BusinessMagazin

Tag: partide

  • Macovei: Antonescu nu poate aspira la susţinere pentru Preşedinţie din partea partidelor de dreapta

     “Antonescu şi Ponta sunt profund nocivi, cariera lor politică trebuie să se încheie. Crin Antonescu nu mai reprezintă de multă vreme doctrina de dreapta şi nu poate aspira la o susţinere politică pentru Preşedinţie din partea partidelor de dreapta. Antonescu este, ca şi Victor Ponta, un politician profund nociv, iar cariera lui politică trebuie să se încheie. Antonescu, Ponta şi USL au încercat o lovitură de stat în vara lui 2012, au încercat să îşi subordoneze instituţiile independente ale statului, au vrut să distrugă Curtea Constituţională sau DNA”, scrie Macovei, pe blog.

    Potrivit fostului ministru al Justiţiei, Antonescu, Ponta şi USL “vor să pună mâna pe justiţie, vor să distrugă ANI, protejează parlamentarii şi miniştrii penali în Parlament”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stânga şi populiştii se întorc la putere în Cehia

    CSSD a obţinut 20,45% din voturi, ANO a obţinut 18,65%, iar comuniştii (KSCM) 14,91%. Ultimele sondaje preelectorale prefigurau o alianţă de stânga între CSSD şi comunişti, care pentru prima dată după 1989 ar fi ajuns astfel să influenţeze direct conducerea ţării. Rezultatele peste aşteptări ale ANO arată însă că social-democraţii vor fi obligaţi ca, indiferent cum ar forma guvernul, să depindă de sprijinul ANO pentru a păstra puterea, ceea ce va duce inevitabil la o instabilitate a guvernării.

    ANO a fost înfiinţată în 2011 de Andrej Babis (foto), proprietarul grupului agroalimentar Agrofert, a patra mare companie din Cehia, şi al trustului de media MAFRA, unul dintre cele mai puternice maşini de influenţat opinia publică din ţară. Averea lui este estimată de Forbes la 2 mld. dolari. Înainte de a cumpăra MAFRA, Babis a anunţat că vrea “să lupte contra corupţiei şi a relelor din sistemul politic”, ducând o politică de convingere a cetăţenilor că toate partidele clasice sunt corupte şi trebuie combătute.

    Criza instituţională din Cehia a izbucnit în vară prin demisia guvernului de centru-dreapta condus de Petr Necas, afectat de un scandal extins de corupţie în care a fost implicată amanta sa, dar şi mai mulţi politicieni şi membri ai serviciilor militare de informaţii.

    Economia cehă ar putea creşte la anul pentru prima dată din 2011 încoace, apreciază analiştii Erste, care anticipează o creştere a PIB de 1,5% în 2014, ca efect al relansării economice a zonei euro. În schimb, şomajul ar urma să se majoreze de la 7,6% în prezent la 7,9%, ca moştenire a perioadei de austeritate fiscală şi de consum scăzut care a caracterizat ultimii ani.

     

  • Congresul SUA se apropie de o soluţie temporară privind plafonul datoriei de stat

     Divergenţele profunde dintre Partidul Republican şi cel Democrat persistă. Opoziţia republicană, majoritară în Camera Reprezentanţilor, preferă să ataşeze condiţii oricărei înţeleger, în timp ce democraţii, care deţin majoritatea în Senat, sunt decişi să nu facă concesii, potrivit Bloomberg.

    Totodată, orice eventual compromis ar trebui să fie formulat astfel încât ambele părţi să se poată declara victorioase. De asemenea, cele două partide trebuie să găsească o soluţie şi pentru o altă problemă urgentă, respectiv bugetul pentru anul fiscal care a început la 1 octombrie. În lipsa unui buget aprobat de Congres, guvernul a fost nevoit să-şi suspende parţial activitatea în urmă cu 10 zile.

    Cu toate acestea, declaraţiile de miercuri ale mai multor congresmeni par să anunţe un posibil acord pe termen scurt care să garanteze ridicarea plafonului datoriei de stat şi evitarea unei posibile situaţii de default. “Nu vom vota împotriva unei iniţiative care asigură că America îşi va plăti datoriile”, a declarat congresmenul democrat Steny Hoyer, membru al Camerei Reprezentanţilor, după o întâlnire cu preşedintele Barack Obama.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reacţia lui Vasile Blaga după ce Ungureanu a cerut sprijinul tuturor partidelor de dreapta pentru candidatura la prezidenţiale

     “Noi avem proceduri interne deja stabilite. De astăzi, cei care doresc să candideze din parea PDL la funcţia de preşedinte al României trebuie să-şi depună candidatura la preşedintele partidului, termenul este până duminică seară”, a precizat Blaga, arătând că apoi candidaturile vor fi validate de Comisia PDL pentru statut, etică şi litigii, iar candidaţii înscrişi în competiţia internă a partidului vor trebui să convingă, în teritoriu, organizaţiile că sunt cei mai buni pentru a reprezenta partidul.

    “Eu sper şi am convingerea că va exista raţiunea necesară din partea tuturor membrilor noştri, astfel încât cel desemnat să poată să convingă pe urmă formaţiunile de centru, pe cei care gândesc şi împărtăşesc valorile, ca să susţină şi pe urmă să putem să convingem anul viitor şi electoratul. Noi discutăm de PDL şi de procedurile noastre interne”, a adăugat Vasile Blaga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A apărut un nou partid de dreapta

    Deşi, în continuare, premierul Victor Ponta dă semnale (voluntare sau nu) că nu susţine personal proiectul Roşia Montană, ci vrea doar o îngropare onorabilă a acestuia în Parlament, o seamă de gânditori ai partidului s-au arătat chiar mai fermi decât Traian Băsescu în favoarea exploatării resurselor minerale ca pârghie de bază a creşterii economice. “La gazele de şist există contestaţii, la cărbune sunt contestaţii, aur, argint, cupru. Eu nu aş vrea să îmi văd copiii într-o ţară care devine grădină botanică”, a rostit, memorabil, vicepremierul Liviu Dragnea; ex-premierul Adrian Năstase a lăsat să se înţeleagă că frânarea proiectului de la Roşia Montană convine unei Ungarii poftitoare la Transilvania, iar europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu a spus că protestele de stradă contra proiectului minier sunt doar o repetiţie pentru “adevărata miză”, adică o opoziţie orchestrată de Moscova contra exploatării gazelor de şist. La acestea se adaugă vasta listă de promisiuni către FMI proaspăt asumate de guvernul Ponta prin noul acord, în frunte cu vânzarea “majorităţii portofoliului” de companii din subordinea Ministerului Economiei.

    Prin urmare, ideile de stânga, de salvare a solului şi a subsolului ţării de la exploatarea prădalnică a resurselor, s-au refugiat ca prin farmec în ograda partidelor care îşi asumă într-un fel sau altul opoziţia, de la PNL la Noua Republică şi de la PDL la UDMR, toate împinse de o irepresibilă motivaţie electorală să se armonizeze în discurs atât între ele, cât şi cu protestele de stradă, cu atât mai mult cu cât acestea din urmă se îndreaptă încet, dar sigur spre o mişcare similară celei din iarna anului trecut, de această dată însă menită să dea jos guvernul Ponta.

    Atracţia unanimă a partidelor faţă de protestele de stradă are, desigur, o limită – cea de la care unii manifestanţi încep să propună, exact ca indignaţii Spaniei campaţi în pieţe în 2011, eliminarea partidelor şi eventual a oricărei forme de guvernare, poate cu excepţia uneia tehnocratice. Iar dincolo de respectiva limită, unitatea dreapta-stânga, PSD-opoziţie se reface, previzibil, în numele unei singure idei – aceea că ele nu au nicio răspundere pentru un astfel de deznodământ al protestelor.

  • PROTESTELE din BULGARIA: Mii de bulgari au manifestat împotriva guvernului pentru a opta zi consecutivă

    “Noi suntem cei care nu sunt reprezentaţi în parlament. Unii au votat cu partide care nu au depăşit limita” de 4 la sută la alegerile legislative de la 12 mai. Alţii au votat pentru partide parlamentare “care le-au înşelat aşteptările. Mai sunt cei care nu au votat, dezgustaţi de spectacolul repugnant reprezentat de putere”, explică manifestanţii.

    Alegeri anticipate au urmat demisiei fostului guvern conservator, condus de Boiko Borissov, la 20 februarie în urma manifestaţiilor masive împotriva sărăciei şi a corupţiei. Patru partide au intrat în parlament, în timp ce protestatarii nu sunt încă reprezentaţi. În plus, dreapta tradiţional anticomunistă, populară în marile oraşe, nu are niciun deputat pentru prima dată de la căderea comunismului în 1989.

    Manifestanţii solicită noi alegeri după un amendament la codul electoral în favoarea micilor partide.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Înscrierea Alianţei FC-PNŢCD în registrul partidelor a fost respinsă. Ungureanu: Eroare tehnică

     Preşedintele Forţei Civice, Mihai-Răzvan Ungureanu, a făcut, marţi, “câteva declaraţii cu privire la hotărârea Tribunalului Bucureşti de a respinge înscrierea alianţei politice Alianţa pentru Dreptate şi Adevăr în Registrul Partidelor Politice”, potrivit unui comunicat remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

    “Alianţa pentru Dreptate şi Adevăr este şi va ramâne o construcţie politică vie, în plină activitate. Nu ne împiedicăm de chestiuni procedurale – vor fi clarificate toate chestiunile care au determinat decizia de astăzi a Tribunalului Bucureşti şi în cel mai scurt timp posibil alianţa dintre Forţa Civică şi Partidul Naţional Tărănesc Creştin Democrat va fi consfinţită şi oficial (…) Vrem să fie extrem de limpede – alianţa noastră nu a fost contestată de nimeni, nu există motive pentru un astfel de demers. Este pur şi simplu vorba despre unele formalităţi care au fost omise, despre o eroare tehnică”, a precizat liderul Forţei Civice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REACŢII în PSD şi PNL privind cazul Sorin Roşca Stănescu

     Liderul PSD Suceava, Cătălin Nechifor, spune că senatorul Sorin Roşca Stănescu s-a poziţionat în opoziţie când a votat împotriva propunerii Guvernului şi ar trebui să demisioneze, în timp ce liderul filialei PNL, Alexandru Băişanu, consideră că plecarea lui Stănescu din PNL nu ar rezolva situaţia.

    Preşedintele PSD Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că este regretabl că s-a ajuns la actuala situaţie din USL.

    “Chiar dacă unii parlamentari sunt noi, la primul mandat, cum este cazul senatorului Sorin Roşca Stănescu, trebuie să înţeleagă că majoritatea parlamentară are obligaţia de a susţine guvernul. În altă situaţie, cei care nu susţin ceea ce guvernul propune, sunt automat în opoziţie”, a spus Nechifor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul Evreiesc Mondial îndeamnă guvernele europene la interzicerea partidelor neonaziste

     WJC, care reprezintă comunităţi evreieşti din afara Israelului, a adoptat o rezoluţie ce îndeamnă guvernele din Europa să ia în “considerare interzicerea partidelor sau organizaţiilor neonaziste al căror scop este răsturnarea ordinii democratice sau care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii şi bunăstării minorităţilor etnice, religioase sau de alt fel”.

    Textul îndeamnă totodată autorităţile să “adopte şi aplice legi împotriva ameninţărilor cu violenţa, ura rasială şi negarea Holocaustului”.

    Congresul WJC a fost organizat la Budapesta în semn de solidaritate cu evreii din Ungaria unde, în 2012, s-au multiplicat incidente antisemite.

    Adunarea, la care au participat timp de trei zile peste 500 de delegaţi din peste 70 de comunităţi evreieşti din întreaga lume, l-a primit duminică pe premierul ungar Viktor Orban, care a calificat antisemitismul ca “inacceptabil şi intolerabil”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul britanic, îndemnat să se consulte cu România şi Bulgaria în problema imigraţiei

     Într-un articol publicat în Sunday Express, deputatul Keith Vaz, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Interne din Camera Comunelor, l-a îndemnat pe premierul David Cameron, liderul Partidului Conservator, pe vicepremierul Nick Clegg, liderul Partidului Liberal-Democrat, şi pe Ed Miliband, preşedintele Partidului Laburist (de opoziţie) să demareze negocieri urgente pentru elaborarea unei strategii naţionale în domeniul imigraţiei.

    Keith Vaz a apreciat că, dacă liderii principalelor trei partide au putut dialoga în cazul noilor reglementări privind activitatea mass-media, pot avea discuţii directe şi despre imigraţie.

    “În primul rând, trebuie să ţină cont de dorinţele poporului britanic. Poporul a fost incredibil de tolerant în trecut, dar nu va accepta abuzarea sistemului social”, a explicat Vaz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro