BusinessMagazin

Tag: parteneri

  • IDC: Serviciile de Cloud vor fi principalul factor de creştere în piaţa de IT&C pentru restul deceniului

    Un studiu IDC realizat împreună cu Microsoft şi Reţeaua de Parteneri Microsoft relevă tendinţe de creştere semnificativă legate de platformele de cloud – atât pentru piaţă cât şi pentru furnizorii de servicii IT&C.

    Conform cercetărilor, peste 80% dintre clienţi utilizează sau adoptă tehnologia cloud. Iar cea mai mare piaţă de cloud —incluzând hardware, software şi serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud —va depăşi 500 de miliarde de dolari până în 2020.

    Dacă vorbim de serviciile cloud disponibile public (spre deosebire de cele private, implementate intern de companii sau organizaţii) IDC estimează că venitul global din servicii IT aferente (de ex. SaaS, PaaS şi IaaS) va atinge 141,2 miliarde USD până în 2019, cu o rată compusă a creşterii anuale (RCCA) de 19,4%: de aproape 6 ori mai mult decât rata creşterii generale a cheltuielilor IT.

    IDC prezice creşteri seminificative ale pieţei serviciilor de cloud în toate regiunile. SUA au contabilizat 64% din venituri în 2015, însă se prefigurează să scadă la 60% până în 2019. America Latină (RCCA 31,4%) şi Asia Pacific, excluzând Japonia (RCCA 24,1%), vor înregistra cele mai mari rate de creştere pentru cloud-ul public în următorii 5 ani.

    Din punctul de vedere al prestatorilor de servicii IT, partenerii Microsoft ale căror venituri provin în proporţie de  50% sau mai mult din servicii de cloud au o dezvoltare de 2 ori mai mare, un profit brut de 1,5 ori mai mare şi venituri recurente de 1,8 mai mari decât cele ale partenerilor similari – în creştere faţă de cifrele rezultate în studiul similar realizat în anul 2014.

    Veniturile recurente sunt un obiectiv dezirabil pentru  orice afacere. Cercetări suplimentare ale IDC au arătat că veniturile recurente asigură cotări mai ridicate ale companiei, care pot aduce beneficii precum condiţii mai bune de împrumut şi o valoare mai mare pentru investitori.

    În ceea ce priveşte serviciile de tip SaaS (Software as a Service), PaaS (Platform as a Service), IaaS (Infrastructure as a Service), alături de toate serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud (atât publice, cât şi private), precum şi software-ul şi hardware-ul adecvate pentru implementarea serviciilor cloud – se estimează să ajungă la o utilizare totală de trei ori mai mare decât în prezent.

    “Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai mare în business, ajutând clienţii să găsească noi zone de creştere şi optimizare, iar partenerii sunt în centrul acestei transformări de business. Soluţiile cloud construite de partenerii Microsoft devin mai flexibile, scalabile şi accesibile unor segmente tot mai largi de clienţi”, a declarat Gabriela Matei, Director Comercial, Microsoft Romania

    Numeroşi furnizori de soluţii aşteaptă momentul în care clienţii sunt pregătiţi, înainte de a investi într-o arie a tehnologiei. Având în vedere că serviciile de cloud prezintă din ce în ce mai mult interes pentru majoritatea clienţilor, este esenţial ca partenerii să se adapteze şi să îşi păstreze relevanţa pentru propria bază de clienţi. Astăzi, cu aproape 80% din companii utilizând sau adoptând complet cloud-ul şi numai 8% care sunt complet opace faţă de această nouă platformă (în scădere de la 21% în 2014),  punctul critic poate fi considerat depăşit, ceea ce ne plasează în etapa de „majoritate timpurie” de pe curba adoptării.

  • Un an de Uber în România. Cine sunt clienţii şi şoferii Uber în Bucureşti

    În februarie 2016, Uber sărbătoreşte un an de când a ajuns în Bucureşti. În prezent, peste 70.000 de utilizatori şi-au descărcat aplicaţia şi s-au alăturat comunităţii de ridesharing cu cea mai rapidă creştere din Europa Centrală şi de Est. Până acum, timpul mediu în care o maşină ajunge la un utilizator din Bucureşti a scăzut de la 12 minute la 4,5 minute, aproape o treime faţă de acum un an.

    “Uber iubeşte Bucureştiul şi ne bucură că oamenii de aici au îmbrăţişat ridesharing-ul ca pe o alternativă sigură şi transparentă de a se deplasa prin oraş, cu ajutorul tehnologiei. Sondajul ne arată că utilizatorii Uber aleg tot mai mult beneficiille care vin din a împărţi o maşină cu cineva, în timp ce şoferii parteneri apreciază flexibilitatea şi independenţa pe care le oferă parteneriatul cu Uber. Scopul nostru este să vedem în Bucureşti mai mulţi oameni în mai puţine maşini. Ne străduim în fiecare zi să facem asta şi continuăm să ducem un dialog constructiv cu autorităţile din România pentru a avea un cadru legislativ care să încurajeze serviciile digitale inovatoare care ajută oamenii şi oraşele” a spus Nicoleta Schroeder, General Manager Uber România.

    Cine sunt utilizatorii Uber din Bucureşti

    60% dintre cei care aleg Uber au sub 30 de ani, iar 9 din 10 au studii superioare. De când există Uber în Bucureşti, 25% dintre respondenţi spun că folosesc maşina personală mai puţin, în timp ce peste 40% spun că aleg Uber atunci când ştiu că la destinaţie locurile de parcare sunt limitate.

    Sondajul mai arată că utilizatorii aleg Uber ca pe un mod sigur de a ajunge acasă. 7 din 10 comandă o cursă Uber în timpul serii sau pe timp de noapte. 97% ar recomanda serviciul şi altor persoane.

    Cine conduce cu Uber

    Şoferii partenerii Uber sunt în mare parte persoane educate, tinere şi de vârstă medie – 72% au între 21 şi 40 de ani şi aproape 70% au studii superioare. Când au fost întrebaţi de ce conduc cu Uber, 90% a spus că apreciază flexibilitatea şi venitul în plus.

    Partenerii Uber au ocupaţii diverse: 37% sunt antreprenori sau liber profesionişti, 31% au un serviciu full-time, în timp ce 22% nu au o altă sursă de venit şi conduc cu Uber în timp ce sunt în căutarea unui loc de muncă.

    Când vine vorba de reglementarea serviciilor de ridesharing, 90% din utilizatorii şi şoferii parteneri cred că România are nevoie de un cadru legislativ care să încurajeze dezvoltarea acestui serviciu.
     

  • 1000 de magazine în eMAG Marketplace

    eMAG Marketplace a înregistrat o creştere importantă, atingând în luna februarie pragul de 1.000 de magazine partenere. Oferta eMAG conţine în prezent 13.000 de branduri şi 1.100 de categorii listate, care acoperă o gamă largă de produse de la telefoane, electronice, electrocasnice la jucării, produse de casă şi gradină, mobilă şi cosmetice, de la produse de îngrijire personală la articole de sportive, se arată în comunicatul dat publicităţii.

    „eMAG a devenit un centru comercial în care am oferit posibilitatea altor retaileri să vândă către clienţi, prin platforma Marketplace. Este o direcţie principală de creştere pentru noi şi are efecte pe două planuri: diversifică experienţa de cumpărare pentru clienţi care găsesc la eMAG aproape orice şi dezvoltă piaţa de ecommerce din România atât ca volum, cât şi prin standarde înalte de servicii”, a declarat Iulian Stanciu, CEO eMAG.

    „Fie că vorbim despre producători sau afaceri antreprenoriale, Marketplace este cel mai simplu şi rapid mod prin care orice business îşi poate promova online produsele către cea mai mare comunitate de shopping din România. Mai mult, prin Marketplace, orice afacere îşi poate extinde modelul de business de la B2B la B2C”, adaugă Florin Filote director eMAG Marketplace.

    Clienţii pot achiziţiona din Marketplace o gamă largă de produse, atât de la companii româneşti, cât şi internaţionale. Printre brandurile autohtone se regăsesc F64 (magazin dedicat pasionaţilor de fotografie), Mobexpert (lider pe piaţa de mobilier din România), Cărtureşti (concept store de carte şi produse de papetărie), Otter (încălţăminte premium), Optiplaza (reţea de magazine de optică), Flori de Lux (florărie online), Mirano (produse de voiaj), Arsis (distribuitor de telefoane şi accesorii), RoGroup (accesorii auto, anvelope şi instalaţii GPL) sau Fares (remedii naturiste). Portofoliul Marketplace de branduri internaţionale cuprinde companii precum Franke, Gorenje şi Miele (electrocasnice şi accesorii pentru baie şi bucătărie), Marionnaud (lanţ de parfumerii), Hervis Sports (îmbrăcăminte şi echipament sportiv), Giant (biciclete) sau Meli Melo (bijuterii şi accesorii fashion).

    În prezent, comenzile realizate de clienţi pentru partenerii din Marketplace reprezintă 25% din vânzările generate de platforma eMAG. În următorii cinci ani, magazinele partenere vor genera peste jumătate din valoarea comenzilor cumulate ale eMAG.

    În 2015, investiţiile în eMAG în Marketplace au depăşit 2 milioane de euro şi s-au concentrat pe achiziţia de hardware şi dezvoltarea platformei pentru integrarea rapidă a magazinelor partenere. În fiecare lună, echipa Marketplace analizează potenţiali parteneri, urmând ca aproximativ 85% dintre aceştia să îşi listeze produsele. În medie, 100 de noi parteneri vin pe eMAG în fiecare lună.

    Construită asemenea unui mall, platforma Marketplace oferă posibilitatea fiecărui magazin partener să îşi stabilească singur condiţiile comerciale, taxele de livrare, politica si taxele de retur, dar şi preţurile, atât timp cât asigură clienţilor aceleaşi standarde de calitate cu care s-au obişnuit la eMAG.

  • Un fost agent SRI ne învaţă cum să ne dăm seama dacă suntem minţiţi

    Românii sunt buni vânzători şi îşi dau seama foarte repede de intenţiile partenerilor de afaceri, a spus în cadrul emisiunii ZF Live Ciprian Bujor, trainer al Linkage România, o firmă de training care face parte din reţeaua internaţională cu acelaşi nume, activă pe piaţă de 25 de ani.

    „În ultimii ani am constatat că piaţa este mult mai «matură», iar cei care fac afaceri într-un anumit sector sunt mult mai atenţi atunci când încheie o tranzacţie şi au o nevoie mai mare să fie mai cinstiţi cu cei din jur.“

    Ciprian Bujor a lucrat anterior în Serviciul Român de Informaţii (SRI), însă a renunţat pen­tru o carieră în sec­torul privat. „De la SRI am învăţat în pri­mul rând să lu­crez cu oamenii şi că este foarte im­por­tant modul în care primeşti sau tran­smiţi un me­saj.“

    Prezentă şi pe piaţa locală din 2005, Linkage se ocupă cu instruirea echipelor de vân­zări, pentru a le ajuta să se poziţioneze în faţa clienţilor.

    „În 2013 am început un program numit «Now I see you», care este bazat pe experienţa mea. Ne-am axat pe lucrul cu corporaţiile şi am mers foarte mult pe partea de vânzări şi de formare a echipelor de vânzători.
    “
    Pe parcursul unui an, Ciprian Bujor antrenează până la 10 echipe, res­pectiv în jur de 150 de persoane care îşi doresc să înveţe care sunt paşii pe care trebuie să  îi urmeaze pentru a deveni buni lideri sau cum pot obţine rezultatele dorite într-un parteneriat de afaceri.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie Irina Markovits, consultant de imagine: Impactul vestimentaţiei în business

    Un lucru merită clarificat de la bun început: în absolut şi în ansamblul întregii noastre vieţi, ceea ce îmbrăcăm nici nu ne defineşte ca persoane, nici nu stabileşte valoarea noastră ca fiinţe umane. Imaginea noastră profesională, la fel ca reputaţia, cere timp pentru a fi construită, presupune eforturi de branding personal, de networking, de promovare şi dezvoltare permanentă, de stabilire a unor relaţii puternice cu clienţii, colegii, partenerii.

    Cu toate astea, o bună parte din impresiile celor din jur despre noi se bazează pe cum arătăm – implicit pe cum ne îmbrăcăm, în special când e vorba de un context profesional.
    Vestimentaţia, pentru că o simţim legată intrinsec de aptitudinile noastre de comunicare, influenţează (parţial) felul în care cei din jur reacţionează la prezenţa noastră. Aspectul nostru exterior le vorbeşte despre educaţie şi rafinament social, succes financiar, autoritatea deţinută, nivelul de încredere pe care îl pot avea în noi şi, nu în ultimul rând, despre cât de potriviţi suntem pentru angajare, promovare sau relaţionare profesională. În termeni mai simpli, îmbrăcămintea plus aptitudinile de comunicare pot influenţa dacă colegii, şefii sau partenerii de business vor da curs cererilor noastre, ne vor încredinţa informaţii importante, ne vor permite acces la factorii de decizie, ne vor plăti un anume salariu sau onorariu, ne vor angaja sau ne vor cumpăra produsele sau serviciile.

    Acest tip de conexiuni şi asocieri mentale este legat strict de sfera de business. Suntem mai dispuşi să oferim bani (donaţii către o cauză caritabilă, bacşişuri) sau informaţii unei persoane străine când înfăţişarea acesteia inspiră încredere. Dacă aţi făcut vreodată parte din publicul unei piese de teatru la repetiţii cu şi fără costume, aţi observat transformările miraculoase care au loc atunci când un actor îmbracă hainele personajului său.

    Revenind la contextul profesional, nu fiecare zi de lucru cere atenţia, timpul sau bugetul necesar unei ţinute business „ca la carte”. Culturile organizaţionale variază, definiţia vestimentaţiei business s-a modificat substanţial în ultimii ani, iar ţinuta profesională are înţelesuri diferite în funcţie de industrie, de nivelul de interacţiune cu publicul, de audienţa căreia i se adresează. În unele companii, nivelul de eleganţă al vestimentaţiei profesionale este lăsat la latitudinea angajaţilor, în altele codul intern specifică repere stilistice clare. 

    Profesiile care cer un nivel ridicat de încredere şi confidenţialitate între client şi companie, cele în care se lucrează cu proceduri standard şi se doreşte transmiterea unui mesaj de autoritate, stabilitate, rigurozitate, competenţă – cum este cazul avocaturii corporate, consultanţei la nivel înalt, finanţelor, asigurărilor – au un cod vestimentar conservator, iar reprezentanţii poartă costume în culori închise, taioare elegante, culori neutre şi, în general, adoptă ţinute business clasice. În cazul antreprenorilor şi freelancerilor, garderobele li se mulează pe specificul domeniului de activitate, iar cei care sunt în industrii creative sau au profesii artistice au o mai mare libertate de expresie vestimentară. 

    De fapt, pentru că purtarea costumului nu mai este obligatorie, opţiunile disponibile pot da uneori naştere unor alegeri discutabile. Un consultant de business mi-a mărturisit: „Am impresia că lumea înţelege greşit conceptul de «business casual», îl traduce prin «pot îmbrăca aproape orice la birou». Cei mai mulţi dintre angajaţii clienţilor mei dau dovadă de bun gust şi bun simţ în alegerea hainelor pentru birou… dar am văzut şi suficiente expresii deloc subtile ale lipsei de bun gust vestimentar, chiar în întâlniri importante“.

    Aşadar, indiferent de domeniu, un „fir roşu” ar trebui să existe: ţinutele de birou trebuie să transmită profesionalism şi credibilitate, să fie o stenogramă a standardelor firmei respective. Sigur, comoditatea încurajează eficienţa şi productivitatea, însă la birou piese vestimentare din categoria jeanşi strâmţi sau sfâşiaţi, hanorace, încălţăminte sport, bluze din dantelă, pulovere scămoşate comunică mesajul unei persoane care nu îşi ia foarte în serios profesia şi atribuţiile profesionale.

    Nu în ultimul rând, echilibrul între propriile preferinţe stilistice şi standardele vestimentare ale unui context este un semn de respect faţă de cei prezenţi şi faţă de situaţie în sine. Ne putem modifica ţinutele în funcţie de circumstanţe. Spre exemplu, directoarea unei cunoscute agenţii de PR iubeşte moda şi se îmbracă ca o adevarată fashionistă, dar doar în anumite situaţii. În întâlnirile cu clienţi de business dintr-un domeniu conservator, se transformă: dispar pantofii stiletto metalizaţi, rochiile asimetrice cu design modern, topurile supradimensionate; acestea sunt înlocuite de rochii moderne cu alură profesională, pantaloni ţigaretă negri, sacouri bleumarin cambrate şi bluze rafinate. Întrebând-o care este motivul transformărilor, mi-a răspuns: „Succesul pentru care mă îmbrac este şi cel al clientului meu“.

    Irina Markovits ( Style coach & consultant de imagine, www.stylediary.ro)
     

  • Black Friday 2015: eMAG a înregistrat cea mai mare comanda facuta vreodata

    Cea mai mare comanda facuta vreodata online la eMAG se ridica la 85.590 euro si a fost realizata astazi. pentru Range Rover Sport 4.4 Diesel SDV8 HSE Dynamic Luxor redus cu peste 20.000 euro de la 105.667 euro

    Câteva date despre Black Friday 2015 de la eMAG:

    700 de romani au comandat online surpriza eMAG, lingouri de aur pentru investitie

    30 de autoturisme au fost comandate pana la ora 16:00 in editia 2015 a Black Friday

    Pana la ora 16:00 magazinul eMAG.ro a fost vizitat de peste 3,65 milioane pasionati de cumparaturi online

    Valoarea cumulata a vanzarilor depaseste 160 milioane lei si au fost comandate peste 400.000 de produse vandute direct de eMAG si de partenerii din Marketplace.

    Peste 800 de selleri integrati pe platforma eMAG Marketplace au inregistrat comenzi pentru 50.000 de produse, in valoare de peste 12.5 milioane lei
     

    Florin Filote, director Marketplace : “Pana la finalul zilei estimam vanzari de 20 milioane lei pentru partenerii din Marketplace, cat intr-o luna normala. Prin platforma eMAG Marketplace orice comerciant ajunge rapid si avantajos la milioane de clienti.”

     

  • Ai chef de bătaie? Există o aplicaţie pentru asta

    Prin intermediul aplicaţiei Rumblr, luptătorii amatori pot căuta parteneri de luptă şi pot aranja meciuri, informează Daily Mail.

    Dacă în anii 90, Brad Pitt, în filmul “Fight Club”, aranja meciuri ilegale de bătaie în pivniţele unor localuri, această practică s-a mutat pe internet. Rumblr, dezvoltată de doi luptători amatori din New York, funcţionează exact ca Tinder, aplicaţia de dating, doar că în loc de o cină romantică utilizatorii aranjează o luptă. Aplicaţia nu se adresează doar entuziaştilor de lupte, ci şi fanilor. Utilizatorii pot vedea ce lupte sunt programate în zonă şi pot asista la meciuri.

    Aplicaţia a fost refuzată de Apple, dar a atras interesul a peste 300.000 de oameni. Astfel Rumblr va fi lansată ca o aplicaţie web. Dezvoltatorii aplicaţiei au avertizat utilizatorii că s-ar putea să aibă probleme cu legea dacă aranjează o luptă.

    De asemenea, ei au mai spus despre cei care critică aplicaţia şi care spun că incită la violentă că nu sunt suficient de deschişi la minte.

  • Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea

    Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea. Ea a fost promovată recent, alăturându-se celor doi parteneri care coordonează activitatea de la Bucureşti – Daniel Badea, managing partner, şi Nadia Badea. „Mă aflu, în acest moment, faţă în faţă cu cea mai mare provocare din cariera mea. Statutul de partener global al uneia dintre cele mai importante firme de avocatură din lume implică un grad enorm de responsabilitate.“ 

    Absolventă a Facultăţii de Drept Bucureşti (2002), Mădălina Rachieru este membru în Baroul Bucureşti din 2003. A acumulat experienţă în special în tranzacţii de piaţă de capital, atât pe piaţa locală cât şi pe pieţele internaţionale, precum şi în domeniul financiar-bancar. De-a lungul anilor, a consiliat instituţii financiare, bănci de investiţii şi companii locale şi internaţionale.

    Expertiza sa include toate aspectele legate de oferte publice iniţiale de acţiuni (IPO-uri), oferte secundare de acţiuni (SPO-uri), oferte de obligaţiuni domestice, oferte de euroobligaţiuni corporatiste şi suverane, programe de emisiune continuă de obligaţiuni (programe EMTN), emisiuni de certificate de depozit global (GDR-uri), securitizări de creanţe, fiind implicată în aproape toate tranzacţiile majore de piaţă de capital din România în ultimii 10 ani.

    Face parte din echipa Clifford Chance Badea încă de la înfiinţarea firmei, în 2002. În 2007, Mădălina Rachieru a fost detaşată pentru şase luni în cadrul grupului de pieţe de capital al biroului Clifford Chance din Londra. A fost promovată la poziţia de counsel în 2008

  • Alexandru Băloi, distribution & indirect sales Vodafone

    Alexandru Băloi s-a alăturat echipei Vodafone în 2009, iniţial pe poziţia de national key account manager. Se ocupa, la acea vreme, de relaţia cu partenerii Vodafone. Nouă luni mai târziu a devenit director regional pe regiunea de Sud-Est, iar peste doi ani, la sfârşitul lui 2011, a primit poziţia de director de vânzări indirecte, fiind responsabil de canalul de parteneri exclusivi şi de coordonarea regiunilor Vodafone.

    În 2013 a preluat şi zona de distribuţie Prepaid, creând o echipă puternică. Cel mai recent proiect a fost lansarea canalului de magazine în sistem de franciză Vodafone, cu ajutorul directorilor regionali şi al multor echipe implicate. În prezent, reţeaua Vodafone de magazine deschise în sistem de franciză a depăşit 100 de unităţi, în 66 de oraşe din 36 de judeţe, la nivel naţional. „Îmi place mult să construiesc lucruri şi să lucrez cu oameni. Experienţa mi-a dovedit că reuşeşti să câştigi doar prin echipe puternice, cred mult în parteneriate şi fairplay. Oamenii fac diferenţa, dorinţa de a reuşi poate muta munţii, iar ceea ce contează, în final, sunt experienţa, strategia corectă, dar şi sincronizarea şi execuţia impecabilă“, spune Alexandru Băloi.

    Înainte de Vodafone, a lucrat tot în telecom, din 2002, încă din timpul facultăţii. Primul său job, de agent de vânzări la Zapp, este şi cel care l-a format şi i-a cultivat o serie de aptitudini: capacitatea de relaţionare cu clienţii, abilitatea de a vinde şi de a urmări performanţa în activităţile zilnice. Schimbarea a venit după doi ani, când a trecut din poziţia de angajat în cea de antreprenor, deschizând primul său magazin Zapp. Ulterior a dezvoltat o întreagă reţea de magazine. Dupa cinci ani de antreprenoriat, s-a întors la Zapp pentru a lansa serviciile prepaid şi pentru a construi distribuţia aferentă.

    Alexandru Băloi a absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea de Electrotehnică, specializarea Electrotehnologii, în anul 2004. În 2013 a urmat un program special, în cadrul IMD Business School – Commercial Excellence Program powered by Vodafone, Organizational Leadership, Commercial Excellence. Este căsătorit şi are un băiat de 8 ani.

  • Fascinaţia remiterilor

    Radu Pojoga este o prezenţă discretă în mediul de business autohton. A lucrat timp de mai bine de 12 ani în telecomunicaţii, iar în 2009, când criza începea să se facă simţită în românia, a decis să facă o schimbare şi a trecut în industria transferurilor de bani.

    În urmă cu şapte ani, când am început să lucrez pentru MoneyGram România şi Bulgaria, acest birou era pe lista aspiraţiilor mele. Ştiam că nu vom putea ajunge aici aşa curând, dar, cu ajutorul extinderii reţelei noastre de parteneri, fiecare an care trecea reprezenta un pas mai aproape”, povesteşte la inaugurarea locaţiei cu numărul 3.500 Radu Pojoga, director regional pentru Europa de Sud-Est al MoneyGram.

    Cariera lui a început în 1997 la Mobifon, devenit Connex şi apoi Vodafone. Din 2004, a lucrat la Zapp România iar după trei ani s-a mutat la UPC România unde a lucrat în perioada 2007-2009.

    La MoneyGram International, Radu Pojoga a ajuns în primăvara anului 2009 şi a staţionat timp de doi ani pe poziţia de business development manager România & Bulgaria. În 2011 a fost promovat country manager România şi Bulgaria, iar din iulie 2014 este director regional pentru Europa de Sud-Est.

    „Piaţa era într-o continuă scădere din cauza crizei financiare începute ce a afectat piaţa muncii în străinătate. MoneyGram era reprezentat în România în mare parte prin sectorul bancar, cu o reţea formată din aproximativ 1.000 de locaţii. Cum am reuşit să păstrăm un trend crescător în contextul scăderii pieţei? Numai cu ajutorul extinderii reţelei de parteneri din România, reţea care are în acest moment 3.500 de locaţii şi este alcătuită din trei sectoare diferite“.

    România este, în limbajul oamenilor din domeniul remiterilor, o ţară „net receive“. MoneyGram a crescut în acelaşi ritm cu piaţa, fenomen favorizat de creşterea anuală a numărului de persoane care emigrează. Anual, în medie 18.000 de români părăsesc ţara şi se îndreaptă către nordul continentului şi către ţări precum Spania, Italia, Germania şi US. Anul 2014 a fost unul atipic:  conform datelor INS, un număr de 42.000 de români au plecat din ţară. Acest lucru a favorizat creşterea volumului de bani trimişi spre România şi, implicit, a numărului de tranzacţii efectuate. MoneyGram International şi-a propus să extindă operaţiunile în România, deoarece România este o piaţă cheie pentru MoneyGram în Europa, susţine Pojoga. Businessul MoneyGram, unul dintre principalii jucători în transferul de bani la nivel mondial, a crescut în primele nouă luni pe plan local cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar valoarea medie a unei tranzacţii realizate prin acest serviciu este de 300 de euro, similară celei de anul trecut.

    MoneyGram a ajuns la 3.500 de puncte de lucru pe piaţa locală prin intermediul partenerilor săi. Spre comparaţie, în 2011 MoneyGram avea aproximativ 2.000 de puncte de lucru la nivel naţional.

    MoneyGram are businessul împărţit pe trei segmente: bancar (colaborează cu BCR, UniCredit Bank, Alpha Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Libra Bank şi Marfin Bank), retail (Carrefour, Orange) şi Forex (Speed Transfer, Smith & Smith şi case de schimb valutar).
    Cea mai mare pondere, de circa 50%, o au transferurile realizate pe zona de retail (inclusiv Forex), datorită programului prelungit de lucru, inclusiv în timpul weekendului.

    Remiterile românilor aflaţi la muncă în străinătate s-au ridicat în 2014 la aproximativ 3,4 miliarde de dolari, în scădere cu aproximativ 400 milioane de dolari faţă de 2011, potrivit unor calcule prezentate de MoneyGram pe baza datelor de la Banca Mondială. Anul trecut, România a depăşit Cehia ca remiteri cu aproape un miliard de dolari, însă a fost în urma unor ţări precum Serbia, cu remiteri de 3,7 miliarde de dolari în 2014, Ungaria (4,5 miliarde de dolari), Polonia (7,5 miliarde de dolari) sau Ucraina, ţară care conduce şi clasamentul remiterilor din Europa de Est, cu 7,6 miliarde de dolari. În 2010, România se afla pe poziţia a treia în clasament, după Ucraina şi Polonia.
    Anul trecut, românii au primit bani în principal din Italia (1 miliard de dolari), Spania (790 milioane de dolari) şi Germania (450 milioane de dolari). Principalele ţări în care românii au trimis bani sunt Spania, cu 127 milioane de dolari, Moldova, cu 109 milioane de dolari, şi Italia, cu 71 milioane de dolari.

    Printre partenerii MoneyGram se numără BCR, cea mai mare bancă locală în funcţie de mărimea activelor, Carrefour, al doilea jucător din retailul autohton după cifra de afaceri, dar şi Orange, cel mai mare operator de telefonie mobilă.
    „MoneyGram a efectuat un studiu de piaţă în rândul consumatorilor ce folosesc serviciile de transfer de bani. Rezultatele studiului ne arată că 16% folosesc serviciul de transfer de bani pentru situaţii de urgenţă cum ar fi: plata facturilor, rambursarea ratelor către bănci, achiziţia de noi bunuri şi servicii şi, nu în ultimul rând, pentru asigurarea traiului zilnic. 25% dintre respondenţi au declarat că folosesc acelaşi serviciu pentru nevoi repetitive şi de urgenţă, iar 59% doar pentru nevoi repetitive”, susţine Pojoga.

    Ce planuri are MoneyGram în viitor? „Compania are în plan diversificarea serviciilor oferite clienţilor prin introducerea de noi canale de trimitere şi primire a banilor: cash to ATM (trimiţi cash şi îi ridici de la ATM) şi cash to account (trimiţi cash direct în cont), cash to mobile (trimiţi cash şi îi primeşti în portofelul electronic de pe mobil)”.România este singura ţară din Europa de Sud-Est care oferă clienţilor săi o unealtă de localizare  – MoneyGram Locator – prin care aceştia  pot afla în orice moment ce locaţii ale partenerilor sunt disponibile în vecinătatea lor, precum şi orarul de funcţionare.