Insurance, va avea de a face cu încă trei luni în care gaura Euroins se poate adânci şi mai mult. Astfel, o gaură mai mare de acoperit înseamnă necesitatea şi presiunea unor resurse mai mari, care în final s-ar putea traduce prin creşterea cotei de contribuţie a asigurătorilor la fond, creştere care se răsfrânge în final în preţurile poliţelor RCA. Pe lângă acest aspect, în momentul în care piaţa se va stabiliza cu şoferii care vor fi practic împărţiţi între asigurătorii rămaşi încă pe zona asigurărilor RCA, după expirarea plafonării, asigurătorii vor avea mână liberă să îşi „ajusteze“ tarifele.

    Dacă după falimentul City Insurance preţul poliţelor RCA a crescut chiar şi cu peste 70%, în funcţie de segmentul de şofer şi specificaţiile tehnice ale autovehiculelor, şansele ca preţul poliţelor RCA să crească sunt foarte mari, iar efectul falimentului Euroins ar putea prinde un contur mult mai accentuat în 2024.

  • De unde „taie” românii ca să aibă bani pentru plata facturilor

    Plata facturilor, lună de lună, devine o sursă de stres din ce în ce mai mare pentru români. Mai mult decât atât, să nu uităm despre faptul că noul pachet de măsuri fiscale adoptate de guvernul în acţiune vine cu o serie de majorări care vor impacta direct buzunarul românilor de rând.

    Proiectul, publicat pe site-ul Guvernului, cuprinde, printre altele: creşterea salariului minim brut pe economie, creşterea TVA pentru concerte şi produse bio tradiţionale şi acordarea voucherelor de vacanţă doar pentru bugetarii cu salarii de maximum 8.000 de lei. Desigur, aşa cum era de aşteptat, analiştii financiari nu privesc cu ochi buni aceste măsuri, spunând că ele se vor traduce prin cheltuieli şi mai mari pe care ar trebui să le suporte românii de rând.

    De unde „taie” românii ca să aibă bani pentru plata facturilor
    Reporterii Mediaflux.ro au stat de vorbă cu românii şi au aflat care este cruda realitate.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Opinie Liviu Voinea, profesor ASE. De ce este necesar acest pachet fiscal: Nu putem avea taxe ca în Est şi cheltuieli ca în Vest, nu putem avea inechităţi flagrante în sistemul fiscal – în care diferite grupuri şi categorii socio-profesionale să plătească puţin sau deloc, iar cetăţeanul cinstit şi firmele corecte să plătească tot

    Subiectul fierbinte al acestei perioade este pachetul de masuri fiscal-bugetare pregatit de Guvern si care va fi supus votului in Parlament, in contextul in care avem o problema presanta: Romania se afla in procedura de deficit bugetar excesiv, deschisa in anul 2020, iar Comisia Europeana ne solicita reincadrarea in tinta de deficit, sub sanctiunea stoparii fondurilor europene.

    Pentru aducere aminte, Romania a mai fost o data in procedura de deficit bugetar excesiv, declansata in anul 2009 – procedura din care a iesit in anul 2013, in timpul mandatului meu de Ministru Delegat pentru Buget. Tot atunci, Romania a atins tinta de deficit structural si a primit ratingul recomandat pentru investitii din partea Standard & Poor’s, iesind astfel din categoria de “junk” in care statusem o vreme indelungata. Am spus-o la vremea aceea, si o repet acum: nu putem avea taxe ca in Est si cheltuieli ca in Vest. Si mai ales nu putem avea inechitati flagrante in sistemul fiscal – in care diferite grupuri si categorii socio-profesionale sa plateasca putin sau deloc, iar cetateanul obisnuit si firmele corecte sa plateasca tot.

    In UE, Romania are cea mai mica rata a impozitului pe venit, penultimele venituri fiscale, si una dintre cele mai ridicate inegalitati a veniturilor. Avem de asemenea un deficit urias de investii in infrastructura, una dintre cele mai mari rate de crestere a datoriei publice, si al doilea cel mai mare deficit extern (de cont curent). Plecand de la aceste realitati, sunt trei motive pentru care un pachet de consolidare fiscala este necesar.

    Primul – angajamentele asumate de Romania, in vederea iesirii din procedura de deficit bugetar excesiv si pentru evitarea unor penalitati in accesarea fondurilor europene legate de neindeplinirea acestor angajamente. Tinta de deficit de 4.4% din PIB anul acesta si 2,9% in 2024 nu pare sa poata fi atinsa – situatie in care Romania trebuie cel putin sa demonstreze vointa politica de a reduce deficitul in mod sustenabil printr-un pachet de masuri in directia recomandarilor de tara ale Comisiei Europene. Codul Fiscal prevede deja, la art.4, alin (4), ca de la obligatia respectarii unui termen de minim 6 luni pentru modificarile fiscale “fac exceptie modificarile care decurg din angajamentele internationale ale Romaniei”. Or, Romania si-a asumat astfel de angajamente in cadrul procedurii de deficit bugetar excesiv.

    Al doilea – si daca nu eram in aceasta procedura, deficitul bugetar prea mare pune presiune pe necesarul de finantare, care anul acesta a depasit 30 de miliarde de euro. Necesarul de finantare al tarii este mare, mai ales in conditiile dobanzilor ridicate, din doua cauze: deficitul bugetar din prezent si datoria publica acumulata pana acum (care la randul sau provine din finantarea deficitului in anii trecuti) si care aproape s-a dublat fata de perioada pre-pandemica. La datoria acumulata nu putem umbla – putem doar sa incercam extinderea maturitatilor, astfel incat riscul de refinantare sa scada. In schimb, se poate ajusta mai rapid deficitul bugetar. In contextul razboiului ilegal al Rusiei impotriva Ucrainei, care a ajuns la granita noastra, Romania are nevoie de stabilitate macroeconomica, deci nu isi permite probleme de finantare. Agentiile de rating urmaresc situatia indeaproape si trebuie de asemenea sa fie convinse ca necesarul de finantare al tarii intra pe o panta descendenta.

    Al treilea – desi 2023 este cel mai bun an al economiei romanesti din perspectiva valorii nominale a PIB-ului (dar consemnand o incetinire reala), o mare parte a populatiei nu simte in buzunare cresterea economica. Inflatia din ultimii doi ani a muscat adanc din puterea de cumparare, iar inegalitatea tot mai mare afecteaza coeziunea sociala mai cu seama atunci cand unii beneficiaza de facilitati fiscale. De aceea, o crestere a veniturilor bugetare prin eliminarea facilitatilor si inchiderea portitelor pentru evaziune va permite o mai buna redistribuire si o reducere a inegalitatii.

    Sa discutam punctual:

    1. Eliminarea exceptiilor fiscale este fireasca si necesara. In cei patru ani in care am reprezentat Romania in Boardul Executiv al Fondului Monetar International, expertii din Departamentul Fiscal al FMI au realizat o serie de Rapoarte de Asistenta Tehnica pentru Ministerul Finantelor, care se pot constitui in nota de fundamentare a masurilor privind eliminarea exceptiilor. Citez din Raportul FMI de Asistenta Tehnica privind Reforma Taxarii Veniturilor Personale din iunie 2022 – care se gaseste public pe siteul FMI: “Impozitarea veniturilor personale trebuie reformata pentru a sustine veniturile bugetare si a reduce inegalitatea. Recomandarile, bazate pe analiza taxarii optime, cuprind urmatorul pachet: (…) Eliminarea exceptiilor in impozitarea veniturilor in sectoarele de IT si constructii (ca si pentru planurile de exceptare a sectorului agricol –n.n exceptiile respective au fost adoptate ulterior). Aceste exceptii reprezinta deja un cost de 0.6% din PIB. Pe ansamblu, in baza principiilor de echitate si eficienta, precum si al ingrijorarilor privind pierderile de venituri, exceptiile sectoriale sunt puternic descurajate”. In special in IT, scutirea de la impozitul pe venit a contribuit la dezvoltarea acestui sector si a rolului sau in economie. Dar scutirile nu pot sa fie permanente, pentru ca atunci ar distorsiona piata si ar crea hazard moral. Vine vremea ca firmele, sau sectoarele, care primesc ajutoare, sa devina mature si sa functioneze fara stimulente. O abordare bazata pe exceptii permanente infrange principiile economiei de piata.
    2. Aplicarea principiului neutralitatii fiscale. Tot in categoria exceptiilor fiscale se inscriu si cele unde sursa exceptarii nu este sectorul de activitate, ci modul de organizare al firmei: regimul special pentru microintreprinderi si plafonarea contributiilor la PFA. De exemplu, la o cifra de afaceri de 300000 de euro, si o rata o profitabilitatii de 30%, rata efectiva de impozitare pentru microintreprindere este de 11.1%, pentru PFA de 12.2%, iar pentru o companie normala de 20.2%. Acelasi raport al FMI constata ca regimul microintreprinderilor din Romania este cel mai favorabil din lume, iar pragul ar trebui scazut la nivelul pentru inregistrarea in scop de TVA. Pentru PFA-uri, contributiile ar trebui platite la venitul total sau la un prag mai ridicat decat cel din prezent. Masurile propuse merg in aceste directii, dar nu pana la capat – pragul pentru microintreprinderi nu se modifica, dar peste nivelul pentru inregistrarea in scop de TVA se va plati 3% in loc de 1% (3% era si anterior impozitul aferent microintreprinderilor fara nici un angajat); iar la PFA creste pragul maxim. In continuare, PFA-urile si microintreprinderile vor platit mai putin decat celalalte firme, dar mai mult decat in prezent.
    3. Impozitul minim pe profit (asa-numitul impozit pe cifra de afaceri) incearca sa  rezolve problema firmelor care raporteaza constant pierderi. La nivelul economiei, aceste pierderi sunt atat de mari, incat au erodat capitalul multor firme. Daca astazi statul ar cere firmelor cu pierderi sa acopere capitalul negativ – asa cum prevede Legea 31/1990 – ar fi necesar un aport de capital de peste 130 miliarde RON (conform BNR, Raportul asupra Stabilitatii Financiare, iunie 2023).  Pentru a evita un impact negativ asupra investitiilor, precum si o suprataxare, din cifra de afaceri se scad investitiile, amortizarea, si accizele. Masura se adreseaza unui numar limitat de firme; multe dintre acestea, care au declarat profit, au platit deja un impozit echivalent sau mai mare decat 1% din cifra de afaceri – deci, nu ar plati mai mult. In conditiile liberei concurente, un astfel de impozit nu ar trebui sa duca automat la cresterea preturilor, cel putin pentru produsele de stricta necesitate, a caror cerere este inelastica, pentru ca preturi mai mari inseamna si cifra de afaceri mai mare, deci impozit mai mare (un mecanism asemanator celui care functioneaza de peste un deceniu la taxa clawback in domeniul farmaceutic). O astfel de masura va limita impactul preturilor de transfer asupra raportarii profitului, dar ar putea si trimite in insolventa unele mari companii de stat cu pierderi.

    Jurisprudenta europeana (Hotararea CJUE din 3 octombrie 2006, C-475/03, EU:C:2006: 629, punctul 28) statueaza ca o taxa pe cifra de afaceri poate fi introdusa daca nu sunt indeplinite cumulativ patru conditii care sa o echivaleze cu o taxa pe valoare adaugata: (i) aplicarea taxei pentru operatiunile care au ca obiect bunuri si servicii; (ii) stabilirea cuantumului proportional cu pretul; (iii) perceperea acestei taxe in fiecare etapa a procesului de productie si de distributie; (iv) deducerea taxei in fiecare etapa a procesului de productie si fabricatie. In cazul taxei pe cifra de afaceri propuse, conditiile (iii) si (iv) nu sunt indeplinite, ca urmare aceasta taxa este diferita de TVA. Aceasta hotarare a fost invocata si pentru a da dreptate Estoniei privind dreptul de a introduce o taxa pe vanzarile din comert (Hotararea Curtii din 7 august 2018, EU:C:2018:636).

    1. Taxa pe active imobiliare de peste o jumatate de milion de euro. Un impozit pe stocul de avere este justificat economic atunci cand impozitul pe flux (pe venit) este mic. Romania incaseaza din impozitul pe proprietate cca.0.6% din PIB, in timp ce in tarile OECD acest procent variaza in general intre 1% si 4%. Aici apar doua intrebari importante. Prima, cum se calculeaza? Valoarea de impunere este cea stabilita de autoritatile locale, deja comunicata fiecarui proprietar, in baza careia se stabileste in prezent impozitul pe proprietate. Aceasta valoare este in practica de cateva ori mai mica decat valoarea de piata, iar impozitul se aplica doar asupra diferentei care depaseste jumatate de milion de euro. A doua, cine este afectat? Cu siguranta nu este vorba despre batranii care traiesc in centrul oraselor, asa cum sustin unii analisti. In schimb, imbogatitii tranzitiei si cei care isi ascund averea pe numele altora ar fi cu siguranta afectati. Intr-adevar, este posibil ca si oameni de buna-credinta care au facut averea in mod cinstit sa plateasca un pic mai mult – dar acesta este principiul solidaritatii.

    Masura vizeaza in esenta cresterea transparentei si ajuta lupta impotriva evaziunii fiscale si a spalarii banilor. Ar putea aparea multe discrepante intre averea detinuta si veniturile legale declarate. Fiscul va sti cine ce proprietati are si ce valoare cumulata au acestea. In prezent, Fiscul nu detine o astfel de evidenta, care ar fi extrem de utila in determinarea ulterioara a diferentelor dintre stocul de avere si fluxul de venituri.  Alte tari care au astfel de taxe sunt: Franta, Spania, Elvetia sau Norvegia (taxarea este progresiva, pe diferite praguri de valoare a proprietatilor).

    1. Reducerea cheltuielilor bugetare. Experienta ne arata ca taierea cu 25% a salariilor in 2010, pe langa faptul ca nu a fost corecta, nu a ajutat nici bugetul – dimpotriva, diferentele de salarii s-au platit pana prin 2019. Aparatul bugetar este insa supraincarcat si adesea foarte bine platit raportat la performante. Reducerea cheltuielilor prin taierea posturilor vacante, redimensionarea si comasarea unor institutii, desfiintarea unor pozitii de conducere si introducerea unor limite de cheltuieli reprezinta o solutie mai sustenabila. Este important ca economiile facute astfel sa fie permanente si sa creasca eficienta sectorului public.

    O alta masura care merita remarcata este cresterea salariului minim astfel incat angajatii cu salariul minim sa nu piarda nimic in urma eliminarii facilitatilor in anumite sectoare. Incepand din 2013, cresterea salariului minim (desi mult blamata la acel moment) a fost probabil cea mai buna masura de politica publica a Romaniei, crescand nivelul de trai si veniturile bugetare fara sa afecteze investitiile si ocuparea.

    In concluzie, pachetul de masuri fiscal-bugetare reprezinta un pas in directia necesara a consolidarii fiscale, prin aplicarea principiilor de neutralitate, echitate si eficienta.

    Liviu Voinea a fost ministru Bugetului în Guvernul Ponta, viceguvernator al BNR şi reprezentant al României la FMI. Acum este profesor la ASE, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale.

     

  • Nu e bine să fii prea aproape de şefi. Dacă te văd că munceşti, că poţi, îţi dau de lucru, faci ore suplimentare, rămâi peste program, te caută de sărbători, dar în final nu te plătesc în plus. Aşa că e mai bine să păstrezi distanţa

    La începutul lunii septembrie, am asistat/am ascultat fără să vreau, fiind la o masă alăturată la o trattoria, la o discuţie extrem de interesantă între un el şi o ea, de în jur de 35 – 40 de ani, corporatişti, despre ce părere au despre vremurile actuale, despre cum este în corporaţiile unde lucrează. Din discuţia dintre cei doi am înţeles că lucrează la Bucureşti pentru două multinaţionale franceze cu operaţiuni globale, fiind parte din echipe internaţionale.

    El, care a vorbit mai tot timpul, lucrase înainte la compania unde lucrează ea acum şi îi dădea mai multe sfaturi. El era foarte nervos pe angajatorul lui, pe francezi, pentru că i-au distrus concediul, obligându-l să-şi ia concediul în august, atunci când şefii lui, francezii, pleacă în vacanţă şi închid biroul.

    „Dar poate eu nu voiam să-mi iau concediul în august, când este căldură”, era remarca lui. „Concediul este făcut după nevoile lor, nu după ale mele”, comenta el. „M-au obligat să-mi iau 10 zile legate şi nu am putut să le sparg, cum aveam eu nevoie. Dacă spui că nu vrei să-ţi iei atunci concediul, că vrei în iulie, se uită urât la tine, te izolează imediat, nimeni din echipă nu mai vorbeşte cu tine, că eşti pe lista neagră, ajungi un boschetar şi până la urmă te fac să pleci. Asta apropo de faptul că ţi se spune că angajaţii au drepturi. Conform legii, poţi să-ţi iei concediul când vrei, dar practic compania îţi spune ea când să-ţi iei”, menţiona el.

    „Se comportă ca şi cum ei sunt stăpânii şi eu sunt sclavul. Dacă aşa se comportă cu mine, aşa mă voi comporta şi eu cu ei, îi voi fenta cât pot şi pe unde pot”, a continuat el.

    Cei doi corporatişti comentau un mod de lucru intern: dacă un client al companiei spunea că nu are nevoie de tine 22 de zile, cât este luna, ci numai 15 zile, restul zilelor te pun să-ţi iei concediu pentru că nu câştigă bani cu tine.

    „Nu înţelegeam de ce în fiecare lună mă puneau să-mi iau zile libere sau de concediu, până am aflat că cei pentru care lucram pentru contract plăteau doar un anumit număr de zile, iar compania mea nu voia să mă plătească pentru restul zilelor din lună.”

    Ea se plângea că francezii i-au adus tineri care nu ştiu nimic ca să-i pregătească, ca să-i coordoneze, ca să le arate ce au de făcut şi cum, şi „totul pe timpul meu”. „Da’ de ce nu-i învaţă francezii, pe timpul lor?”

    El îi spunea ei că în toate şedinţele trebuie să se facă meeting report, ca să se ştie ce s-a stabilit, cine e responsabil şi pentru ce. „Dacă nu e scris, nimeni nu mai recunoaşte, în special şefii, care sunt cei responsabili de proiect”, spunea el.

    „Urăsc meeting report-ul, dar este foarte folositor”, a adăugat el. El mai spunea că dacă lucrurile merg naşpa într-un proiect, totul se sparge la Bucureşti, la noi, pentru că francezii nu-şi asumă nimic. Ei vin numai cu „vrăjeli de Hollywood“.

    El spunea că francezii lui, când românii au câte o idee, când vin cu o soluţie la o problemă, le spun ironic: „Amicii noştri români au o propunere”, iar când indienii (lucrau şi cu India) vin şi ei cu propuneri, francezii le spun „micii indieni”.

    El îi spunea că, din experienţa lui, cu cât lucrezi mai aproape de şefi, cu cât arăţi că poţi şi vrei să munceşti, cu atât îţi vor cere să lucrezi mai mult, să faci ore suplimentare la greu, nu contează că programul s-a terminat, dar nu te plătesc în plus, îţi dau e-mailuri continuu, te caută de sărbători, când vin la Bucureşti îţi spun: „Ia-mă de la aeroport, du-mă la restaurant, du-mă acolo”, ajungi valetul lor.

    „Aşa mi s-a întâmplat mie”. Inevitabil, discuţia dintre ei ajunge şi la ce se întâmplă în economie, unde lucrurile sunt naşpa, iar preţurile au crescut (uite cât a ajuns o pizza şi este doar aluat şi brânză).

    El spunea că nu mai vrea să petreacă zile de vacanţă în ţară, unde totul a ajuns foarte scump, serviciile sunt foarte proaste, chelnerii se comportă ca şi cum ţi-ar face un favor, nu că îi plăteşti tu pentru ceea ce fac.

    Oricum, comenta el, „în tristeţea asta de ţară” vin toţi obosiţii, toţi expiraţii, referindu-se la Depeche Mode sau Robbie Williams. „Să vină Katy Perry sau Taylor Swift, şi mai vorbim.”

    El spunea că nu-i mai plac oamenii, că nu mai vrea să mai meargă în grupuri mari, nu mai vrea să meargă cu gaşca, unde toţi fac acelaşi lucru, iar dacă nu ai bilete la Coldplay (concertul de la anul) nu exişti.

    El crede că merge din ce în ce mai prost ca ţară, că suntem plini de drogaţi şi boschetari şi că politicienii vorbesc numai despre pensii şi asistaţi, iar „de noi, care muncim, nu vorbeşte nimeni”.

    Ceea ce este şi adevărat – remarca mea.   

    Această opinie a apărut prima dată pe Business Magazin.

  • Ce s-a întâmplat cu gimnasta devenită milionară în euro la 18 ani: “Brandurile mă plătesc”

    Olivia Dunne a vorbit despre criticile pe care le-a primit de-a lungul timpului, mărturisind că a muncit foarte mult pentru a ajunge la nivelul din prezent.

    Gimnasta de 20 de ani are peste 7,8 milioane de urmăritori pe TikTok şi peste 4,4 milioane pe Instagram, fiind sportiva cel mai bine plătită la nivel NCAA, cu o avere de peste 3,1 milioane de dolari din activitatea de pe social media.

    “Oamenii critică ceea ce fac, dar trebuie să înţeleagă că muncesc pentru fiecare lucru pe care îl obţin.

    Am petrecut ani să-mi construiesc imaginea şi publicul, brandurile mă plătesc pentru ceea ce consideră că reprezint şi pot oferi”, a declarat Olivia Dunne într-un interviu pentru Sports Illustrated.

    Olivia Dunne a început să practice gimnastica de la vârsta de trei ani! Acum, americanca e legitimată la echipa feminină a celor de la LSU Tigers, din cadrul Universităţii din Louisiana.

    Cititi mai multe pe www.sport.ro

  • Un tribunal din Singapore a decis ca unitatea Credit Suisse să plătească magnatului georgian Bidzina Ivanishvili 742 de milioane de dolari

    O unitate a Credit Suisse a fost obligată de o instanţă din Singapore să plătească miliardarului Bidzina Ivanishvili 742,7 milioane de dolari, confirmând astfel că trustul băncii nu a reuşit să protejeze activele clientului său, scrie Bloomberg.

    Suma a fost revizuită în scădere faţă de cea de 926 milioane de dolari evaluată de instanţă în luna mai. Atunci, instanţa a declarat că suma finală va fi redusă pentru a evita dubla recuperare, după ce o instanţă din Bermude i-a acordat anul trecut lui Ivanishvili daune de peste 600 de milioane de dolari în acel caz.

    Hotărârea actuală, prima de când banca cu probleme a fost preluată de rivalul UBS Group în iunie, este cea mai recentă evoluţie în capitolul din Singapore al unei saga de lungă durată care s-a întins pe trei continente. Cazul se învârte în jurul bancherului Patrice Lescaudron, care a fost condamnat în 2018 pentru că a condus o schemă frauduloasă în care a luat bani din conturile lui Ivanishvili pentru a încerca să mascheze pierderile tot mai mari din portofoliile altor clienţi ruşi.

    Credit Suisse a declarat în luna mai că hotărârea a fost „greşită şi ridică probleme juridice foarte importante”. Marţi, o purtătoare de cuvânt a băncii a spus: „Hotărârea Curţii din Singapore nu este definitivă şi, aşa cum a comunicat deja în mai 2023, Credit Suisse Trust Limited va face un nou apel către instanţă”.

     

  • Iulian Anghel, editor ZF: Statul mincinos şi impostor

    Spitalul din Botoşani unde a murit tânăra mamă, Alexandra Ivanov, pentru că niciun medic nu a ajutat-o în cele mai grele momente ale vieţii ei pe pământ, a fost amendat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu 42.000 de lei (8.400 de euro). Spitalul susţine că va contesta sancţiunea.

    Alexandra Ivanov, ca toţi ceilalţi oameni din Romania care au un job, contribuia la Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate, cel gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. La fondul de asigurări de sănătate vor fi strânşi, în acest an, 42 de miliarde de lei (8,4 mld. euro), adică undeva la 8% din toate veniturile bugetului consolidat.

    Nimeni din spitalul din Botoşani nu s-a gândit că şi Alexandra Ivanov contribuia la acest fond, deci era dreptul ei sa beneficieze de cea mai atentă îngrijire, pentru că ea a plătit ani de zile pentru acest serviciu. Dar aceşti zei făcuţi din scânduri lipite cu scoci au gândit altfel.

    Salariile medicilor – ajunse la nivelul celor din UE – sunt plătite din contribuţiile tuturor. Salariul medicului de gardă din noaptea în care a murit Alexandra Ivanov a fost plătit şi din banii acesteia din urmă. Iar medicul de gardă nu a făcut nimic ca să o salveze pe cea care contribuia la salariul ei.

    Noi obişnuim să credem că ce primim aşa, din când în când şi fără şpagă, “e de la stat”. Dar statul cine e? Statul nu este altceva decât suma impozitelor plătite, nimic altminteri.

    Casa de Asigurări de Sănătate a amendat spitalul în care a murit Alexandra Ivanov cu 42.000 de lei. Breaking News peste tot.

    Sa ne oprim şi să judecam, totuşi.  Cine plăteşte aceşti bani? Contribuabilul, sănătos sau bolnav, plateşte 10% din venitul lui brut la Sănătate. Ministerul Finanţelor îi ia banii. Ministerul Sănătăţii sau Casa de asigurări dau bani spitalului, apoi casa de asigurări amendează spitalul. Ca sa vezi! Din banii cui plăteşte spitalul amenda, dacă nu din banii pe care şi-i primeşte chiar de la casa de asigurări? Tai din banii spitalului, care e vai de mama lui, dar, dacă spitalul rămâne fără bani, pacienţii – adică cei care plătesc acest serviciu – ce fac? Ei plătesc şi, pentru plata lor, e obligatoriu să beneficieze de un serviciu decent. Dar ar putea să nu mai fie aşa pentru că spitalul a fost “amendat”.

    În urmă cu mulţi ani, o fostă şefa de la agenţia care supraveghea achiziţiile publice îmi spunea că a amendat, cu un milion de euro, o primărie de sector din Bucureşti pentru nişte nereguli privind achiziţiile publice. Primăria a plătit amenda – spunea ea – a doua zi. Pentru că, în aceeaşi zi, banii s-au întors în contul primăriei. Pentru că amenzile date se fac buget în sectorul în care sunt date. Adica se muta banii dintr-un cont în altul, atât. Nimeni nu plateşte, doar banii se muta. Nicio acţiune în regres.

    Aşa şi în cazul Botoşani. Spitalul este “amendat” de ce cel care, prin lege, este obligat să-l finanţeze. Cei penalizaţi sunt cei care contribuie, nu cei care greşesc. În loc să vadă unde este greşeala, Casa de asigurări îi penalizează tocmai pe cei care contribue, deşi există un fond pentru malpraxis medical. De ce Colegiul medicilor nu a constatat până acum că avem de-a face cu un malpraxis? Cu o neglijenţă ce a dus la moartea unui om? Sau poate nu avem nimic aici şi e firesc ca un pacient în mare suferinţă să fie lăsat să moară pe un pat de spital, în vreme ce medicul de gardă doarme?

    Pacienţii din spitalul din Botoşani nu trebuie sa platească pentru greşelile altora. Nu am văzut, în Romania, vreo acţiune în regres care să facă vâlvă. Pentru că statul, atotputernic, plăteşte, pentru că are bani. Să “amendezi” un spital public, pe care chiar tu îl finanţezi nu e ca şi cum i-ai spune fetiţei tale ca nu mai mergem în parc până nu-şi faci temele.

    Când tai finanţarea unui spital, chiar şi cu “amendă”, tai dreptul celor care plătesc la ceea ce li se cuvine.

    Or, sancţiunile trebuie să fie pentru cei care greşesc, nu pentru cei care plătesc.

     

     

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Confirmarea ratingului de ţară Fitch, o nouă victorie a tuturor celor care, zi de zi, muncesc şi îşi plătesc până la ultimul leu toate taxele, impozitele şi contribuţiile

    Desi previzibila, confirmarea ratingului BBB- este o veste foarte buna (“minusul” ne inerveaza un pic), chiar daca indicativul este ultima treapta recomandata investitiilor.

    Nu ar trebui sa fie o surpriza nici prognoza continuarii cresterii PIB-ului Romaniei peste cel al spatiului comunitar datorita unui mix dintre un efect de baza si un teribil decalaj de convergenta.

    Romania va creste intotdeauna mai repede decat restul uniunii, mai ales acum, cu toate finantarile care asteapta sa fie inglobate – vom creste chiar si dupa ce va disparea efectul greedflatiei din 2022 si se va ajunge la fundul sacului cu bani negri care sunt parte din cultura noastra.

    Ne aflam in cea mai fasta perioada din ultimii zece in ceea ce priveste evaziunea fiscala, munca la negru si coruptia marunta, dar mergem mai departe, ne facem ca nu le vedem – le vad insa marile capitale europene si ca efect ne trateaza ca pe o tara periferica, ca pe o colonie plina de slabiciuni si de aceea usor de exploatat. Romania intr-un fel sau altul trebuie dirijata si impinsa de la spate, trebuie sa i se spuna ce are de facut, trebuie pusa la colt.

    E doar vina noastra.

    Dar daca ne vin finantarile in cele din urma, este in regula.

    Eu as pune pariu pe un A (chiar si cu “minusul“ care ne inerveaza) pentru 2025 daca proiectul de reforma bugetara si consolidare fiscala a lui Marcel Ciolacu va functiona.

    Sunt vibratii si emotii cu privire la cele 50 de pagini de modificari fiscale ale premierului. Multi spun ca nu vor trece pentru ca a inceput o miscare complicata de intalniri secrete intre oameni de afaceri si politicieni si alti binevoitori care doresc propasirea economiei Romaniei sustinand ca pentru propasirea economiei Romaniei din cele 50 de pagini este bine sa ramana 5, maximum 10. Probabil ca cine va reduce 50 de pagini la 5, maximum 10, va castiga alegerile din 2024.

    Revenind la Fitch, cred ca merita inca o data sa le multumim romanilor, maghiarilor, germanilor, asiaticilor si altor nationalitati care muncesc zi de zi si care platesc toate taxele, impozitele si contributiile, desi vad ca banii, in multe ocazii, nu sunt utilizati asa cum trebuie si intarzie sa apara in jurul nostru scoli, spitale si strazi.

    Si, in timp ce multumim cu recunostiinta romanilor, maghiarilor, germanilor, asiaticilor si altor nationalitati care muncesc zi de zi si isi platesc toate taxele, impozitele si contributiile, cred ca merita sa impartasim cu ei cateva lucruri simple, adevarate, importante, din viata de fiecare zi.

    Simbolic, ca sa ramana in memorie: fiecare 100 de lei inseamna o zi.

    Fiecare 100 de lei care nu sunt platiti catre CASS, datorita cine stie carui sistem de scutire, inseamna o zi de viata mai putin pentru bolnavii de cancer.

    Fiecare 100 de lei care nu sunt platiti ca si impozit pe venit sau profit, datorita cine stie carui sistem de scutire sau de scamatorie fiscala, inseamna o zi de scoala pierduta de copiii defavorizati, care abandoneaza scoala in cele din urma.

    Fiecare 100 de lei de evaziune fiscala sau munca la negru inseamna o zi in care varstnici, dupa 30 de ani de serviciu, trebuie sa stea cu mana intinsa la familie, prieteni si vecini.

    Fitch si marile capitale europene nu vad fiecare zi din viata romanilor – noi insa o vedem.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Oraşul din România în care chiria este 58 de lei pe lună! Cine sunt fericiţii chiriaşi şi de ce plătesc suma ridicolă

    Există un oraş în România în care chiria este 58 de lei pe lună. Pare de necrezut, dar atât plătesc mai mulţi angajaţi ai Consiliului Judeţean Timiş, care beneficiază de locuinţe de serviciu.

    Respectivele apartamente sunt într-un bloc construit în apropierea Spitalului Judeţean din Timişoara.

    Ce prevede legislaţia
    Legislaţia din România permite acordarea de locuinţe de serviciu funcţionarilor publici şi angajaţilor instituţiilor publice centrale sau locale, dar nu toţi beneficiază de acest ajutor. Sunt vizaţi cei care nu deţin o locuinţă în oraşul în care lucrează.

    În cazul acestor persoane, chiriile cerute sunt ridicole.

    De exemplu, la CJ Timiş, opt angajaţi au locuinţe de serviciu aflate într-un bloc din apropierea Spitalului Judeţean.

    Casele sunt deţinute de Consiliul Judeţean, iar chiriile plătite de angajaţii instituţiei care stau acolo sunt ridicol de mici, între 58 şi 120 de lei pe lună, potrivit tion.ro.

    Locuinţele de serviciu pe care aceştia le-au primit în baza unui punctaj constau în apartamente cu o cameră, respectiv cu două, cu suprafeţe cuprinse între 25 mp şi 50 mp.

    „Locuinţele de serviciu sunt apartamente cu o cameră (cu suprafaţa de 25,33 mp), respectiv cu două camere (cu suprafeţe de 44,83 mp, 49,27 mp şi 50,69 mp).

    Valoarea chiriei lunare, stabilită pentru anului 2023, este între 57,59 lei şi 60,63 lei pentru apartamentele cu o cameră, respectiv între 105,82 lei şi 119,67 lei pentru apartamentele cu două camere”, au informat reprezentanţii administraţiei judeţene.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Impozite locale 2023. La sfârşitul acestei luni este termenul limită pentru plata celei de-a doua rate a impozitelor locale

    La sfârşitul acestei luni, mai exact în data de 30 septembrie 2023, este termenul limită pentru celei de-a doua rate a impozitelor locale pentru cei care erau proprietarii unei case, unui teren sau a unei maşini la sfârşitul anului trecut.

    Conform Codului Fiscal în vigoare la această dată, impozitul local se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv.

    Pentru plata cu anticipaţie a impozitelor locale pentru maşini, terenuri şi clădiri şi taxa pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%.