BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Schimbările climatice pun în pericol 4% din PIB-ul mondial

    Schimbările climatice ar putea duce la pierderea a 4% din producţia economică anuală la nivel mondial până în 2050 şi ar putea afecta în mod disproporţionat multe dintre regiunile mai sărace ale lumii, conform unui nou studiu realizat în 135 de ţări.

    Firma de rating S&P Global, care acordă punctaje de credit ţărilor în funcţie de sănătatea economiilor lor, a publicat un raport în care analizează impactul probabil al creşterii nivelului mării şi al intensificării valurilor de căldură, secetei şi furtunilor.

    Într-un scenariu de bază în care guvernele se feresc în mare măsură să adopte noi politici majore în materie de schimbări climatice, ţările cu venituri mici şi mijlocii inferioare vor înregistra pierderi de 3,6 ori mai mari în medie la nivelul produsului intern brut decât cele mai bogate.

    Expunerea Bangladeshului, a Indiei, a Pakistanului şi a Sri Lankăi la incendii, inundaţii, furtuni majore şi, de asemenea, la penurii de apă înseamnă că Asia de Sud este expusă unui risc de 10%-18% din PIB, aproximativ triplu faţă de America de Nord şi de 10 ori mai mare decât regiunea cea mai puţin afectată, Europa, scrie Reuters.

    Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord şi Africa Subsahariană se confruntă, de asemenea, cu pierderi considerabile. Ţările din Asia de Est şi Pacific se confruntă cu niveluri de expunere similare celor din Africa Subsahariană, dar în principal din cauza furtunilor şi inundaţiilor, mai degrabă decât a valurilor de căldură şi a secetei.

    „În grade diferite, aceasta este o problemă pentru întreaga lume”, a declarat Roberto Sifon-Arevalo, analist de top al S&P pentru credite guvernamentale: „un lucru care iese cu adevărat în evidenţă este nevoia de sprijin internaţional pentru multe dintre aceste părţi (mai sărace) ale lumii”.

    Ţările din jurul ecuatorului sau insulele mici tind să fie mai expuse riscului, în timp ce economiile care se bazează mai mult pe sectoare precum agricultura vor fi probabil mai afectate decât cele cu sectoare de servicii importante.

    Pentru majoritatea ţărilor, expunerea şi costurile generate de schimbările climatice sunt deja în creştere. În ultimii 10 ani, numai furtunile, incendiile şi inundaţiile au provocat pierderi de aproximativ 0,3% din PIB pe an la nivel mondial, potrivit companiei de asigurări Swiss Re.

    De asemenea, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a calculat că, în medie, în ultimii 50 de ani, în fiecare zi, undeva în lume, a avut loc un dezastru legat de vreme, climă sau apă, provocând zilnic 115 decese şi pierderi zilnice de peste 202 milioane de dolari.

    Sifon-Arevalo, de la S&P, a declarat că unele ţări au suferit deja deprecieri ale ratingului de credit din cauza vremii extreme, cum ar fi unele insule din Caraibe după uraganele majore.

    Un studiu realizat anul trecut de un grup de universităţi din Marea Britanie, care a analizat o creştere mai accentuată a temperaturilor globale, a prezis că peste 60 de ţări şi-ar putea vedea ratingurile reduse din cauza încălzirii globale până în 2030.

    Unii experţi au sugerat, de asemenea, o scară progresivă pentru ratinguri, în care ţările foarte expuse ar avea un punctaj de credit pentru următorii 10 ani sau cam aşa ceva şi un alt punctaj pentru un viitor mai îndepărtat, când este posibil ca problemele să fie mai acute.

    „Ne străduim să spunem ce este relevant şi unde”, a declarat Sifon-Arevalo. “Dar nu evaluăm în funcţie de cel mai rău scenariu, ci în funcţie de un scenariu de bază”.

  • Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război: România va cheltui 2,5% din PIB pentru armată. La fel şi Germania. Războiul din Ucraina a schimbat toată arhitectura securităţii în Europa

    România va cheltui 2,5% din PIB, în 2023, pentru Armată, scrie pre­şedintele Ro­mâ­niei, Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis luni cu prilejul Zilei Forţelor Terestre. Ar fi vorba de 28,5 mld. lei (5,7 mld. euro), la PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză pentru 2023. Nu este neapărat o noutate, preşedintele a mai spus asta, dar pare un angajament, de această dată serios, având în vedere ceea ce se întâmplă lângă noi.

    „Ne aflăm într-un context de securitate complicat, rezultat al agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, şi se impun, aşadar, măsuri speciale suplimentare, cu caracter strict defensiv“, susţine preşedintele Iohannis.

    Ceea ce părea de neconceput în urmă cu un an s-a produs. Dictonul latin „Si vis pacem, para bellum” (Dacă vrei pace pregăteşte-te de război) este mai actual decât oricând.

    „La summitul extraordinar al NATO din 24 martie, prin implicarea activă şi susţinerea ţării noastre, s-au luat decizii ferme pentru consolidarea pe termen lung a posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic al NATO”, spune preşedintele României în mesajul citat – un limbaj de lemn, plin de superlative, dar care trebuie luat în seamă.

    „Consolidarea capacităţii de apărare reprezintă o prioritate strategică pentru ţara noastră, aşa cum rezultă şi din decizia de a creşte cheltuielile pentru Apărare de la 2% la 2,5% din PIB începând de anul viitor”, scrie preşedintele.

    Povestea acestui 2% din PIB alocat Apărării a fost mărul discordiei între administraţia americană a lui Donald Trump şi guvernul german condus de Angela Merkel. Atât cât a fost pace.

    Poate are America un PIB de 20.000 de miliarde de dolari, dar nici PIB-ul Germaniei, de 4.000 de miliarde de dolari – de trei ori mai mare ca al Rusiei –  nu este de lepădat. Americanii spun aşa: noi cheltuim 4-5% din PIB pentru apărare. Voi, europenii, doar undeva la 1-1,5% din PIB, de căciulă. Păi nu avem o apărare comună? De ce să plătim noi pentru voi? Europenii susţineau că armata americană este mai aproape de Asia, de frontierele Chinei – acolo ar fi fost pericolul, în vreme ce noi suntem bine – pace de 70 de ani, bunăstare pentru toată lumea. Iată că istoria este ciudată, iar războiul a ajuns la graniţele UE şi ale României. Declaraţiile publice ale unui general rus sunt relevante: Rusia vrea întreg litoralul Ucrainei ca să facă o joncţiune cu Transnistria, provincie a Republicii Moldova. Dacă Rusia reuşeşte asta, Republica Moldova nu ar mai exista – pentru că nu are armată sau are una pe care un singur batalion rus ar face-o praf.

    După ce a susţinut conducta şi a finanţat (nu din buget, dar va trebui să plătească compensaţii, pentru că a garantat investiţia de 10 miliarde de euro) Nord Stream 2, noul guvern al Germaniei are probleme. Cândva idolul Germaniei şi al întregii Europe, Angela Merkel este pusă la zid pentru rolul ei în ascensiunea Rusiei. Angela Merkel nu a vrut să crească cheltuielile de apărare pentru că se înţelegea bine cu Vladimir Putin, dar a crescut dependenţa ţării de gazul Federaţiei Ruse – gaz ieftin, bun, aproape. Economia ţării a profitat, dar strategii germani nu au anticipat şi nota de plată ascunsă.

    Istoria este altminteri de cum cred şi cei mai străluciţi strategi. Germania nu voia să-şi crească cheltuielile de apărare pentru că judeca aşa: la un PIB de 4.000 de miliarde de dolari (3.700 mld. euro), chiar şi 1,5% din PIB alocat apărării este peste tot ce alocă Rusia apărării.

    Noul guvern german va duce cheltuielile de apărare anuale la peste la 2% din PIB (în jur de 100 de miliarde de dolari (92 mld. euro) – cu cel puţin o treime peste bugetul de apărare al Rusiei, ceea ce lui Donald Trump nici nu i-ar fi trecut prin minte să ceară, în urmă cu 3-4 ani. În plus, armata germană va primi fonduri de 100 de miliarde de euro (109 mld. dolari) pentru înzestrare, după cum a anunţat cancelarul  Olaf Scholz.

  • Statul se îndatorează tot mai mult: Datoria publică a României, atât în lei cât şi în valută, a crescut în februarie 2022 la 596,8 miliarde de lei, intrând într-o zonă de alarmă pentru că depăşeşte pentru a doua lună consecutiv 50% din PIB. De la începutul anului, datoria publică a crescut cu 20,2 miliarde de lei

    Ministerul Finanţelor a publicat datele actualizate privind datoria publică a României, ceea ce arată o creştere accelerată a datoriei intrând pentru a doua lună consecutivă peste nivelul de avertizare de 50% din PIB.

    Conform Ministerului de Finanţe, la sfârşitul lui februarie 2022 datoria publică a României, atât în lei cât şi în valută, a fost de 596,899 miliarde de lei, în creştere cu 20,2 miliarde de lei faţă de începutul anului.

    Datoria reprezintă 50,6% din PIB faţă de 48,9% din PIB cât era la finalul anului 2021.

    Din totalitatea datoriei publice, datoria în lei este 265,9 miliarde lei, datoria în euro este 284,3 miliarde lei (echivalentul a 57 miliarde de euro), datoria în dolari americani fiind de 44,9 miliarde de lei (10 miliarde de dolari).

    Din punct de vedere al scadenţelor, datoria pe termen scurt este 17,7 miliarde de lei iar datoria pe termen lung de 562,2 miliarde de lei.

    Datoria publică s-a dublat din 2015 până în prezent, de la 269 miliarde de lei la 596 miliarde de lei.

    Dacă în 2015 ponderea datoriei publice în PIB era de numai 37%, acum este de 50,6%.

    Ministerul Finanţelor trebuie să vină să prezinte un raport privind starea datoriei publice şi măsurile care trebuie luate pentru a nu o scăpa de sub control.

    Din anul 2020 şi până în prezent, de când finanţele publice au fost lovite de COVID-19 datroaira a crescut de la 373 miliarde de lei la finalul lui 2019 până la 596 miliarde de lei, nivelul actual.

    Datoria publică ca procent în PIB va creşte pentru că PIB-ul nu va avea evoluţia aşteptată.

     

  • INS: Economia României a crescut în 2021 cu 5,9%, susţinută mai ales de consumul populaţiei şi investiţii, în timp ce exportul net a avut o contribuţie negativă

    Produsul Intern Brut a crescut în 2021 cu 5,9%, în termeni reali, avansul fiind susţinut mai ales de consumul populaţiei şi investiţii, în timp ce exportul net a avut o contribuţie negativă, arată datele publicate marţi de INS.

    Valoric, PIB-ul s-a ridicat anul trecut la 1.179 miliarde lei.

    INS a revizuit în datele de astăzi creşterea anunţată în urmă cu o lună, de 5,6%.

    Economia a scăzut cu 0,1% în T1 2021 faţă de T1 2020, pentru a creşte apoi cu 15,4% în T2 şi cu 6,9% în T3, diminuându-şi avansul la 2,4% în T4.

    Potrivit INS, din punct de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,8% contribuind cu +4,7% la creşterea PIB. Pe locul doi s-a aflat formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 4% contribuind cu +0,9% la creşterea PIB.

    Exportul net a avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 13,7% a volumului importurilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai redusă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu 11,1%.

    Pe ramuri industriale, la  creşterea PIB, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante au avut o contribuţie de +1,7%, aceste ramuri având o pondere de 19% la formarea PIB şi un volum de activitate care s-a majorat cu 9,5%.

    Industria a avut o contribuţie de +1%,  cu o pondere de 21,3% la formarea PIB şi al cărei volum  de  activitate s-a majorat cu 5%, iar informaţiile şi comunicaţiile o contribuţie de +0,8%, cu o pondere de 6,4% la formarea PIB şi al căror volum  de  activitate s-a majorat cu 13,4%.

    Impozitele nete pe produs au participat cu 0,8% la creşterea din 2021, cu o pondere de 9,5% la formarea PIB şi al căror volum  de  activitate s-a majorat cu 8,2%.

    În schimb, construcţiile au avut o contribuţie negativă la modificarea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului lor de activitate cu 1,8%

    În T4, Produsul intern brut a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,1% comparativ cu trimestrul III 2021.Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, economia a avut un avans de 2,4% pe seria brută şi de 3,9% pe seria ajustată sezonier

     

  • Oficial, ne-a mers mai rău decât credeam: Economia României a crescut cu doar 5,6% în 2021, sub estimările analiştilor. În T4/2021, PIB-ul a crescut cu 2,2% an/an

    Economia României a crescut anul trecut cu 5,6% faţă de 2020, sub estimările economiştilor, care au indicat pentru 2021 o creştere de peste 6%.

    În T4/2021, PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 0,5% faţă de T3/2021.

    Comparativ cu T4/2020, Produsul Intern Brut a crescut cu 2,2% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier, arată datele-semnal despre evoluţia PIB, publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru T4/2021, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în ianuarie 2022”, precizează comunicatul de la INS .

     

    (Sursa:INS)

    INS mai menţionează că în urma revizuirii seriei brute a PIB trimestrial după includerea estimării Produsului intern brut pentru T4/2021 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru T3/2021, publicată în ianuarie 2022.
     
    Astfel, rezultatele T1/ 2021, comparativ cu T4/2020, au fost revizuite de la 102,2% la 102,0% ; rezultatele T2/2021, comparativ cu T1/2021, au fost revizuite de la 101,5% la 101,1% şi rezultatele T3/2021, comparativ cu T2/ 2021, au fost revizuite de la 100,4% la 100,1%.

    Economia României a debutat foarte bine în 2021, cu o performanţă peste aşteptările analiştilor, înregistrând un avans de 2,8% faţă de T4/2020, care a fost un trimestru foarte bun. Acest lucru a făcut ca prognozele de creştere economică de la momentul respectiv să fie revizuite în sus, fiind avansate cifre şi de peste 7-9% de creştere reală a PIB în 2021.

    În T2/2021, economia României a avansat, pe date ajustate, cu 13,6% an/an. Deşi evoluţia a fost bună şi căderea din lockdown a fost recuperată, creşterea PIB-ului României a fost sub media europeană, care s-a situat la 13,8%

    În T3/2021, economia a marcat o încetinire a ritmului de creştere, cu un avans al PIB de doar 0,3% faţă de T2/2021 şi cu 7,2% faţă de T3/2020, punând sub semnul întrebării creşterea de 7%.

    Astfel, Banca Transilvania şi-a redus previziunile de creştere (după apariţia datelor la T3/2021) de la 7,3% la 6,1%, BCR de la 7,4% la 6,4%, Raiffeisen Bank de la 7,5% la 6,2% iar ING Bank de la 7,5% la 6,5%.

    Doar Comisia Naţională de Prognoză, care oferă date-suport guvernului, şi-a păstrat previziunea de creştere de 7%.

    Pentru 2022, previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene indică o creştere economică de 4,2% pentru România, respectiv de 4,5% în 2023.

    Banca Mondială estimează o creştere economică de 4,3% în România în 2022, cu două puncte procentuale mai mică decât în prognoza publicată în iunie 2021, potrivit raportului Global Economic Prospects publicat recent.

    În ceea ce priveşte 2023, banca se aşteaptă la un avans de 3,8% al PIB-ului României, uşor sub nivelul de 3,9% previzionat în raportul anterior.

    Analiştii Băncii Transilvania apreciază că economia României ar putea creşte cu dinamicii anuale de 5,1% în 2022, respectiv 4,7% în 2023, după ajustarea cu 3,7% din anul 2020.


     

  • De ce contestă guvernul procentul de 9,4% din PIB convenit cu UE pentru pensii, de vreme ce nu a depăşit niciodată în cash acest procent

    ♦ România şi-a asumat prin PNRR să nu depăşească 9,4% din PIB pentru plata pensiilor, iar premierul Nicolae Ciucă spune că e puţin. Este corect să plafonezi ceva, de vreme ce, acel ceva, reprezintă o contribuţie de o viaţă activă a unui om?

    Problema pensiilor este complicată azi şi se va complica şi mai mult pe viitor. Pentru că sistemul de pesnii de tip PAYG (pay as you go) îi face pe pensionari dependenţi de numărul celor care contribuie la sistemul de pensii. În plus, pensia publică este şi o treabă politică, prin felul în care este calculat punctul de pensie. Are guvernul bani, mai trage de punctul de pensie, o creşte în funcţie de inflaţie, o majorează cu 50% din creşterea economică – povestea este că azi o creşte, mâine nu. Nu are bani, nu creşte nimic sau doar cu puţin, cum se întâmplă în acesta an, de pildă. La o inflaţie de 8%, pensiile ar trebui să crească, în 2022, în România cu 8%, plus jumătate din creşterea economică de aproape 7%. Adică peste 11%. Cresc pensiile cu 11%? Nici vorbă. Ci pe undeva la 4%.

    „Un angajat contribuie, de lungul vieţii, cu mult peste ceea ce primeşte la pensie. Problema României nu este că are prea mulţi pensionari, ci că are prea puţini angajaţi“, explică Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

    În 2019 (ultimele date publice ale Eurostat) pentru pensiile a 100 de oameni, media angajaţilor-contribuabili îm UE a fost de 169,2. În Bulgaria a fost de 133, în Ungaria de 168,9, în Polonia de 180,3. În România a fost de 109,6. Aceasta este prima problemă – nu numărul mare de pensionari, ci numărul mic de angajaţi. A doua problemă este cea a veniturilor statului. România adună la buget, din taxe şi impozite, echivalentul a 27% din PIB, faţă de o medie europeană de 40%. În aceste condiţii, arată Dumitru, realmente nu ai cum să dai mai mult şi faci ca Moromete: „Dacă n-am, n-am, de unde să-ţi plătesc foncierea?“

    Cei care au mai mult, dau mai mult. Italia plăteşte 16% din PIB pen­tru pensii, Franţa 15%, Spania 13%, Germania 12%. România? 7,8% în 2019 şi în jur de 8,8% anul trecut. Dar veniturile fiscale la buget ale tuturor acestor ţări, cu excepţia României, sar de 40% din PIB. România? 27%!

    Prin Planul de Rezilienţă (PNRR), România s-a angajat faţă de Comisia Europeană să nu cheltuiască mai mult de 9,4% din PIB, anual, pentru pensii. Dacă era vorba de salarii, era de înţeles. Salariile la stat vin din taxe şi impozite. Dar aici, la pensii, vorbim de contribuţii, cum e şi numele sistemului: plăteşti azi pentru mai târziu.

    Premierului liberal nou instalat i se pare puţin procentul de 9,4% din PIB pentru pensii, ca şi cum ar avea în spate un sac cu bani, iar Comisia Europeană nu-l lasă să împartă banii săracilor. Şi ar vrea să „negocieze“. Ce să negociezi cu visteria goală? În ultimii 20 de ani România nu a depăşit niciodată pragul de 9,4% din PIB plătit pentru pensii. Pragul a fost atins în 2010, dar s-a întâmplat pentru că PIB-ul s-a prăbuşit sub criză iar pensiile a trebuit să fie plătite. În rest, pragul e undeva între 7 şi 8% din PIB- cam 8,8% anul trecut. Premierul Nicolae Ciucă a spus recent că a discutat în ianuarie cu miniştrii despre plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat în PNRR, şi că aceştia cred că nu e suficient. Săptămâna trecută, ministrul muncii a declarat la Digi24 că PSD vrea să renegocieze PNRR pentru că plafonul de 9,4% din PIB agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor este mic şi vârstnicii sunt „condamnaţi la sărăcie“.

    Problema nu este însă acest pro­cent, ci că procentul de venituri ale bu­ge­tului, ca pondere în PIB, este cel mai mic din UE (cu excepţia Irlandei care este un semiparadis fiscal, deci o po­veste dintr-un alt film). Nu poţi susţine un stat, nu poţi pretinde venituri înalte pentru salariaţi şi pentru pensionari, când, din 100 de lei cheltuiţi de stat, 27 de lei înseamnă împrumuturi.

    Desigur că pensiile sunt mici, o pensie înseamnă cam 40% din fostul salariu. Derizoriu.

    Soluţia? Mai mulţi contribuabili, spune Ionuţ Dumitru: „Nu sunt prea mulţi pensionari, ci prea puţini contribuabili la sistem. Şi, între cei care sunt, unii plătesc cât vor ei, alţii deloc. Nişe fiscale peste tot. De unde bani la buget? Şi de-ar fi un plafon de 9,4% din PIB pentru pensii, unde-i răul? PIB-ul creşte an de an. Înseamnă că, automat, şi pensiile ar creşte. Ai certitudinea că, an de an, pensiile cresc! Măcar atât!“

    Este nevoie de mai mulţi contributori, dar de unde? Natalitate este în scădere, emigraţia este în floare. Speranţa de viaţă în România este mai mică decât în UE, dar asta pentru noi socotim speranţa de viaţă la naştere, nu la pensie. Pentru că mortalitatea este mare în rândul celor mici. Speranţa de viaţă la pensie este însă în media europeană.

    Aşadar, problema nu este că poţi să dai sau nu un anume procent din PIB pentru pensii, ci dacă ai să dai acei bani cash, că procentele sunt praf în ochi.

  • Harta salariilor din IT. Ce salarii primesc programatorii în fiecare judeţ din România. Surpriză uriaşă pe primul loc

    ♦ Un angajat din IT&C din Cluj a câştigat, în medie, peste 7.700 de lei net în 2020 ♦ În Bucureşti, unde lucrează de patru ori mai mulţi IT-işti decât în Cluj, salariul mediu în IT&C este de 7.000 de lei net.

    Salariile angajaţilor din sectorul IT&C din Cluj, judeţ care concentrează peste 22.000 de specialişti în acest domeniu, au ajuns la o medie de peste 7.700 de lei net în anul 2020, în creştere cu 9% faţă de perioada similară a anului anterior. În Bucureşti, unde lucrează jumătate din forţa de muncă totală din IT&C (aproape 100.000 de persoane), salariul mediu a fost de 7.000 de lei net în 2020, cu 9% mai scăzut decât în Cluj, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

    „Angajaţii din IT din Cluj sunt mai bine plătiţi din mai multe motive. În primul rând, ţine de disponibilitatea de resurse, pentru că numărul de specialişti IT din Cluj e mai mic decât în Capitală. În al doilea rând, costul vieţii din Cluj este cel mai ridicat din ţară, iar pentru a fi atractivi pentru candidaţi, angajatorii trebuie să ia în calcul acest aspect. De asemenea, în Cluj avem o abundenţă de proiecte, ultimii doi ani au fost foarte intenşi pentru industria de IT, toată lumea s-a îndreptat spre digitalizare şi de nevoie, în contextul pandemic”, a explicat Andrei Kelemen, CEO al Cluj IT Cluster, organizaţie care reuneşte 74 de companii care au împreună circa 5.500 de angajaţi.

    Anul 2020 a marcat cel de-al cincilea an consecutiv în care angajaţii din IT&C sunt mai bine plătiţi în Cluj decât în Bucureşti, arată datele INS.

    În 2014, un angajat din IT&C din Cluj câştiga, în medie, 3.600 de lei net pe lună, cu 7% mai puţin decât un angajat din Bucureşti.

    După Cluj şi Bucureşti, în topul judeţelor cu cele mai mari salarii medii din sectorul IT&C se află Timiş (cu un salariu mediu de 6.900 de lei net în 2020), Ilfov (aproape 6.000 de lei net), Iaşi (peste 5.700 de lei net) şi Braşov (peste 5.600 de lei net). La polul opus, cu salarii cuprinse între 2.200 şi 2.500 de lei net în IT&C se află judeţele din care lipsesc investiţiile în acest sector: Harghita, Hunedoara, Vâlcea, Alba, Neamţ.

    În 2020, salariul mediu în sectorul IT&C a fost de circa 6.200 de lei net pe lună, dublu faţă de nivelul salariului mediu pe economie. O analiză ZF arată că şi politicile de salarizare ale companiilor din IT sunt diferite, iar salariile sunt mult mai mari în unele organizaţii. Spre exemplu, salariul mediu în companiile IT Adswizz, Systematic Development Center şi Adobe au variat între 13.000 şi 15.500 de lei net pe lună în 2020, fiind cele mai mari din acest sector.

    IT-iştii sunt „răsfăţaţii“ pieţei muncii din ultimii ani, având în vedere că au cele mai mari salarii din economie, pachetele de beneficii sunt foarte generoase (unii primesc acţiuni în companie, alţii primesc bonusuri de bun venit etc.), iar competiţia pe aceiaşi candidaţi este foarte mare. În acelaşi timp, deficitul de profesori de informatică împiedică o creştere mai accelerată a angajaţilor din acest sector, astfel că facultăţile nu pot livra anual mai mult de 7.000 – 8.000 de absolvenţi de IT pe an, deşi cererea din piaţă este dublă.

    Peste 200.000 de angajaţi lucrau în domeniul IT&C în 2020, dublu faţă de acum zece ani. Cei mai mulţi IT-işti sunt angajaţi ai companiilor cu sediul în Bucureşti. Sectorul IT&C a fost vedeta economiei în ultimii ani, fiind unul dintre puţinele sectoare în care aportul la PIB a crescut în ultimii ani: contribuţia sectorului IT&C la PIB a crescut de la 4,7% în 2017 la aproape 7% în 2021.

  • Premierul Nicolae Ciucă spune că a discutat în ianuarie cu miniştrii despre plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat în PNRR, şi că aceştia cred că nu e suficient. Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, spune că România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pentru pensii

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că a avut o discuţie în luna ianuarie cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu miniştrii pe tema pensiilor şi că aceştia cred că plafonul de 9,4% din PIB stabilit în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile nu ar fi suficient.

    De asemenea, Nicolae CIucă a spus că a stabilit cu ministrul Muncii, Marius Budăi, să înceapă procesul de reformă a pensiilor în general. Premierul a precizat că nu s-a pus problema unui acord privind plafonul, ci a fost doar un subiect de discuţie.

    Nicolae Ciucă spune că începând cu anul 2023 ar putea fi rediscutate anumite aspecte din PNRR, conform discuţiile cu Comisia Europeană.

    Săptămâna trecută, ministrul Muncii a declarat la Digi24 că PSD vrea să renegocieze PNRR pentru că plafonul de 9,4% din PIB agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor este mic şi vârstnicii sunt ”condamnaţi la sărăcie”.  

    România şi-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB în perioada 2022-2070. Ţinta a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR, condus de Florin Cîţu.

    În replică, Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, a declarat marţi că  „PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%” ceea ce ar putea provoca dificultăţi Guvernului. De fapt, România nu a cheltuit niciodată mai mult de opt procente din Produsul Intern Brut la acest capitol, anunţă Cristian Ghinea.

    „Pur şi simplu, PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%, ceea ce este o manipulare de la un cap la altul, pentru că România nu a avut niciodată, nici măcar 9%, dacă punem şi pensiile speciale, ca să fie foarte clar. România cheltuie 8% din PIB pe pensii, maxim. Pe vremea lui Dragnea era 7,2%. Pe vremea lui Ponta era 6,9%. Deci România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pe pensii. La astea se adaugă pensiile speciale, care sunt undeva la 0,9% din PIB, ceea ce dacă faceţi calculul, că vorbim de câteva mii de oameni, este enorm pentru pensii speciale şi asta este durerea lor”, a declarat Cristian Ghinea.

     

  • Premierul Nicolae Ciucă spune că a discutat în ianuarie cu miniştrii despre plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat în PNRR, şi că aceştia cred că nu e suficient. Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, spune că România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pentru pensii

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că a avut o discuţie în luna ianuarie cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu miniştrii pe tema pensiilor şi că aceştia cred că plafonul de 9,4% din PIB stabilit în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile nu ar fi suficient.

    De asemenea, Nicolae CIucă a spus că a stabilit cu ministrul Muncii, Marius Budăi, să înceapă procesul de reformă a pensiilor în general. Premierul a precizat că nu s-a pus problema unui acord privind plafonul, ci a fost doar un subiect de discuţie.

    Nicolae Ciucă spune că începând cu anul 2023 ar putea fi rediscutate anumite aspecte din PNRR, conform discuţiile cu Comisia Europeană.

    Săptămâna trecută, ministrul Muncii a declarat la Digi24 că PSD vrea să renegocieze PNRR pentru că plafonul de 9,4% din PIB agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor este mic şi vârstnicii sunt ”condamnaţi la sărăcie”.  

    România şi-a asumat prin PNRR ca nivelul cheltuielilor publice brute cu pensiile să fie de 9,4% din PIB în perioada 2022-2070. Ţinta a fost asumată de fostul Guvern PNL-USR-UDMR, condus de Florin Cîţu.

    În replică, Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene, a declarat marţi că  „PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%” ceea ce ar putea provoca dificultăţi Guvernului. De fapt, România nu a cheltuit niciodată mai mult de opt procente din Produsul Intern Brut la acest capitol, anunţă Cristian Ghinea.

    „Pur şi simplu, PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%, ceea ce este o manipulare de la un cap la altul, pentru că România nu a avut niciodată, nici măcar 9%, dacă punem şi pensiile speciale, ca să fie foarte clar. România cheltuie 8% din PIB pe pensii, maxim. Pe vremea lui Dragnea era 7,2%. Pe vremea lui Ponta era 6,9%. Deci România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pe pensii. La astea se adaugă pensiile speciale, care sunt undeva la 0,9% din PIB, ceea ce dacă faceţi calculul, că vorbim de câteva mii de oameni, este enorm pentru pensii speciale şi asta este durerea lor”, a declarat Cristian Ghinea.

     

  • România, la extreme: Cel mai bun an economic din istorie, cel mai bun an agricol, cel mai ridicat nivel salarial, dar şi cel mai mare deficit comercial, cel mai ridicat nivel al datoriei publice interne, cea mai mare datorie externă din istorie, cel mai mare necesar de finanţare şi cel mai mare număr de morţi din istorie

    Ca întotdeauna, România este la extreme şi din punct de vedere economic.

    1. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului din istorie: 240 de miliarde de euro în 2021 şi 260 de miliarde de euro în 2022 (estimare)

    2. Cel mai bun an agricol din istorie: 2021 a însemnat un nivel de 34 milioane de tone de cereale.

    3. Salariul mediu a ajuns la 3.645 de lei net în noiembrie (735 euro). Faţă de noiembrie 2020, salariul mediu a crescut cu 6,9%. În IT, salariul mediu a depăşit pentru prima dată oficial 9.055 de lei net (1.830 euro).

    4. Cel mai ridicat nivel de economisire bancară. În noiembrie 2021 nivelul economisirii persoanelor fizice prin sistemul bancar a ajuns la 287 de miliarde de lei, din care 161 de miliarde de lei erau în depozite bancare în lei, plus 9,2% faţă de noiembrie 2020, iar economisirea în valută era echivalentul în lei de 116,7 de miliarde, plus 11,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    5. Bursa de la Bucureşti a atins vineri cel mai ridicat nivel din istorie, de 13.681 de puncte. Dacă mai vine şi Hidroelectrica la Bursă, plus câteva companii private, capitalizarea pieţei va depăşi 300 de miliarde de lei.

    6. Pilonul II de pensii, unde sunt banii a 7,8 milioane de români, a ajuns la active de 89 de miliarde de lei, echivalentul a 18 miliarde de euro şi, în ritmul de creştere actual, va atinge la mijlocul acestui an active de 100 de miliarde de lei.

    7. Cel mai mare deficit comercial: În perioada ianuarie-noiembrie 2021, deficitul comercial de bunuri al României a ajuns la 20,7 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

    Surplusul din servicii (serviciile de IT, serviciile de transport, alte servicii externe, plus deficitul din turism) a fost de 8,2 miliarde de euro, faţă de 8,6 miliarde în perioada similară din 2020.

    Deficitul de cont curent, care reprezintă relaţia României cu exteriorul, a marcat în perioada ianuarie-noiembrie 2021 un minus de 15,3 miliarde de euro, în creştere cu 5,6 miliarde de euro faţă de ianuarie-noiembrie 2020.

    8. Datoria publică internă a statului a fost în octombrie 2021 (ultimele date disponibile) de 552,3 miliarde de lei, reprezentând 48,2% din PIB. Ca o comparaţie, la finalul lui 2019, când încă nu venise criza Covid, datoria publică a statului era de 373,4 miliarde de lei, reprezentând 35,3% din PIB.

    9. Datoria externă a României, care cuprinde datoria statului plus datoria sectorului privat, a ajuns în noiembrie 2021 la 133,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie, plus 6,4 miliarde de euro faţă de anul anterior. Datoria pe termen lung a fost de 96,5 miliarde de euro, iar cea pe termen scurt de 36,7 miliarde de euro.

    10. În 2021, inflaţia a fost de 8,19%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Aşa cum arată lucrurile acum, în prima parte a acestui an inflaţia va depăşi 10%, pentru ca apoi să coboare, în cea mai fericită situaţie, spre 5-6%.

    11. Cel mai ridicat nivel al datoriei persoanelor fizice către bănci: la finalul lunii noiembrie 2021 populaţia avea împrumuturi bancare luate în lei de 135,9 miliarde de lei, plus 15,2% faţă de noiembrie 2020. Din fericire, împrumuturile în valută ale populaţiei sunt în scădere, ajungând la numai 27,9 miliarde de lei (echivalent în euro, dolari şi alte valute), minus 11,7% faţă de noiembrie 2020.

    12. Necesarul de finanţare al Ministerului de Finanţe pentru 2022 este de 145 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din istorie, plus 9% faţă de 2021. Acest necesar de finanţare înseamnă deficitul bugetar din acest an, de 78 de miliarde de lei, la care se adaugă refinanţarea datoriei care ajunge la scadenţă, în valoare de 68 de miliarde de lei.

    13. Cel mai ridicat număr de morţi din istorie într-un an: În 2021, după 11 luni, numărul de morţi era de 307.192, un nivel mai ridicat decât în 1918, când era război. În 2019, înainte să vină Covidul au murit 260.353 de români.

    Cam aşa arată o parte din tabloul macroeconomic la zi.

    Inflaţia începe să se simtă, dar lumea încă are bani fie din majorările salariale, fie din economisire, aşa că creşterea preţurilor încă nu este văzută ca o ameninţare, mai ales că preţurile la gaze şi energie electrică au fost plafonate.

    Dobânzile la credite sunt încă mici, mai ales că dobânda de referinţă la creditele pentru persoane fizice nu a urmat creşterea ROBOR: IRCC este pentru primul trimestru din 2022 de 1,17%, faţă de un ROBOR la trei luni de 3,05%. BNR a majorat dobânda de referinţă la 2%, iar economiştii se aşteaptă să ajungă la 3,5%, în încercarea de a întoarce curba inflaţiei.

    Conturile celor din agricultură sunt pline după cel mai bun an agricol din istorie.

    Cererea tot mai mare de IT-şti pune în continuare presiune pe salariile din acest domeniu, care vor creşte în continuare.

    Din păcate, deficitul comercial nu poate fi redus nici măcar pe termen mediu, având în vedere structura lui, unde jumătate din acest minus a relaţiilor comerciale externe ale Românei privine din produse chimice, medicamente şi importurile de maşini.

    Datoria publică a statului, adică a noastră, va creşte în continuare, mai ales că în acest an se adaugă încă 78 de miliarde de lei, deficitul bugetar.

    Datoria externă, care este atât a statului, cât şi a sectorului privat, va continua să crească pentru că statul, prin Ministerul Finanţelor, trebuie să ia împrumuturi externe pentru a acoperi deficitul bugetar, iar sectorul privat îşi va menţine cererea ridicată pentru importuri.

    Exporturile de Duster şi Ford nu pot acoperi deficitul comercial.

    Din fericire, preţurile apartamentelor nu sunt la cel mai ridicat nivel, acesta înregistrându-se în 2008, înainte de criza precedentă. Pentru a ajunge la nivelul de atunci preţurile ar mai trebui să crească cu 20-30%.