Tag: parteneriat

  • Patriarhia Română reacţionează la eventuala oficializare a aşa-zisului „parteneriat civil”

    “Considerăm că instituţionalizarea unei forme alternative de familie este contrară credinţei creştine şi tradiţiei poporului român, cu posibile consecinţe grave pentru viaţa morală, familială şi socială a acestuia. Din punct de vedere creştin, dar şi constituţional, cu excepţia adopţiei şi a înrudirii de sânge, familia se naşte exclusiv prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Parteneriatul civil nu ar face decât să încurajeze concubinajul şi să deresponsabilizeze pe cei doi parteneri în detrimentul mamei şi al copilului. Mai precis, cadrul legal care protejează în mod optim „creşterea, educaţia şi instruirea copiilor” este doar familia (art. 48, al. 1 din Constituţia României)”, se arată într-un comunicat de presă al Patriarhiei, remis marţi MEDIAFAX.

    Potrivit reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române, încercările de redefinire a familiei naturale şi tradiţionale “par să facă parte dintr-o agendă ideologică care discreditează valorile şi binefacerile sociale ale familiei”.

    Reacţia Patriarhiei Române vine după ce membrii comisiei de egalitate de şanse au avizat favorabil propunerea legislativă privind parteneriatul civil, depusă de Remus Cernea, Comisia juridică fiind sesizată pe fond.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patriarhia Română reacţionează la eventuala oficializare a aşa-zisului „parteneriat civil”

    “Considerăm că instituţionalizarea unei forme alternative de familie este contrară credinţei creştine şi tradiţiei poporului român, cu posibile consecinţe grave pentru viaţa morală, familială şi socială a acestuia. Din punct de vedere creştin, dar şi constituţional, cu excepţia adopţiei şi a înrudirii de sânge, familia se naşte exclusiv prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Parteneriatul civil nu ar face decât să încurajeze concubinajul şi să deresponsabilizeze pe cei doi parteneri în detrimentul mamei şi al copilului. Mai precis, cadrul legal care protejează în mod optim „creşterea, educaţia şi instruirea copiilor” este doar familia (art. 48, al. 1 din Constituţia României)”, se arată într-un comunicat de presă al Patriarhiei, remis marţi MEDIAFAX.

    Potrivit reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române, încercările de redefinire a familiei naturale şi tradiţionale “par să facă parte dintr-o agendă ideologică care discreditează valorile şi binefacerile sociale ale familiei”.

    Reacţia Patriarhiei Române vine după ce membrii comisiei de egalitate de şanse au avizat favorabil propunerea legislativă privind parteneriatul civil, depusă de Remus Cernea, Comisia juridică fiind sesizată pe fond.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit Trump să anuleze, în câteva secunde, zeci de ani de negocieri

    Cu o simplă semnătură, miliardarul-devenit-preşedinte Trump a reuşit să distrugă zeci de ani de negocieri între Statele Unite şi partenerii săi. Comerţul liber, un ideal pentru state precum Japonia sau Australia, a dispărut odată cu venirea sa la putere.

    „Am realizat ceva excelent pentru oamenii care muncesc în Statele Unite“, a declarat Trump după semnarea decretului. Sigur pe el, noul preşedinte nu a vrut să discute despre alte posibile parteneriate sau renegocierea celor existente, aşa cum este NAFTA (Tratatul de liber comerţ în America de Nord – n.red.); a preferat să se bucure de victoria lui, ignorând apelul în favoarea Acordului de Parteneriat Transpacific (TPP) formulat de companii precum Nike sau Wal-Mart.

    „Decenii de-a rândul am îmbogăţit industrii străine în loc să avem grijă de ale noastre“, a spus Donald Trump. „Am plătit pentru armatele altora şi am apărat graniţele altora, refuzând în acelaşi timp să le protejăm pe ale noastre. Şi am cheltuit miliarde de dolari în străinătate, în timp ce infrastructura Americii s-a degradat.“

    Acordul de parteneriat transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în februarie 2016, economiile combinate ale acestora reprezentând 40% din economia globală. Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane de persoane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene. „Nu cred că am mai avut un preşedinte care să fie iniţiator al protecţionismului“, remarcă Dan Ikenson, director al unui centru de studii al politicilor comerciale. „Comerţul Statelor Unite s-a îndreptat, în ultimii 80 de ani, către liberalizare şi internaţionalizare.“

    Chiar şi membri ai Partidului Republican şi-au arătat neîncrederea faţă de deciziile lui Trump; John McCain, fost candidat pentru fotoliul de preşedinte, consideră că abandonarea TPP este un lucru greşit. „Mergând înainte, este imperativ ca America să aibă o agendă comercială pozitivă în zona Asia-Pacific, pentru că asta va ţine companiile americane la un nivel competitiv în regiunea cu cea mai rapidă creştere economică din lume.“

    Asociaţia Naţională a Producătorilor de Carne de Vită din S.U.A., care reprezintă interesele a peste 230.000 de fermieri, a anunţat recent că dispariţia TPP ar putea costa în jur de 400.000 de dolari zilnic. Dacă s-ar ajunge şi la anularea NAFTA, preţul cărnii de vită ar creşte atât de mult încât cea importată ar fi mai ieftină. „TPP şi NAFTA au fost pentru mult timp sacii de box ai clasei politice, dar în realitate comerţul exterior a reprezentat una dintre cele mai de succes poveşti din istoria Americii“, a transmis grupul. Cifrele dau dreptate fermierilor: de la intrarea în vigoare a NAFTA, în 1993, exportul de produse agricole s-a dublat.

    Principalele victime ale dispariţiei TPP vor fi însă marii producători; Mark Parker, CEO-ul Nike, a declarat anul trecut că acordul va ajuta la crearea locurilor de muncă. Argumentul său este unul pertinent: Nike produce în jur de 40% din încălţăminte în Vietnam, stat care a aderat la TPP. Astfel, economiile obţinute ca urmare a scăderii taxelor vamale ar fi reprezentat investiţii în unităţi din Statele Unite, iar asta ar fi dus la angajări în aceste noi unităţi.

    Aldo Group, producător canadian de încălţăminte, şi-a mutat unităţile de producţie din China în Vietnam, încercând să speculeze avantajele acordului de parteneriat transpacific. „Suntem dezamăgiţi, cel puţin pe termen scurt, pentru că vorbeam de o eliminare a taxelor care ajung la aproape 18%“, a spuns Bryan Eshelman, COO-ul companiei.

    Premierul nipon Shinzo Abe declara, la sfârşitul anului 2016, că un TPP fără Statele Unite şi cei 250 de milioane de consumatori ar fi „lipsit de sens“. Cu toate acestea, alte state precum Noua Zeelandă sau Mexic par dispuse să arunce mingea în curtea chinezilor. Dar lucrurile se complică şi mai mult: structura ar trebui schimbată radical, pentru că în cea actuală sunt implicate state aflate deja în conflict cu China, aşa cum este cazul Vietnamului sau al disputelor teritoriale din Marea Chinei de Sud. „Nu există claritate în ceea ce priveşte noul guvern american şi planurile sale legate de domeniul economic sau acorduri comerciale“, a declarat Eric Schweitzer, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Germaniei. Poziţia sa reflectă sentimentelor celor mai mulţi lideri europeni; confruntaţi pe de-o parte cu Brexitul, ei trebuie acum să regândească şi strategia comercială faţă de Statele Unite. Nu că Trump ar fi anunţat vreo schimbare în această direcţie, dar noua administraţie de la Washington pare a fi una imprevizibilă.

    Germania va avea nevoie de o nouă strategie economică, orientată spre Asia, în cazul în care administraţia Donald Trump va iniţia un război comercial cu China, a declarat şi vicecancelarul Sigmar Gabriel, criticând abordarea protecţionistă a preşedintelui Donald Trump. „Cred că trebuie să ne pregătim pentru un parcurs dur“, a afirmat Sigmar Gabriel într-un interviu acordat postului ZDF. În opinia liderului Partidului Social-Democrat (SPD), victoria electorală a lui Donald Trump este rezultatul „radicalizării negative“. Întrebat despre avertismentele lansate de Donald Trump, inclusiv privind impunerea unor taxe vamale mari companiilor care fabrică autovehicule în Mexic şi le vând în SUA, Sigmar Gabriel, care este şi ministru al economiei şi energiei, a precizat: „Cred că vorbeşte extrem de serios. În discursul inaugural am auzit o serie de tonuri naţionaliste. Germania şi UE trebuie să rămână unite şi să îşi apere interesele. Dacă Statele Unite vor iniţia un război comercial cu China şi cu toată Asia, noi, ca europeni şi germani, suntem parteneri comerciali corecţi. Europa şi Germania au nevoie de o strategie orientată spre Asia şi China, avem noi oportunităţi. Nu trebuie să fim obedienţi sau să ne temem“, a mai spus el.

    Donald Trump are posibilitatea, aşadar, de a duce comerţul internaţional într-o zonă a incertitudinii şi a dezacordurilor. Poate consilierii săi îl vor face să înţeleagă consecinţele; poate că reacţia Chinei va fi suficientă pentru a-l face să-şi regândească strategia. Momentan, toate butoanele sunt la Trump, iar el e singurul care poate decide pe care să apese mai întâi.

  • Trump ajută China să se transforme într-o superputere

    Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în luna februarie, cu intenţia de a crea o zonă de comerţ liber; economiile combinate ale acestora reprezintă 40% din economia globală. Toate aceste 12 state trebuie însă să şi ratifice tratatul, iar comentariile recente ale preşedintelui ales Donald Trump sugerează că acest lucru nu se va întâmpla.

    La momentul semnării, tratatul a fost văzut ca o mare realizare – mai ales din perspectiva faptului că statele aveau standarde şi abordări diferite în mai multe domenii, inclusiv protecţia mediului înconjurător sau drepturile angajaţilor.

    Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene.

    Imediat după anunţul lui Trump privind ieşirea din TPP, China, care nu era cooptată în Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), a anunţat că „va juca un rol important” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific. „China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. „Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.

    Astfel, în vreme ce nesiguranţa pare a fi noua realitate sub conducerea lui Trump, China şi Rusia se pregătesc să acopere zonele lăsate libere. China a propus deja un acord comercial numit Parteneriatul Economic Regional (RCEP), care ar include în mod normal mai multe state afiliate TPP, precum Japonia sau Australia. Dacă acesta se materializează, chinezii se vor afla într-o poziţie dominantă în ceea ce ar putea fi o zonă extinsă de liber comerţ.

  • Australia şi Noua Zeelandă vor să continue Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), după retragerea SUA

    Acordul între cele 12 state, conduse de Statele Unite, ar fi urmat să acopere 40% din producţia economică mondială. Ministrul Comerţului, Steve Ciobo, susţine că Australia nu va abandona TPP doar din cauza faptului că va necesita un efort mai mare pentru a fi susţinut.

    De asemenea, Noua Zeelandă susţine TPP, dar se concentrează şi pe acordurile bilaterale. Ministrul Comerţului, Todd McClay, a confirmat că Noua Zeelandă discută cu reprezentanţii din Sri Lanka în vederea stabilirii unor acorduri comerciale şi de investiţii.

    În schimb, China, care nu face parte din TPP, susţine că este în favoarea acordurilor economice regionale deschide şi transparente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump urmează să semneze un ordin executiv pentru retragerea din Acordul de parteneriat transpacific

    Preşedintele Donald Trump urmează să semneze luni un ordin executiv prin care va anula participarea Statelor Unite din Acordul de parteneriat transpacific (TPP) şi va transmite intenţia de renegociere a Acordului comercial nord-american (NAFTA), a declarat un oficial anonim de la Casa Albă.

    Retragerea din TPP ar reprezenta prima acţiune executivă a preşedintelui Trump în cursul zilei de luni, au declarat două surse apropiate de Casa Albă, potrivit postului CNN, citat de site-ul cotidianului The Independent.

    “Această strategie va începe prin retragerea din Acordul de parteneriat transpacific şi prin asigurarea că noile acorduri comerciale vor fi în interesele angajaţilor americani. Preşedintele Trump este hotărât să renegocieze Acordul comercial nord-american (NAFTA). În cazul în care partenerii noştri vor refuza renegocierea acestui Acord într-un sens care să confere angajaţilor americani condiţii corecte, preşedintele va transmite intenţia de retragere din NAFTA”, preciza Casa Albă într-un acord anterior.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PricewaterhouseCoopers: Politica va influenţa economia şi va genera incertitudini în 2017

    Echipa de economişti de la PricewaterhouseCoopers (PwC) susţine că politica va influenţa economia şi va genera incertitudini în acest an, iar comerţul global va fi mai mic decât cel al creşterii economice globale, acestea fiind doar câteva dintre previziunile pentru anul 2017.

    Economiştii de la PwC susţin că „reapariţia naţionalismului economic în anumite părţi ale lumii înseamnă că regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului vor fi puse la încercare”. Relaţia comercială între Statele Unite şi China va fi pusă sub presiune, avertizează economiştii. Mai mult, în absenţa încheierii Parteneriatului Transpacific şi a Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) această tendinţă se va păstra pe termen mai lung.

    Politica monetară a Statelor Unite se va întoarce la normalitate, consideră cei de la PwC. „Rezerva Federală americană va continua să întărească politica monetară. Este chiar posibil ca ritmul majorării dobânzilor de către FED să fie mai rapid decât ritmul anticipat în prezent, în funcţie de gradul de implementare, de ritmul şi de amploarea planurilor fiscale ale noii administraţii prezidenţiale americane. Ca urmare a acestor majorări ale dobânzii, economiile care depind de dolar pentru a-şi asigura finanţarea vor fi puse sub presiune”, susţine PwC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coleto a semnat un parteneriat cu FashionUP

    Coleto, parte a unui grup internaţional de curierat care operează în mai multe ţări europene încă din 1993, activează şi pe piaţa românească şi anunţă un parteneriat important cu FashionUP, unul dintre marii retaileri online de FashionUP.

    În acest sens, din ianuarie 2017, Coleto începe un parteneriat cu binecunoscutul retailer online FashionUP. Clienţii magazinului au astfel oportunitatea de le fi livrate hainele şi accesoriile comandate online într-un mod sigur şi rapid către cel mai apropiat punct de lucru Coleto.

    De acolo îl pot ridica oricând le este convenabil, fără a-şi mai planifica programul în funcţie de vizita curierului şi fără a plăti taxe suplimentare de depozitare. Mai mult, Coleto oferă opţiunea de a returna o parte din comandă, păstrând doar produsele dorite, dacă nu le mai doreşte pe toate sau vrea să comande ulterior altele online.

    Punctele de lucru Coleto sunt proiectate în aşa fel încât fiecare client beneficiază de confort maxim atunci când îşi ridică pachetele sau coletele comandate sau chiar probează produsele pe care le-a comandat online. Cu o zonă de aşteptare primitoare, mobilată cu canapele şi scaune confortabile, şi cabine de probă exact ca într-un magazin adevărat, clienţii nu mai au grija comenzilor online de haine, încălţăminte şi accesorii.

  • Care este legătura între deciziile lui Donald Trump şi puterea tot mai mare a Chinei

    Deşi ideea de piaţă liberă reprezintă un punct-cheie în discursul multor preşedinţi de stat, acordurile în acest sens presupun ani de negociere şi compromisuri. Ce se întâmplă însă atunci când statele ajung la un consens, dar schimbarea unui lider pune în pericol întreaga înţelegere?

    Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în luna februarie, cu intenţia de a crea o zonă de comerţ liber; economiile combinate ale acestora reprezintă 40% din economia globală. Toate aceste 12 state trebuie însă să şi ratifice tratatul, iar comentariile recente ale preşedintelui ales Donald Trump sugerează că acest lucru nu se va întâmpla.
    La momentul semnării, tratatul a fost văzut ca o mare realizare – mai ales din perspectiva faptului că statele aveau standarde şi abordări diferite în mai multe domenii, inclusiv protecţia mediului înconjurător sau drepturile angajaţilor.

    Barack Obama, preşedintele încă în funcţie al Statelor Unite, a considerat tratatele comerciale ca fiind prioritare, dar oponenţii TPP au caracterizat înţelegerea ca fiind una care favorizează companiile mari în detrimentul locurilor de muncă şi al suveranităţii naţionale.

    Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene.

    Ideea unui acord transpacific a plecat de la un tratat semnat de patru state – Brunei, Chile, Noua Zeelandă şi Singapore – care a intrat în vigoare în 2006. Înţelegerea a dus la eliminarea taxelor de import şi la cooperarea în domenii-cheie, precum practicile de angajare, proprietatea intelectuală sau politicile concurenţiale.

    Cele mai multe bunuri şi servicii comercializate între state au fost definite şi în noul TPP; nu toate taxele pe import (aproximativ 18.000) aveau să fie eliminate. Spre exemplu, semnatarii spun că au decis să elimine sau să reducă taxele de import în ceea ce priveşte produsele agricole sau bunurile de origine agricolă, încă de la început. Când vine vorba de produse textile, înţelegerea prevede ca unele dintre taxe să fie eliminate după o perioadă mai lungă de timp.
    TPP a fost de multe ori confundat cu TTIP – Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii; cel din urmă se referă însă la cu totul altceva, respectiv comerţul dintre Statele Unite şi state membre ale Uniunii Europene. În acest caz, negocierile se află într-o fază incipientă.

    De când cu alegerea lui Donald Trump, există însă mai multe semne de întrebare decât certitudini în ceea ce priveşte TPP. Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie semnat de cel puţin şase state care, cumulat, să genereze cel puţin 85% din puterea economică a grupului. Cu alte cuvinte, atât Japonia cât şi Statele Unite trebuie să semneze.
    Noua Zeelandă a sugerat că un anumit parteneriat se poate materializa şi în lipsa Statelor Unite; Japonia, pe de altă parte, a anunţat prin vocea premierului Shinzo Abe că un TPP fără Statele Unite şi cei 250 de milioane de consumatori ar fi „lipsit de sens”.

    Imediat după anunţul lui Trump privind ieşirea din TPP, China, care nu era cooptată în Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), a anunţat că „va juca un rol important” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific. „China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. „Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.

    Astfel, în vreme ce nesiguranţa pare a fi noua realitate sub conducerea lui Trump, China şi Rusia se pregătesc să acopere zonele lăsate libere. China a propus deja un acord comercial numit Parteneriatul Economic Regional (RCEP), care ar include în mod normal mai multe state afiliate TPP, precum Japonia sau Australia. Dacă acesta se materializează, chinezii se vor afla într-o poziţie dominantă în ceea ce ar putea fi o zonă extinsă de liber comerţ.

    Retragerea SUA din Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) este un pas în direcţia greşită şi cel mai pesimist scenariu pentru economia globală, crede Christopher Dembik, director de analiză macro la Saxo Bank. Prin promovarea restricţiilor comerciale, Donald Trump îşi asumă riscul de a grăbi revenirea recesiunii şi a împinge lumea într-o nouă perioadă de şomaj la scară largă. Demersul va avea, spune analistul, cinci consecinţe directe.

    Prima este reducerea comerţului global pe viitor, comerţ care a fost mult încetinit de la criza financiară încoace şi cu siguranţă va duce la sfârşitul procesului de globalizare care a început după cel de-al doilea război mondial şi care a fost în general benefic pentru ţările emergente prin favorizarea apariţiei unei vaste clase de mijloc în multe ţări, cum e China şi Brazilia. A doua consecinţă este scăderea PIB-ul global, care se chinuie să atingă nivelurile precriză. Revenirea unei creşteri economice puternice este amânată pe termen nedefinit, ceea ce înseamnă că majoritatea economiilor dezvoltate vor fi nevoite să se obişnuiască cu o creştere medie anuală a PIB-ului în jur de 1% şi 2% şi cu niveluri mari ale şomajului. În al treilea rând, retragerea indică sfârşitul acordurilor regionale de liber schimb şi confirmă faptul că tratatul negociat între Statele Unite şi Europa este în moarte clinică. Doar oficialii din Comisia Europeană mai cred că se poate ajunge la un acord în următoarele luni. Semnarea unor acorduri importante de liber schimb între regiuni devine parte din trecut. În al patrulea rând, retragerea înseamnă că protecţionismul s-a întors, deocamdată disimulat, şi ar putea duce la bariere comerciale mai mari şi la devalorizări competitive pe parcursul preşedinţiei lui Trump.

    Totuşi, acest tip de strategie economică s-a dovedit a fi un mare eşec în anii 1930 şi nu avem niciun motiv să credem că ar funcţiona mai bine în zilele noastre. În cele din urmă, decizia confirmă retragerea lentă a Statelor Unite din zona Asia-Pacific, care este o parte din zona sa tradiţională de influenţă. Va constitui o oportunitate excelentă pentru creşterea influenţei Chinei în regiune. China, care nu e parte din TPP, va putea să se extindă în Asia şi în America Latină, profitând din plin de influenţa în scădere a Statelor Unite. Aceasta este confirmarea faptului că Statele Unite se întorc încetul cu încetul la izolaţionism, aşa cum s-a întâmplat în anii 1920, de exemplu. „Lumea s-a schimbat. Regulile se schimbă odată cu ea, iar aceste reguli ar trebui scrise de Statele Unite, nu de ţări precum China”, declara Barack Obama recent. Dar Obama nu va mai fi preşedinte pentru mult timp, iar cel care îi va lua locul nu pare să-i împărtăşească opiniile.


     

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“