Tag: pandemie

  • Antreprenori locali. Lanţul Cărtureşti: Librăriile din provincie au avut creşteri mai mari decât cele din Capitală, vom continua extinderea

    Lanţul de librării Cărtureşti, con­tro­lat de Nicoleta Dumitru şi Şerban Radu, caută spaţii pentru des­chi­deri noi în provincie, în ora­şele Alba Iulia, Ga­laţi, Bacău, Târgu-Mu­reş şi Bistriţa.

    „Librăriile din provincie pe care le avem au înre­gis­trat creşteri mai mari de­cât cele din Bucureşti. A cres­cut şi va­loarea bonu­lui me­diu. Suntem pe un val de opti­mism. Avem bu­get pen­tru extin­de­re. Ne uităm la ora­şe pre­cum Alba Iulia, Bistriţa, Galaţi, Bacău sau Târgu-Mu­reş, purtăm discuţii pen­tru spaţii“, a spus pentru ZF Şerban Radu, unul din cei doi acţionari ai lanţului de librării.

    Cărtureşti operează în prezent 13  li­brării în Capitală, iar în provincie a ajuns la 25, în Timi­şoara, Cluj, Iaşi, Constanţa, Ora­dea, Arad, Piteşti, Bra­şov, Suceava, Sibiu, Chişi­nău. Lanţul îşi vinde produ­se­le şi online. „Retailul on­line mer­ge bine, 20% din vân­zări au fost generate anul trecut de online, faţă de sub 10% înainte de pandemia de COVID-19. Online-ul este în creştere. Oamenii au stat acasă, au citit mai mult şi au co­mandat pe internet“, a spus el.

     

     

  • Dincolo de graniţe. Afacerile antreprenoriale româneşti care şi-au făcut curajul să se extindă în afara ţării sau au în plan acest pas

    Timp de mai bine de două decenii, antreprenorii români care şi-au făcut curaj să se lanseze în business şi-au ancorat afacerile în „portul” România. Din lipsă de îndrăzneală şi încredere, din lipsă de bani sau pentru că au găsit local prea multe oportunităţi, ei au privit din interiorul graniţelor alte pieţe pe care le-au văzut mai degrabă ca pe un vis îndepărtat. În ultimii ani, lucrurile par să se schimbe.

    În primele două decenii de după căderea comunismului, spre deosebire de companiile autohtone, afacerile poloneze au luat cu asalt Europa – şi nu doar de Est, ci şi de Vest –, „invadând” sectoare precum industria alimentară, moda sau piaţa materialelor de construcţii. Mizând pe export, pe branduri puternice, pe achiziţii sau pe dezvoltare de la zero în alte ţări, investitorii polonezi au reuşit să contureze o serie de campioni regionali sau chiar continentali. În ceea ce priveşte România, astfel de exemple pot fi încă numărate pe degete. Totuşi, inspiraţi de aceşti jucători care au gândit încă de la început businessul ca fiind unul global, încurajaţi de rezultatele de acasă sau de oportunităţile mari de business de peste hotare, în ultimul deceniu tot mai mulţi antreprenori locali au început să ridice ancora şi să „navigheze” şi prin alte ape. Deşi există o serie de provocări, dezvoltarea externă vine cu siguranţă şi cu multe avantaje. Pentru a vedea care sunt acestea, dar şi care sunt principalele impedimente, Business Magazin a discutat cu zece dintre cei mai puternici antreprenori locali. Unii au făcut deja din export un motor pentru business, în timp ce alţii plănuiesc chiar facilităţi de producţie peste graniţă. Mai sunt şi aceia care se dezvoltă prin achiziţii peste hotare şi pariază bugete uriaşe de investiţii. Nu există un model unic de reuşită, însă un lucru e cert, apariţia unor campioni regionali sau chiar mondiali ce au pornit din România poate conduce la mai multă bunăstare pe plan local.

    Triggerul: aderarea la spaţiul Schenghen. Altex, liderul pieţei locale de electro-IT, un business controlat de omul de afaceri Dan Ostahie, se pregăteşte să facă primii paşi în afara ţării, însă acest lucru se va petrece abia după aderarea României la zona Schenghen, eveniment despre care antreprenorul spune că ar putea avea loc în 2024. „Pentru ca expansiunea unei companii în afara graniţelor pieţei-mamă să fie un succes, trebuie întâi creat un model de guvernare corporativă la nivel naţional, care apoi să permită scalarea. Este important să ne punem la punct atât procedurile, procesele, cât şi infrastructura aici, în România. Avem deja proiecte începute, pe care le pregătim pentru implementare. După finalizarea acestora, expansiunea va fi mai uşoară”, spune Ostahie. Bineînţeles însă, doar dacă este implementată cum trebuie o astfel de expansiune peste graniţă se poate dovedi câştigătoare, adaugă el. „Expansiunea internaţională este o validare pentru o companie antreprenorială care doreşte să facă pasul către o multinaţională.” În cei circa 30 de ani de istorie, Altex şi-a concentrat atenţia asupra pieţei-mamă, România. Aici, compania are peste 125 de magazine, cele mai multe sub brandul Altex, dar şi unele sub brandul Media Galaxy.

    „Expansiunea peste graniţe se află printre planurile de viitor ale Altex. Un aspect important pentru a face acest pas este cel macroeconomic – astăzi, expansiunea Altex şi a altor companii româneşti este îngreunată de faptul că ţara noastră nu este încă parte a zonei Schenghen. Intrarea în spaţiul intracomunitar ar reprezenta triggerul care ar declanşa expansiunea Altex. Ne aşteptăm ca aderarea să se petreacă în 2024.” Totuşi, dezvoltarea României trebuie să aibă la bază un consens al clasei politice, asupra unui program coerent, pe termen lung, ca de exemplu 20 de ani, precizează el. Dan Ostahie este unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, Altex fiind liderul pieţei locale de electroIT. Compania a încheiat anul 2020 cu afaceri de peste 5 mld. lei (peste 1 mld. euro) după o creştere de 24%, de două ori mai rapidă decât cea a pieţei de profil în ansamblul său. Anul trecut, din nou, afacerile au crescut cu 20%, conform datelor comunicate anterior de Dan Ostahie.

    Astfel, conform estimărilor ZF, cifra de afaceri s-a apropiat de 6 mld. lei (1,2 mld. euro), un nivel maxim istoric pentru compania care se află pe locul doi în rândul afacerilor antreprenoriale româneşti după retailerul de bricolaj Dedeman. La nivel de grup, pe podium îşi face loc şi grupul farma Catena-Fildas.

    Cu ochii după consumul mai mare din Vest. Dragoş Petrescu, fondatorul grupului de restaurante City Grill, cel mai puternic nume românesc de pe această piaţă, spune că în 2022-2023 compania are în plan dezvoltarea în afara graniţelor ţării. Acesta ar fi un prim pas pe alte pieţe pentru companie. „Avem un plan de dezvoltare la Viena, în Austria. Ne dorim să deschidem un restaurant de tip Buongiorno în 2022-2023, după ce vom depăşi perioada de pandemie. Până acum nu am făcut paşi în afara ţării.” Compania are aproximativ 20 de restaurante sub mai multe branduri precum City Grill, Buongiorno, Pescăruş sau Caru’ cu Bere, circa 1.000 de angajaţi şi afaceri de aproximativ 26 mil. euro în 2021. Această cifră de afaceri reprezintă circa 65% din potenţial, spune antreprenorul care pune rezultatul pe seama pandemiei de COVID-19 care a impus o serie de restricţii industriei HoReCa, inclusiv în 2021. Prin comparaţie, în 2019, ultimul an desfăşurat în condiţii normale de business înainte de izbucnirea pandemiei, cifra de afaceri a grupului
    City Grill era de 190 mil. lei (aproape 40 mil. euro). Cu o istorie de peste 15 ani în piaţă, compania şi-a concentrat atenţia pe România până acum şi mai exact pe Bucureşti. Când vine vorba de expansiunea peste graniţă, Dragoş Petrescu mizează tot pe un oraş-capitală, Viena. „O astfel de mutare se poate dovedi câştigătoare tocmai ţinând cont de contextul generat de pandemia de COVID-19. Mai exact, în ţările din Europa de Vest recuperearea industriei e mai rapidă decât în Est. La ei deja vânzările au ajuns la 100-110% din cât erau înainte de pandemie, la noi sunt undeva la 60-65%.” Totuşi, provocările sunt şi ele multiple, de la legislaţie şi noi reguli specifice de respectat, la asociaţii patronale diferite şi acordarea licenţei în anumite condiţii. Nu în ultimul rând, vorbim de un alt model de clientelă, cu alte obiceiuri. Investiţiile sunt comparabile ca şi managementul oamenilor. „Avantajul considerabil în această situaţie vine din partea de cultură a clientului, orientată spre consum. Totodată, vorbim de un consumator cu o putere de cumpărare considerabil mai mare.”

    Avem resursele şi expertiza să mergem în Europa! Florin Enache, fondatorul lanţului de bijuterii TEILOR, ce a ajuns la o reţea de circa 60 de magazine pe patru pieţe din Europa Centrală şi de Est, este de părere că România dispune de numeroase afaceri antreprenoriale româneşti care au dovedit şi dovedesc în continuare că au modele de business durabile şi pot susţine economia locală.

    „Cred că aceste companii au un potenţial uriaş de dezvoltare atât la nivel local cât şi internaţional, iar în viitor ar putea să devină acei jucători care vor transforma imaginea României pe plan global. Noi am început încă din anul 2019 extinderea prezenţei reţelei TEILOR peste graniţe prin deschiderea primelor magazine în Sofia, Bulgaria precum şi în Varşovia, în Polonia.” De asemenea, în septembrie 2021, compania a inaugurat un nou magazin în Budapesta, Ungaria, care marchează intrarea pe cea de-a treia piaţă externă.

    „Avem planuri ambiţioase de dezvoltare şi ne dorim ca în următorii ani, reţeaua TEILOR din străinătate să fie cel puţin egală cu numărul de magazine din România.” De asemenea, reţeaua de magazine online va urma expansiunea magazinelor fizice, prin localizarea conţinutului şi campaniilor de promovare digitale. „Credem că după extinderea accelerată pe care am avut-o pe piaţa din România, ne aflăm într-un moment în care compania deţine resursele şi expertiza necesară să se dezvolte la acelaşi nivel în Europa”, spune antreprenorul. Primul magazin al retailerului a fost deschis în Piteşti, oraşul din care provine Florin Enache, antreprenorul care a pus bazele brandului de bijuterii în urmă cu circa 20 de ani. În Capitală, reţeaua a intrat în anul 2013, cu un magazin deschis în Băneasa Shopping City, iar primii paşi peste hotare au fost făcuţi acum doi ani.

    Planurile de expansiune au în vedere consolidarea poziţiei TEILOR pe pieţele existente deja – Polonia, Ungaria, Bulgaria – prin magazine noi, precum şi intrarea pe pieţe noi din centrul şi vestul Europei. „Pentru următorii cinci ani, ambiţia noastră este de a deschide 60 de magazine TEILOR peste graniţe. Experienţa acumulată în ultimii cinci ani, perioadă în care reţeaua TEILOR a ajuns de la 7 la aproape
    60 de magazine ne motivează să menţinem acelaşi ritm în ceea ce priveşte numărul de deschideri de noi magazine în viitor.” În 2020, Teilor a înregistrat o cifră de afaceri de peste 140 mil. lei (28,8 milioane euro), în scădere cu aproximativ 10% faţă de anul precedent pe fondul pandemiei de Covid-19 care a dus la închiderea temporară a magazinelor offline. Datele pe 2021 nu sunt încă publice.

     

    Brandurile româneşti, sursă de profit şi motor de export. Mircea Turdean, directorul general al Farmec Cluj-Napoca, cel mai mare producător local de cosmetice, spune că România trebuie să renunţe treptat la modelul de dezvoltare în care singurul atu este preţul scăzut al mâinii de lucru. Pentru a suţine o creştere economică de durată, care să garanteze un nivel de trai similar ţărilor occidentale, avem nevoie să investim în cercetare şi în brandurile locale. „Putem astfel să generăm venituri consistente din proprietatea intelectuală, pentru că produsele de brand generează marje de profit mai mari decât produsele generice. Aceste produse pot fi exportate cu success şi pot contribui la îmbunătăţirea brandului de ţară, România devenind astfel o destinaţie dezirabilă pentru investiţii cu valoare adăugată ridicată”, spune el. Compania Farmec, ce are în portofoliu brandurile Farmec şi Gerovital, şi o istorie de câteva zeci de ani, exportă bunurile realizate la Cluj deja de mai multe decenii. Firma e activă şi pe piaţa bunurilor de curăţenie cu mărcile Nufăr şi Triumf şi a pariat începând cu anul trecut pe segmentul de dezinfectant, un produs „de bază” în pandemie. Aceste produse sunt dedicate în special pieţei locale, pe când cosmeticele ajung şi la export. „Produsele din portofoliul Farmec sunt deja prezente în 30 de ţări, de pe mai multe continente. Dorim să creştem volumul exporturilor, dar pentru a face acest lucru sunt necesare investiţii, atât în lanţul de distribuţie, cât şi în prezenţa efectivă la raft, pe pieţele pe care le vizăm. Investiţiile vor fi efectuate gradual.” Expansiunea Farmec are la bază mai multe direcţii, cea mai recentă investiţie vizând listarea produselor Gerovital pe Amazon, în Italia, Spania şi Franţa. „Contăm pe stabilirea şi consolidarea unor relaţii de business solide cu partenerii noştri externi tradiţionali, dar avem în vedere şi parteneriate noi, pe pieţe cu potenţial. Totodată, extindem permanent comerţul şi promovarea online a produselor, pe pieţele externe, împreună cu partenerii noştri, alături de care realizăm strategii coerente.”

    O altă direcţie pe care o urmăreşte compania este promovarea deschiderii magazinelor de brand, atât în ţară, cât şi peste graniţe. În prezent există astfel de magazine deschise de partenerii francizaţi din Cipru şi Ungaria. Compania a înregistrat în 2020, ultimul an pentru care există date publice, venituri de 287 mil. lei şi un profit net de 23 mil. lei, conform datelor Ministerului de Finanţe. Cifra de afaceri record pe care a înregistrat-o producătorul în 2020 s-a datorat în special faptului că Farmec a intrat pe o nouă piaţă odată cu izbucnirea pandemiei şi anume cea de dezinfectanţi, adresându-se atât populaţiei cât şi instituţiilor prin introducerea de produse biocide pentru uz personal şi medical. Anul trecut, businessul a scăzut cu câteva procente ca urmare a scăderii drastice de astfel de bunuri.

     

    Deja în patru reţele de comerţ din Germania. Raul Ciurtin, proprietarul producătorului de conserve Prefera Foods, cu afaceri de peste 50 mil. lei în 2020, spune că a gândit businessul încă de la început având în vedere expansiunea în afara graniţelor. Dezvoltarea peste hotare se face cu produse „verzi”, plant based – alternative pe bază de plante la carne, peşte sau lactate. Acesta este cel mai recent pariul al antreprenorului care spune că va restructura în 2022 portofoliul de produse tradiţionale (conserve şi altele), pentru a face loc alimentelor verzi. „Expansiunea peste graniţe a fost în planul nostru încă de la început, având în vedere că în ţările europene şi în alte state dezvoltate, interesul pentru produse tip plant based este foarte mare, deoarece acestea sunt de mai mult timp pe piaţă, iar mulţi consumatori le apreciază şi chiar sunt fideli lor. În 2021 ne-am concentrat atenţia atât pe lansarea în România a noului brand Unfished – de produse alternative la peşte, cât şi pe intrarea pe pieţele externe.”

    Antreprenorul îşi propune ca anul acesta să crească exportul la 30% din cifra de afaceri. Prefera Foods trimite la export produse vegane (alternative la articolele pe bază de proteină animală), care în prezent reprezintă 4% din totalul veniturilor. „Probabil că undeva în 10-15 ani vom inversa ponderile pe care le au cele două categorii (bunuri tradiţionale şi produse plant based – n.red.) în business. Acest lucru va fi influenţat însă de ce se întâmplă în procesul de educaţie a pieţei, de ce se întâmplă cu dezvoltarea acestor game de produse care îşi propun să lovească în consumul de bunuri convenţionale, cu ingrediente de origine animală.” La finalul anului trecut, produsele plant based ale Prefera Foods au fost listate în trei mari lanţuri de retail din Germania, un pas important pentru dezvoltarea companiei, dar şi o carte de vizită pentru parteneriate viitoare. „Faptul că un produs vine din România nu e întotdeauna un avantaj, dar în cazul nostru particular, portofoliul, calitatea produselor şi brandul (Unfished – n.red.) ne-au ajutat să fim acceptaţi foarte repede. Contează foarte mult colaborarea cu retailerii, contează unde eşti prezent, e un fel de certificat ca să poţi accesa şi alte reţele de magazine”, precizează el. Mai departe, Raul Ciurtin spune că îşi doreşte să exporte produsele şi către Marea Britanie, o piaţă educată în ceea ce priveşte consumul produselor vegane, însă planurile de extindere vizează mai multe ţări din Europa. Apoi, ţinta este expansiunea dincolo de graniţele Bătrânului Continent.

    „Anul acesta nu intenţionăm să ne extindem producţia şi în alte ţări. Dacă lucrurile vor ieşi cum trebuie, ne gândim pentru următorii ani. Când vom ajunge să ne uităm în afara Europei, va trebui să ne gândim la investiţii în producţie”, explică el. Participarea cu standul propriu Prefera Foods, în luna octombrie, la Târgul Internaţional Anuga, din Germania, a contribuit mult în stabilirea de contacte noi în întreaga lume, spune Ciurtin.

    „Suntem printre puţinele companii din Europa care au dezvoltat un portofoliu atât de extins şi cu o gamă relevantă pentru o categorie inovatoare ca aceea a alternativelor la peşte. Dacă analizăm ritmul de creştere al categoriei de produse de tip plant based în afara ţării, exportul este cu siguranţă o mare oportunitate.” Totuşi, extinderea pe pieţele externe nu este deloc o chestiune simplă şi presupune analizarea acestor ţări în ceea ce priveşte trendurile, legislaţia, aprobările, precum şi studierea preferinţelor consumatorilor. „Mai exact, ca să dau exemple concrete, este vorba despre adaptarea portofoliului nostru la preferinţele clienţilor din diverse pieţe, unde diferă consumul chiar şi în funcţie de tipul de ambalaj sau de specificul reţetei.” De fapt, este un proces destul de lung până la implementarea efectivă a produselor într-o nouă piaţă, care implică o serie de documente şi specificaţii, certificări ce trebuie puse la dispoziţia comercianţilor şi clienţilor. „În plus, tot ca exemple, este vorba şi de gestionarea ambalajelor cu informaţii traduse într-un număr variat de limbi, de găsirea partenerilor logistici şi de distribuţia efectivă în ţările respective. Dar noi nu privim aceşti paşi necesari şi obligatorii ca obstacole, ci drept provocări la care avem atuuri să le răspundem, ţinând cont de experienţa noastră.” Raul Ciurtin este unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria alimentară, de numele său fiind legată dezvoltarea celui mai mare producător de lactate din România, Albalact, vândut ulterior către gigantul francez Lactalis.

     

    Win the game to be global”. Sacha Dragic, fondatorul grupului Superbet, activ pe piaţa pariurilor sportive, crede că antreprenorii din România ar trebui să fie mai deschişi faţă de investitorii care au viziune să creeze lideri regionali în industriile lor şi de la care au ce învăţa, cum a fost cazul său cu Blackstone (unul dintre marile fonduri de investiţii ale lumii). „Când în România vom avea între 6 şi 10 firme private de peste 5 miliarde de euro, impactul acestora se va simţi  în întregul ecosistem de business. Cred cu putere că trebuie creat acest „best in class ecosystem” cu prioritate în business şi care poate deveni apoi model pentru alte domenii.”

    Prin Blackstone ca acţionar minoritar, grupul Superbet are acces mai facil la finanţare ce îi permite dezvoltarea peste hotare. „Cu siguranţă, extinderea în afara graniţelor este o mutare câştigătoare”, spune Sacha Dragic, fondator şi executive chairman al Superbet Group, activ pe piaţa de pariuri sportive şi gaming de mai bine de un deceniu. Deşi businessul a fost fondat şi dezvoltat iniţial local, în urmă cu 3-4 ani a început expansiunea internaţională. Acum, grupul are operaţiuni pe mai bine de zece pieţe şi o cifra de afaceri totală de 300 de milioane de euro în 2020. „În 2016, când am înţeles că viitorul va fi în online, am direcţionat cea mai mare parte a investiţiilor către tehnologie – sector pe care am pariat peste 120 de milioane de euro în ultimii cinci ani. Tot efortul a fost făcut cu scopul de a scala operaţiunile la nivel internaţional. Acum, cu brandul Superbet pe două pieţe şi cu Lucky 7 pe alte zece, cu Napoleon în Belgia, înţelegem cât de mare potenţial avem în faţă şi cât de multe geografii avem în care ne mai putem scala operaţiuniile.”

    Lucky 7 şi Napoleon sunt două companii străine preluate de către Superbet în ultimii ani, unele dintre puţinele tranzacţii făcute de companii româneşti peste graniţă.

     „Dezvoltarea Superbet, din 2009, de la deschiderea primei agenţii, s-a făcut preponderent organic, prin deschiderea de noi unităţi la nivelul întregii ţări, până la aproape 1.000 de agenţii astăzi. Această abordare a ajutat dezvoltarea businessului în online. În 2017, ca CEO al Superbet şi fiind o fire mai conservatoare, am decis să intrăm tot prin investiţie directă pe piaţa de profil din Polonia.” În 2019, noul CEO, Johnny Hartnett, a experimentat în Polonia şi extinderea prin francizare, cu rezultate bune, astfel că modelul ar putea fi replicat şi pe alte pieţe, spune Dragic. „O altă direcţie – la fel, eu nu eram foarte deschis faţă de ea – a fost decizia lui Johnny de a dezvolta compania prin M&A. Tot el a avut dreptate – prin achiziţia Lucky 7 în Marea Britanie în 2020 şi a Napoleon Sports & Casino în 2021 am ajuns în top 10 companii globale de profil mai repede decât m-am aşteptat.” În 2021, grupul Superbet a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 700 de milioane de euro, mai mult decât dublu faţă de anul anterior, conform celor mai recente estimări. Dacă în 2019, aproape 99% din business se derula în România, anul trecut, după achiziţia Napoleon din vara lui 2021, compania ajuns la un raport de 60% România, 40% pieţe externe. „La final de 2022, mă aştept să inversăm ponderile, astfel că 60% din businessul grupului se va desfăşura în afara ţării. Pentru expansiune, sunt trei direcţii pe care le combinăm – unu, continuăm dezvoltarea (ca să ne creştem cota de piaţă) în pieţele pe care activăm deja, cum ar fi Polonia şi Belgia; doi, intrăm pe încă două pieţe fie organic, fie prin mici achiziţii şi trei, rămânem deschişi şi atenţi la orice „deal” transformaţional pentru Superbet.” Businessul va ajunge la un nou nivel cel mai probabil în 2023-2024, prin prisma lansărilor la care compania lucrează de pe acum. „We are in the game to be global” atlfel spus, viziunea mea pe 10-15 ani este să văd Superbet activ în orice piaţă în care este legal să pariezi. Adică pe lângă ţările europene, să activăm inclusiv în Statele Unite, America Centrală, Africa şi chiar Australia.”

     

    Acreat o fisură într-un zid aparent impenetrabil. „Opt ani a durat numai până am reuşit să rupem mitul acesta că dacă vii din România sau din estul Europei este o problemă”, spune Eliodor Apostolescu, proprietarul companiei Phoenix Y, producătorul pufuleţilor Gusto, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti peste hotare la ora actuală. Astăzi, peste jumătate din ce realizează fabrica din Băicoi merge la export, având în vedere că o parte din bunurile care ajung pe piaţa locală sunt trimise mai apoi peste hotare de către distribuitori naţionali. Cele mai importante pieţe pentru companie, după România, sunt Germania şi SUA. „Mai mult de jumătate din ceea ce producem exportăm. Ce am reuşit noi să facem a fost să demonstrăm că se poate, am creat o fisură într-un zid care acum zece ani părea impenetrabil.” Compania Phoenix Y, producătorul pufuleţilor Gusto, a avut în 2020 afaceri de aproape 147 mil. lei, venituri record, şi un profit net de 15 mil. lei. În cadrul companiei, care are un portofoliu de peste 500 de coduri de produse, lucrează mai bine de 400 de angajaţi. „Când am reuşit să descopăr tehnologia actuală pe baza căreia producem pufuleţii Gusto şi când am stabilizat procesul, am zis că vom vinde pe tot globul, inclusiv în SUA. Mulţi nu m-au crezut, dar se pare că am avut dreptate”, povesteşte el. Prezenţa în marile reţele internaţionale este cheia pentru obţinerea unor volume mai mari de vânzări pe de-o parte şi pentru ca brandul să ajungă mai repede în conştiinţa unui număr mai mare de consumatori. „Am avut o creştere organică pe pieţele externe. Am dezvoltat echipe proprii de vânzări pentru piaţa externă. Am investit 12 ani până au început să apară primele rezultate. În timp am început să înţelegem care sunt mecanismele pentru a creşte vânzările la export”, adaugă Apostolescu. El crede că este important pentru ţară să avem branduri şi produse care să iasă în afara României şi care să aducă bunăstare pe plan local. „Primii importatori ai brandului nostru au fost românii plecaţi la muncă în străinătate. Dar astăzi, vânzările de sute de milioane de pungi de pufuleţi anual la export nu mai au legătură doar cu acest segment. Produsele noastre au ajuns să fie listate la raftul principal.” Compania e prezentă pe patru continente, în peste 35 de ţări. 

     

    11 companii în cinci ţări. Omul de afaceri Levente Bara este astăzi cofondatorul Transilvania Nuts – o companie care se ocupă cu procesarea de miez de nucă în România –, proprietarul unei fabrici de condimente din Indonezia şi al mai multor proprietăţi imobiliare în SUA şi pe plan local. El este totodată cel care a fondat şi dezvoltat producătorul de ingrediente pentru industria alimentară şi de condimente Supremia Grup, vândut în 2017 către gigantul francez Solina. „Holdingul nostru deţine 11 companii în cinci ţări: Indonezia – unde suntem cei mai mari investitori români, SUA, Germania, Republica Moldova şi, bineînţeles, România. Investiţiile în aceste ţări au fost făcute în urmă cu maximum opt ani. Mai exact, în Indonezia suntem din 2013, în SUA din 2015, în Germania am mers un an mai târziu, iar în Republica Moldova am ajuns acum trei ani.” O astfel de mutare, spune antreprenorul, este în primul rând riscantă, dar e posibil să fie şi o variantă câştigătoare.

    „În Indonezia avem 300 de angajaţi în fabrica de procesare de condimente Natural Java Spice, de unde exportăm în circa 50 de ţări de pe glob. Considerăm intrarea pe pieţe externe ca fiind câştigătoare datorită diversificării businessului şi găsirii de pieţe cu costuri reduse de producţie.” Totuşi, managementul unor asemenea companii devine dificil uneori din cauza distanţelor uriaşe. Şi disfuncţionalităţile globale – ca de exemplu criza recentă a containerelor din Asia – pot afecta puternic operaţiunile globale. Şi, nu în ultimul rând, diferenţele culturale majore dintre Europa şi Asia pot face lucrurile uneori dificile, dar nu imposibile, adaugă el.

    Unitatea de producţie Natural Java Spice din Indonezia a fost deschisă în 2013, ea realizând doar condimente şi doar de origine locală. Compania din Asia exportă anual cam 250 de containere, adică în jur de 5.000 de tone de condiment. Dacă înainte de pandemie preţul unui container ajungea la circa 2.500 de dolari, acum costul se ridică la 20.000-25.000 de dolari. În contextul acestei probleme, dar şi al crizei forţei de muncă şi a inflaţiei, antreprenorul spunea recent că a blocat momentan investiţiile în dezvoltare.

    „Avem câteva investiţii în zona imobiliarelor, nu foarte multe, dar în zona de producţie suntem cu investiţiile în aşteptare. Avem câteva proiecte pe fonduri europene la Transilvania Nuts pe care trebuie să le implementăm în decurs de trei ani şi vor fi în aşteptare cel puţin şase luni. Holdingul nostru deţine un portofoliu imobiliar de spaţii comerciale în România şi în alte ţări, unde avem fonduri de pariat, dar timid, nu avem gânduri mari de investiţii”.

     

    Tot ce are Europa mai bun. Rucsandra Hurezeanu, de profesie medic, este fondatoarea producătorului de dermatocosmetice Ivatherm, o companie ce a ajuns la afaceri de peste 20 de milioane de lei în 2020, plus 20%. Iar la business, exporturile deja contribuie cu mai bine de o treime.

    „În urmă cu 5-6 ani am simţit nevoia de a creşte businessul prin vânzarea pe alte pieţe. Am apelat la consultanţi străini pentru expansiune, am participat la târguri internaţionale în Orientul Mijlociu şi Asia, la conferinţe şi congrese ale industriei noastre.” Primele ţări în care Ivatherm a intrat au fost cele din Orientul Mijlociu – Egipt, Iordania, Arabia Saudita, Qatar, Kuweit şi Bahrain. În Asia, compania vinde de câţiva ani în China, ţara cu cel mai mare potenţial de creştere pentru producătorul român, dar şi în Sri Lanka, Filipine şi Vietnam. La sfârşitul lui 2021 Ivatherm a livrat prima comandă în India. „În acest moment, vindem în jur de 40% la export în 18 ţări, unele dintre ele cu potenţial mare de creştere. În ultimii ani nu am mai căutat activ alte pieţe pentru extindere, suntem însă abordaţi tot mai mult de distribuitori din alte ţări. Ne alegem cu grijă partenerii, nu vindem oricui, la orice preţ. Implementăm în fiecare ţară strategia care ne-a adus rezultate aici şi deţinem un control cât mai bun al materialelor de marketing şi al conţinutului vizual pentru a avea o imagine unitară a brandului.” Rucsandra Hurezeanu spune că a  fost încă de la început foarte atentă la estetica brandului, care vorbeşte despre valori precum ştiinţă, modernitate, natural prin apa termala Herculane, indiferent de graniţe. „Îmi place să spun că Ivatherm îmbină tot ce are Europa mai bun. Formularea şi producţia cosmeticelor o facem în Franţa, agenţia de design cu care lucrăm este la Londra, borcanele vin din Italia, dar Ivatherm este un brand românesc. „Industria românească de dermocosmetice este încă mică şi firavă, dacă o comparăm cu cele 700 de branduri noi lansate în Franţa anual. În România, Ivatherm, companie lansată acum 16 ani, activează pe o piaţă a produselor cosmetice de farmacie de circa 30 de milioane de euro. „După primii ani, am reuşit să câştigăm o cotă de piaţă de 10% în România şi să fim între primii patru jucători, deşi suntem în competiţie cu marile branduri internaţionale, globale. Am analizat mereu competiţia mare, la nivel global, am urmărit tendinţele pe pieţele care ne interesează”, spune antreprenoarea. Modelele de business pe care compania le-a adoptat pentru intrarea pe alte pieţe au fost, de obicei, distribuţia exclusivă sau angajarea unei echipe locale de vânzări şi marketing, împreună cu un contract logistic de distribuţie. „Pentru toate brandurile româneşti aflate la început de drum, cred că este important să crească întâi pe piaţă locală. Asta le aduce pe de o parte experienţă şi expertiză, iar pe de altă parte resursele financiare necesare pătrunderii pe alte pieţe. Având o reţetă de succes pe piaţă locală, e mai uşor să exporţi modelul şi să replici în alte ţări.”

     

    În căutarea unor operatori specializaţi pentru plus de sinergie. Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne de pui, mezeluri şi produse ready meal din România, spune că grupul nu a avut şi nu are în plan în viitorul apropiat investiţii în fabrici în afara României. Astfel, investiţiile companiei în producţie s-au îndreptat către România, iar bunurile rezultate au mers atât în retailul autohton, cât şi la export. El nu exclude ca pe viitor (termen mai îndepărtat) grupul să parieze pe producţia în alte ţări, însă pentru ca acest lucru să se întâmple, e nevoie de o serie de factori. „Deocamdată încercăm alocarea resurselor disponibile în zonele şi activităţile ce asigură cel mai bun return (rezultat – trad.), dar ne gândim şi ne pregătim să investim şi în afara României, când vom identifica operatori specializaţi pentru un plus de sinergie în lanţul valoric şi când vom aprecia că este oportun.”

    Grupul are în România lanţ integrat pe partea de carne de pasăre, pentru că îşi creşte puii în propriile ferme (Puiul Fericit, Puiul Fermierului, Puiul Familist, Puiul Antistres). Carnea de porc este însă importată, iar produţia de mezeluri se realizează la Salbac, una dintre companiile din grup, conform celor mai recente date ZF. La Europrod, altă companie din grup, se realizează produse ready meal precum crispy. La Avicola Lumina, în Constanţa, grupul creşte găini pentru ouă, conform celor mai recente date.

    „Noi, la Agricola, ne-am concentrat atenţia pe dezvoltarea pieţei interne în raport cu posibilităţile facilităţilor de producţie disponibile. Prin investiţii, care la nivelul grupului de firme Agricola se ridică la o media anuală de peste 8 milioane euro, cu vârfuri de sume investite de peste 25 milioane euro pe an – cum este cazul proiectului de creştere de capacitate şi modernizare a abatorului de păsări – am reuşit să «ridicăm» producţiile spre nivelul maxim al potenţialului oferit de facilităţile de care ne folosim”, a spus el.

    Astfel, în anul 2021, grupul a realizat şi comercializat volume mai mari cu 135% la carnea de pasăre, cu 65% mai mari la salamuri crud-uscate şi mezeluri fiert-afumate şi, respectiv, cu 169% mai mari la produsele ready meals şi semipreparate – în comparaţie cu volumele realizate în anul de referinţă 2009, explică executivul român, care este şi acţionar în grup. „Piaţa vizată de produsele companiilor noastre a fost cea internă dar, odată cu creşterea cantităţii totale vândute, a crescut proporţional şi exportul (ajungând la aproape 10% din business – n.red.).” Planurile din viitorul apropiat ale grupului, spune Grigore Horoi, sunt să creeze o piaţă matură, echilibrată în România pentru produsele din portofoliul Agricola. Abia apoi, oficialii companiei se vor gândi la eventuale facilităţi operaţionale în proximitatea pieţelor deja conturate. E vorba de pieţe unde produsele Agricola ajung pentru că sunt exportate. Agricola a avut afaceri consolidate la nivel de grup de peste 730 de mil. lei, conform datelor comunicate de reprezentanţii companiei. În toate companiile din grup lucrează circa 2.800 de oameni.

     

    Dan Ostahie, Altex: Expansiunea internaţională este o validare pentru o companie antreprenorială care doreşte să facă pasul către o multinaţională.”

    • Altex a încheiat anul 2020 cu afaceri de peste 5 mld. lei (peste 1 mld. euro) după o creştere de 24%, de două ori mai rapidă decât cea a pieţei de profil în ansamblul său. Anul trecut, din nou, afacerile au crescut cu 20%.


    Dragoş Petrescu, fondator, City Grill: „Avem un plan de dezvoltare la Viena, în Austria. Ne dorim să deschidem un restaurant de tip Buongiorno în 2022-2023, după ce vom depăşi perioada de pandemie.”

    • Grupul City Grill are aproximativ 20 de restaurante sub mai multe branduri precum City Grill, Buongiorno, Pescăruş sau Caru’ cu Bere, circa 1.000 de angajaţi şi afaceri de aproximativ 26 mil. euro în 2021.


    Florin Enache, fondator TEILOR: „Avem planuri ambiţioase de dezvoltare şi ne dorim ca în următorii ani, reţeaua TEILOR din străinătate să fie cel puţin egală cu numărul de magazine din România.”

    • Lanţului de bijuterii TEILOR a ajuns la o reţea de circa 60 de magazine pe patru pieţe din Europa Centrală şi de Est.


    Mircea Tudean, director general Farmec Cluj-Napoca: „Produsele din portofoliul Farmec sunt deja prezente în 30 de ţări, de pe mai multe continente. Dorim să creştem volumul exporturilor.”

    • Expansiunea Farmec are la bază mai multe direcţii, cea mai recentă investiţie vizând listarea produselor Gerovital pe Amazon, în Italia, Spania şi Franţa.


    Sacha Dragic, fondator şi executive chairman al Superbet Group: „Cu siguranţă, extinderea în afara graniţelor este o mutare câştigătoare.”


    Raul Ciurtin, proprietarul producătorului de conserve Prefera Foods: „Expansiunea peste graniţe a fost în planul nostru încă de la început, având în vedere că în ţările europene şi în alte state dezvoltate, interesul pentru produse tip plant based este foarte mare.”


    Rucsandra Hurezeanu, fondatoarea producătorului de dermatocosmetice Ivatherm: „În acest moment, vindem în jur de 40% la export în 18 ţări, unele dintre ele cu potenţial mare de creştere.”


    Eliodor Apostolescu, proprietarul companiei Phoenix Y, producătorul pufuleţilor Gusto: „Mai mult de jumătate din ceea ce producem exportăm. Ce am reuşit noi să facem a fost să demonstrăm că se poate, am creat o fisură într-un zid care acum zece ani părea impenetrabil.”


    Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău: „Deocamdată încercăm alocarea resurselor disponibile în zonele şi activităţile ce asigură cel mai bun return (rezultat – trad.), dar ne gândim şi ne pregătim să investim şi în afara României.” 


    Levente Bara, cofondatorul Transilvania Nuts: „În Indonezia avem 300 de angajaţi în fabrica de procesare de condimente Natural Java Spice, de unde exportăm în circa 50 de ţări de pe glob. Considerăm intrarea pe pieţe externe ca fiind câştigătoare datorită diversificării businessului şi găsirii de pieţe cu costuri reduse de producţie.”

  • Cum a reuşit o companie antreprenorială românească, după un an de pierderi pe fondul pandemiei, să facă primul pas spre extinderea la nivel naţional prin francize

    Cu o activitate de 10 ani, compania românească Blue Lagoon Clean, care oferă servicii profesionale de curăţătorie 100% ecologică a hainelor, anunţă ca parte a obiectivelor acestui an dezvoltarea businessului la nivel naţional prin francize. Ce i-a determinat pe fondatori să facă acest pas?

    Creştere în “V”

    În cei aproape zece ani de la lansare, Blue Lagoon Clean a înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri cuprinse între 30-40% anual, faţă de media industriei, care a înregistrat creşteri de 7-10%. „Excepţie face anul 2020, care ne-a adus o scădere a rulajului de 31% faţă de 2019 şi pierderi de 1 milion de lei. Începând cu 2021 am intrat însă în “noua normalitate”, reuşind să creştem cifrele companiei până la un nivel similar cu cel din anul prepandemic 2019. Îmbucurătoare este creşterea în “V” care ne arată că totuşi lucrurile par să revină pe un făgaş normal”, spune Vlad Elias, antreprenor şi cofondator Blue Lagoon Clean.

    Anul 2021, deşi a adus o creştere a cifrei de afaceri, a fost totuşi marcat de două evenimente majore care au temperat creşterea. „Unul în luna martie, pe care nu l-am putut anticipa şi nici explica decât printr-un fenomen definit de psihologi ca Efectul Aniversar. Practic, după primele două luni (ianuarie şi februarie) ale lui 2021, care au fost şi cele mai bune luni din istoria companiei, în luna martie vânzările 2021 s-au prăbuşit. Iniţial am crezut că nu facem ceva bine, dar după analiza factorilor cheie ce ţin de: calitate, încadrare în timp, servicii client şi marketing, ne-am dat seama că motivul scăderii vânzărilor este unul extern, definit la nivelul consumatorului ca reamintirea lockdown-ului din martie 2020 şi implicit revenirea la sentimentele de temere şi nesiguranţă de atunci, care au avut ca prim efect reducerea tuturor cheltuielilor, aspect care evident a avut efect şi asupra companiei noastre”, povesteşte Cristina Tarasevici, cofondator  Blue Lagoon Clean.

    Al doilea eveniment a fost marcat în luna octombrie, când, potrivit lui Vlad Elias, „sub ameninţarea unor noi restricţii, dar şi a unor bâlbe din partea celor responsabili, în special cu privire la restricţiile de liberă circulaţie a celor nevaccinaţi”, s-a înregistrat o nouă scădere a activităţii companiei, în condiţiile în care jumătate din activitatea businessului este generată de punctele de lucru situate în mall-uri şi galerii comerciale. „Trendul crescător a fost reluat în luna noiembrie şi s-a menţinut până la finalul anului. Din analizele noastre, dacă evenimentele din martie şi octombrie nu s-ar fi petrecut, compania noastră ar fi avut cel mai bun an de la înfiinţare până în prezent”, subliniază antreprenorul.

    În perioada 2020-2021, compania a înregistrat o creştere de 30% a numărului de clienţi activi, segmentul serviciului de colectare şi livrare gratuită înregistrând un avans consistent. În 2021, Blue Lagoon Clean a înregistrat 40.000 de comenzi, cu 105% mai mult faţă de 2020. Din punct de vedere al numărului de articole procesate, în 2021, prin curăţătoria 100% ecologică Blue Lagoon Clean au trecut 340.000 de articole, în creştere cu 71% faţă de 2020.
    Potrivit fondatorilor, creşterea înregistrată în 2021 se datorează mai multor factori: investiţii, dezvoltare de nişe de lucru, politica de preţ, calitate şi campanii de marketing cu dublu rol, atragere de clienţi noi şi fidelizarea celor vechi. La capitolul investiii, anul trecut Blue Lagoon Clean a dezvoltat divizia care se ocupă de curăţarea încălţămintei şi a articolelor din piele şi blană, prin achiziţia unui echipament dedicat, care să asigure clienţilor standardul calitativ dorit. Investiţia s-a ridicat la 20.000 de euro şi a generat noi locuri de muncă.

    Valoarea medie a unei comenzi în 2021 a fost de 95 de lei şi a conţinut şapte articole. Cu toate că aceste valori sunt sensibil mai mici faţă de 2020, vânzările au crescut printr-un număr mai mare de clienţi, spun reprezentanţii businessului.

    Din punct de vedere al cererii, 60% dintre comenzi au venit pentru servicii de curăţătorie haine, 20% servicii de curăţătorie covoare, 10% servicii de curăţătorie articole de casă, 5% servicii de curăţătorie încălţăminte şi 5% curăţătorie articole din piele şi blana. În urma investiiilor făcute, Cristina Tarasevici şi Vlad Elias estimează că în 2022, utimele două categorii, cumulat, vor ajunge la 15-20% din total.

    Pentru 2022, obiectivele principale ale companiei ţin de dezvoltarea echipei de management, consolidarea echipei de procesare, finalizarea ultimelor module din aplicaţia de ERP, menţinerea şi îmbunătăţirea standardelor de calitate, precum şi dezvoltarea businessului la nivel naţional prin francize. Din punct de vedere al vânzărilor, compania ţinteşte depăşirea plafonului de 1 milion de euro cifră de afaceri.

     

  • Rafila, despre evoluţia pandemiei: situaţia rămâne preocupantă, dar două elemente ne încurajează

    Declaraţia a fost făcută în cadrul şedinţei de Guvern, în momentul în care ministrul Alexandru Rafila a răspuns unei întrebări a premierului Nicolae Ciucă.

    „Sigur că situaţia rămâne preocupantă, dar două elemente ne încurajează. Dacă vreţi, în primul rând numărul de infectări de persoane infectate care sunt internate în spital nu a crescut foarte mult. Ieri au fost doar 200 de cazuri internate în spital, la cele 40.000 de persoane infectate. Astăzi, la 36.000 de persoane infectate, circa 450 au fost internate în spital, iar creşterile la terapie intensivă nu sunt mari, în jur de 30-40 de cazuri pe zi, ceea ce în mod evident nu pune probleme în asigurarea asistenţei medicale”, a explicat Alexandru Rafila.

    Ministrul a mai spus că sistemul sanitar este în continuare pregătit să facă faţă situaţiei. Estimările arată că în următoarele zile în România ar putea fi un număr constant de infectări, pentru ca peste o perioadă scurtă de timp acesta să scadă.

  • Cea mai tare ştire din pandemie: o femeie şi-a dus soţul să se vaccineze legându-l cu o frânghie

    Imaginile venite din Brazilia au deschis o dezbatere pe reţelele de socializare între cei care au apărat gestul şi cei care sunt împotriva lui.

    O braziliancă din Rio Largo, statul Alagoas – nord-estul Braziliei, şi-a legat soţul cu o frânghie şi l-a dus la un centru de vaccinare.
    Scena a fost înregistrată de un martor, iar clipul a ajuns pe TikTok, stârnind o dezbatere aprinsă pe reţelele de socializare pro şi contra gestului femeii.
    Brazilia a fost afectată în mod deosebit de pandemie, în aceşti doi ani, cu peste 695.000 de decese. Între timp, 70% din populaţie este complet vaccinată.
    În Brazilia, vaccinul nu este obligatoriu, în acest moment al pandemiei.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Este îngrijorătoare situaţia pandemică din România în acest moment? Răspunsul lui Arafat

    Întrebat, joi, dacă din punctul său de vedere situaţia în România este îngrijorătoare în acest moment, Arafat a răspuns: „faptul că varianta Omicron are impact mai redus din punctul de vedere al gravităţii este un lucru foarte pozitiv. Normal că trebuie să rămânem precauţi. Nu aş categorisi îngrijorătoare sau neîngrijorătoare. Este o situaţie care necesită precauţie pentru următoarele două – trei săptămâni până atingem vârful, după care vedem că începe să scadă”.

    Potrivit lui Arafat, situaţia trebuie monitorizată şi adaptată, dar cel mai important este să se respecte regulile de bază.

    „Insistăm mai ales asupra purtării măştii. Considerăm că este, poate, cea mai eficientă metodă, cu excepţia vaccinării, care poate preveni stările grave şi ajungerea la terapie intensivă sau la deces. În rest, aşteptăm să vedem care va fi evoluţia şi la un moment probabil că o să scadă complet numărul cazurilor Delta şi o să avem preponderent Omicron”.

    În ce priveşte focarele din spitale, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a spus că nu se poate spune că cifrele în acest moment reprezintă un impact major în ţară: „dar sunt unele spitale care au într-adevăr un număr de medici sau de asistenţi carantinaţi, izolaţi. De aici vin şi detaşările”.

  • Deşi cele mai crunte zile ale pandemiei au rămas în urmă, efectele asupra oamenilor persistă. Tot mai mulţi sunt depresivi şi alcoolici

    Cele mai crunte zile ale pandemiei au rămas în urmă, dar unele dintre obiceiurile căpătate atunci au prins rădăcini şi persistă. Unul dintre acestea este consumul de alcool. Pentru medici, psihologi, dar şi specialişti în forţa de muncă, este un semnal de alarmă. O pandemie de depresie însoţită de valuri de alcoolism nu sunt tocmai pansamentul social de care omenirea are nevoie pentru a se reface după cea mai grea criză de după marele război.

    Munca de acasă, una din marile schimbări aduse de pandemie, a oferit unora mai multă libertate de a se simţi bine muncind. Unii au mărit consumul de alcool. Alţii au început aşa pentru a trece la produse de o calitate mai bună. Unii nu s-au mai oprit. Restricţiile au adus pentru alţii mai mult stres şi mai multă anxietate, la care au răspuns consumând alcool. Pentru producătorii de băuturi, pandemia nu a fost mană cerească.

    Oamenii n-au mai ieşit în oraş, n-au mai fost petreceri, consumul de alcool pentru socializare s-a diminuat. Însă amestecul de lockdownuri, restricţii de călătorie, închideri de şcoli şi alte interdicţii aduse de pandemia globală au fost suficiente pentru a încuraja consumul de alcool acasă, după cum scrie Bloomberg. În SUA, vânzările de băutură de la magazin sau supermarket au sărit în sus în martie 2020, iar tendinţa este aşteptată să continue, dar ajutată şi de o revoluţie a alcoolului pusă la cale de chiar legiuitorii ţării.

    Tot în SUA, o piaţă care, surprinzător, creşte, este cea a băuturilor alcoolice… fără alcool. Ponderea acestor produse în vânzările unui retailer de profil, Drizly, a urcat cu 600% între 2020 şi 2021. Legislatorii mai multor state americane au relaxat legile privind consumul şi comercializarea băuturilor, în timp ce cele mai noi studii arată că în unele gospodării consumul de alcool a devenit un obicei exagerat. Schimbările sunt comparate cu cele de după abolirea prohibiţiei, scrie The Washington Post. Iar unele sunt permanente. Analiştii spun că pandemia a accelerat un proces legislativ care altfel ar fi durat zece ani. Studiile au descoperit rate mai mari de consum excesiv de alcool şi de alcoolism, unii medici legişti raportând şi o creştere bruscă a deceselor cauzate de alcool în timpul pandemiei.


    Legislatorii mai multor state americane au relaxat legile privind consumul şi comercializarea băuturilor, în timp ce cele mai noi studii arată că în unele gospodării consumul de alcool a devenit un obicei exagerat. Schimbările sunt comparate cu cele de după abolirea prohibiţiei, scrie The Washington Post. Iar unele sunt permanente.


    Grupurile de prevenire şi recuperare din alcoolism spun că au dificultăţi în a contracara lobby-ul puternic al industriei alcoolului şi ideea – care i-a atras pe mulţi legiuitori – că legile îi ajută pe proprietarii de afaceri mici care se chinuiau să supravieţuiască. „Ne confruntăm cu o relaxare fără precedent a reglementărilor privind alcoolul care au fost în vigoare de zeci de ani şi care au fost menite să protejeze sănătatea şi siguranţa”, spune  Alicia Sparks, vicepreşedinte al U.S. Alcohol Policy Alliance, o organizaţie nonprofit ai cărei membri s-au luptat cu schimbările. „Suntem cu siguranţă copleşiţi de industria alcoolului. Şi, în ciuda naraţiunii din jurul acestui lucru, banii ajung în mâinile acestor corporaţii multinaţionale, nu în mâinile micilor afaceri.”

     

    Legile au fost adoptate ca răspuns la solicitările venite din partea industriei alcoolului, a proprietarilor de restaurante, a retailerilor de produse alimentare şi a magazinelor de băuturi alcoolice, după ce guvernanţii au emis ordine de închidere pentru majoritatea afacerilor şi i-au închis pe oameni în case. Restaurantele au dorit să vândă băuturi alcoolice la pachet cu mâncarea ridicată de la ei de client. Iar magazinele alimentare, cele de băuturi alcoolice, producătorii şi berăriile au dorit să ofere livrare la domiciliu. O schimbare în obiceiurile consumatorilor – cu tot mai mulţi americani care devin din ce în ce mai obişnuiţi să li se livreze tot felul de produse la uşa lor – a contribuit, de asemenea, la această tendinţă. „Este o schimbare de cultură. Pandemia i-a forţat pe oameni să facă cumpărături diferit şi astfel au căpătat un nou obicei. Ei caută acum comoditatea”, spune Doug Baker, vicepreşedinte pentru relaţii industriale la Food Marketing Institute, o asociaţie comercială pentru industrie. „Se simt cel mai confortabil comandând online produse alimentare mai puţin perisabile, iar alcoolul se încadrează aici.” Schimbările legislative au fost întâmpinate cu opoziţie de chiar o parte a industriei de profil. Producătorii şi vânzătorii de bere au căutat să scape de măsurile care permit distileriilor să facă livrări la domiciliu de teamă că în aceste condiţii vor pierde o parte din vânzări. Din aceleaşi motive, magazinele de spirtoase s-au luptat cu barurile şi restaurantele care livrează cocktailuri. Vânzările de alcool au revenit la nivelurile de dinaintea pandemiei. Covid nu poate opri alcoolul. Un studiu al Rand Corp. arată o schimbare minoră a cantităţii de alcool pe care bărbaţii au raportat că au consumat-o în primul an de pandemie, dar şi că una din 15 femei care nu au raportat consumul excesiv de alcool în 2019 au spus că au început să bea excesiv în 2020. „Îngrijorător în acest studiu este că numărul mediu de episoade de consum de alcool în exces la femei a crescut”, spune Michael S. Pollard, cercetătorul principal al studiului. Datele examinatorilor medicali la nivel naţional în SUA dezvăluie, de asemenea, unele tendinţe alarmante. Datele biroului de examinare medicală din Oregon, de exemplu, arată că au fost 337 de decese atribuite consumului de alcool în 2020, faţă de 197 în 2019. Aceasta reprezintă o creştere de 71%. Situaţia se repetă în multe alte state americane. Şi în Canada sunt îngrijorări. În primul an al pandemiei, doctorul Sam Elfassy a observat o tendinţă îngrijorătoare, scrie Toronto Star. Gastroenterologul de la Centrul de Sănătate St. Joseph din Toronto îşi întreabă adesea pacienţii despre obiceiurile lor privind alcoolul deoarece el tratează bolile cronice ale ficatului. Dar răspunsurile pe care a început să le primească sunt alarmante: majoritatea pacienţilor săi au spus că beau mai mult decât înainte, chiar şi cei care nu au băut niciodată în mod regulat. În Marea Britanie, milioane de oameni consumă niveluri dăunătoare de alcool acasă, avertizează experţii. Închiderea cârciumilor poartă o parte din vină.  Astfel, milioane de britanici îşi provoacă un „rău tăcut” prin consumul periculos de alcool acasă, scrie The Guardian, care arată că  în timpul pandemiei a crescut consumul de alcool cu „risc mai ridicat”. În Anglia, parte a Regatului Unit, opt milioane de oameni beau atât de mult vin, bere sau băuturi spirtoase încât acest obicei a devenit dăunător sănătăţii lor, potrivit datelor Biroului guvernamental pentru îmbunătăţirea sănătăţii. Din acestea reiese că a crescut semnificativ numărul celor care beau periculos de mult alcool. Profesorul Julia Sinclair, specialist în dependenţe la Colegiul Regal al Psihiatrilor, spune că trecerea la consumul de alcool acasă în timpul pandemiei poartă o parte din vină pentru creştere, şedinţele de băut la domiciliu  durând uneori şi cu câteva ore mai mult decât cele normale din pub. Cifrele din sondajele YouGov arată că 18,1% dintre adulţii din Anglia au băut la niveluri cu „risc în creştere sau ridicat” în cele trei luni până la sfârşitul lunii octombrie 2021, ceea ce echivalează cu 8 milioane de persoane. Proporţia este mult mai mare decât cea din februarie 2020, înainte de pandemie, când 12,4%, sau aproximativ 6 milioane de oameni, au consumat alcool la aceste niveluri. În octombrie 2019, cota era de 11,9%, respectiv 5 milioane de oameni.

     

    Consumul de alcool la niveluri cu „risc în creştere sau ridicat” este stabilit prin testele de identificare a tulburărilor de consum de alcool utilizate de profesionişti, care pune întrebări despre obiceiurile oamenilor de a consuma alcool. Se analizează cât de des beau aceştia, câte unităţi într-o sesiune, dacă se simt vreodată vinovaţi şi dacă ratează activităţile obişnuite din cauza consumului de alcool. Cele mai recente date sugerează că de peste două ori mai mulţi bărbaţi decât femei consumă alcool la niveluri periculoase, semn că oamenii încă se confruntă cu incertitudinea şi anxietatea cauzate de pandemie, iar unii şi-au format obiceiuri care implică alcool. Întrebată dacă nivelurile actuale ale consumului de alcool ar putea fi considerate „noul normal”, Sinclair a spus că „cel mai bun, cel mai realist scenariu este ca băutorii cu risc ridicat să se întoarcă la consumul normal de alcool în următorii cinci ani. Dar oamenii nu se vor întoarce brusc la locul din care au plecat – niciunul dintre noi nu se întoarce brusc înapoi.”

    Profesorul atrage atenţia că doar nouă luni de băut, cum s-a întâmplat în 2020, au fost suficiente pentru a împinge o mulţime de oameni peste limită. Este de aşteptat ca la fel să se fi întâmplat în 2021. Unii oameni care nu obişnuiau să bea alcool acasă, ci doar când ieşeau în oraş, la evenimente sau mergeau la cârciumă, consumă acum acasă. „Apoi primeşti câteva ocazii periodice când poţi bea şi în pub”, a explicat ea. „Îţi schimbi brusc comportamentul şi nu mai bei acasă sau băutul în cârciumă devine acum un supliment?” În acest moment, datele sugerează că oamenii continuă să bea acasă şi apoi beau şi la cârciumă. Dar mulţi dintre ei nu au ajuns încă la nivelul la care să-şi dea seama că au o problemă. Un studiu publicat în Jurnalul European de Sănătate Publică în octombrie 2021 a constatat că în Franţa aproape 11% dintre băutori au raportat o creştere a consumului de alcool în perioada de izolare, iar 24,4% au raportat o scădere.


    Vânzările de alcool au revenit la nivelurile de dinaintea pandemiei. Covid nu poate opri alcoolul.


    Creşterea consumului de alcool a fost asociată cu vârsta de 18-49 de ani. O analiză asemănătoare făcută în Germania arată că, în pofida reducerii oportunităţilor de consum pentru socializare, consumul de alcool a crescut la anumite categorii de oameni. Ca o concluzie generală, 25% dintre germani au băut mai mult decât o făceau înainte de pandemie. „Oamenii care deja obişnuiau să bea acasă, spre exemplu pentru a face seara mai plăcută, pentru a alunga singurătatea, plictiseala sau grijile, consumă acum mai mult”, spune Falk Kiefer, medic şi preşedintele Societăţii Germane pentru Cercetarea Dependenţei.

    Dar cei care consumau alcool doar ocazional, mai mult la puburi, consumă mai puţin acasă. În Ungaria, presa aminteşte că Anglia a devenit o ţară cu opt milioane de alcoolici. Dar şi că maghiarii sunt printre campionii Europei la consumul de alcool, iar „performanţa” a căpătat noi dimensiuni datorită pandemiei. „Problema este că nu avem un model de consum social. Maghiarii beau într-un mod autodistructiv şi văd acest lucru mai ales la tineri”, spune psihologul Zsolt Nagy, citat de Portfolio.hu. János Szemelyácz, preşedintele Societăţii contra Adicţiei din Ungaria se teme că acolo a crescut şi consumul de droguri, calmante şi somnifere. Iar fumatul cunoaşte o revoluţie în Europa. Istoria arată că în anumite crize, viciile pot lua proporţii epidemice. Spre exemplu, destrămarea URSS a fost urmată de ceea ce este cunoscut ca „epidemia rusească de vodcă”. Efecte consumului uriaş de alcool tare: speranţa de viaţă a scăzut cu 3,3 ani la femei şi s-a prăbuşit cu 6,1 ani la bărbaţi.

  • OMS: Europa s-ar putea îndrepta către „finalul” pandemiei

    Directorul OMS pentru Europa a declarat că pandemia s-ar putea termina în regiune după trecerea valului Omicron.

    Odată ce actualul val de infectare cu Omicron se va încheia în Europa, situaţia pandemică s-ar putea termina în regiune, chiar dacă virusul ar putea reveni până la sfârşitul acestui an, a declarat directorul de sănătate responsabil cu regiunea Europei al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Hans Kluge.

    Într-un interviu, Hans Kluge a spus că varianta Omicron a coronavirusului ar putea infecta 60% dintre europeni până în martie.

    „Este plauzibil ca regiunea să se îndrepte către un fel de final de pandemie”, a declarat Kluge, citat de France24.

    Odată ce numărul de infectări cu Omicron va începe să scadă, „va exista, pentru câteva săptămâni şi luni, o imunitate globală, fie datorită vaccinului, fie pentru că oamenii au imunitate din cauza infecţiei”.

    „Anticipăm că va exista o perioadă de linişte înainte ca virusul să revină spre sfârşitul anului, dar nu neapărat aşa cum a fost până acum”, a mai spus Kluge.

    În timp ce dominaţia Omicron, care duce la o infecţie mai puţin severă în rândul persoanelor vaccinate, a încurajat oamenii de ştiinţă să vadă o schimbare în situaţia pandemică, Kluge a avertizat că este încă prea devreme pentru a considera COVID-19 ca fiind endemic.

    „Se vorbeşte mult despre endemism, dar endemic înseamnă… că este posibil să prezicem ce se va întâmpla. Acest virus ne-a surprins de mai multe ori, aşa că trebuie să fim foarte atenţi”, a subliniat Kluge.

    El a mai spus că, odată cu răspândirea atât de largă a Omicron, ar putea apărea şi alte variante.

    Directorul de sănătate consideră că prioritară este stabilizarea situaţiei din Europa, unde nivelurile de vaccinare variază între ţări de la 25 la 95% din populaţie, ceea ce duce la diferite grade de presiune asupra spitalelor şi a sistemelor de sănătate.

    „Stabilizarea înseamnă că sistemul de sănătate nu mai este copleşit din cauza COVID-19 şi poate continua cu serviciile de sănătate esenţiale, care, din păcate, au fost perturbate pentru unele boli precum cancerul, bolile cardiovasculare şi imunizarea de rutină”, a completat Hans Kluge.

  • Ciucă înfruntă pandemia: Obiectivul Guvernului, economia deschisă

    Premierul Nicolae Ciucă a avut, joi, o întâlnire de lucru cu reprezentanţii Alianţei pentru Turism, cu care a discutat, printre altele, despre guvernamentale de susţinere a industriei HORECA şi despre promovarea României ca destinaţie turistică şi sprijinirea turismului balnear.

    Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, joi, o întâlnire de lucru cu reprezentanţii Alianţei pentru Turism.
    Guvernul informează că discuţiile au fost axate asupra măsurilor guvernamentale de susţinere a industriei HORECA, soluţionarea dificultăţilor legate de asigurarea forţei de muncă în acest sector, predictibilitatea normelor de sănătate publică, promovarea României ca destinaţie turistică şi sprijinirea turismului balnear şi că prim-ministrul Nicolae Ciucă a subliniat ca program de susţinere a sectoarelor economice afectate de măsurile de protecţie împotriva pandemiei COVID-19 reintroducerea şomajului tehnic, decizie luată în şedinţa de ieri a Guvernului, în scopul sprijinirii angajaţilor şi angajatorilor, în egală măsură.

    ”Obiectivul Guvernului este să sprijine cetăţenii şi să menţină sectoarele economice deschise, în condiţiile crizei sanitare cu care ne confruntăm. Vă considerăm partenerii Guvernului în acest demers. Vă stăm la dispoziţie pentru dialog şi vă invit să găsim împreună soluţii pentru susţinerea sectorului HORECA, pentru promovarea turismului românesc şi a turismului balnear, care are un potenţial colosal”, a afirmat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

    Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Constantin-Danel Cadariu, a informat că joi au început plăţile către Agenţiile pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exporturilor (AIMMAIPE) pentru a doua prorată, în sumă de peste 1,1 miliarde lei, în aplicarea schemei de ajutor de stat HoReCa, de care vor beneficia 8.294 de firme din sector. Aceste plăţi vin în completarea celor efectuate până la data de 31.12.2021, realizate pentru toţi beneficiarii contractaţi, la o primă prorata de 46,87%, însumând aproape 1 miliard de lei.

    Schema HoReCa a fost lansată în anul 2021 pentru a despăgubi întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei COVID 19, printr-un ajutor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din diferenţa dintre cifra de afaceri obţinută din activitatea eligibilă aferentă anului 2019 şi cea aferentă anului 2020, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 800.000 euro/întreprindere unică. Totodată, a fost reluată discuţia privind implementarea măsurii HoReCa 2 care să aibă la bază acelaşi instrument de ajutor de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rafila: Sistemul de sănătate din România nu a fost pregătit pentru pandemie

    Alexandru Rafila a participat marţi, alături de alţi miniştri ai Sănătăţii din Uniunea Europeană, la lucrările Conferinţei „Rezilienţa sistemelor de sănătate ale Uniunii pentru a promova cooperarea la scară europeană”.

    Evenimentul a fost organizat de Preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene, în format videoconferinţă.

    În intervenţia sa, ministrul Alexandru Rafila a arătat că „pandemia ne-a reamintit fragilitatea unora dintre cele mai importante sisteme create de om, sistemele de sănătate. Sistemul de sănătate din România nu a fost conceput şi pregătit pentru a face faţă unei crize precum pandemia de Covid-19”.

    Rafila a explicat că în România a existat o fluctuaţie între măsurile de izolare la începutul pandemiei şi măsurile preventive slabe, în cel de-al patrulea val: „stabilitatea organismelor de conducere în domeniul sănătăţii ar trebui să fie un factor cheie pentru a face faţă crizei. Una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat România a fost asigurarea accesului la servicii de sănătate pentru pacienţii non-Covid-19.”

    Pe de altă parte, principalul factor de rezilienţă al sectorului sănătăţii a fost resursa umană, care a fost pe deplin implicată pentru a face faţă pandemiei. Personalul din sistemul sanitar a făcut eforturi extraordinare.

    Ministrul Sănătăţii a mai declarat: „un sistem de sănătate rezilient ar trebui să absoarbă şocul unei situaţii de urgenţă, continuând să ofere servicii de sănătate de bună calitate. Avem nevoie de o creştere treptată şi pe termen lung a resurselor alocate sistemului de sănătate. Este foarte important să avem decizii administrative şi de sănătate publică bazate pe abordarea profesională a crizei pandemice. Este nevoie de un dialog permanent şi o abordare incluzivă cu toate părţile interesate din domeniul social şi economic pentru a construi un consens, inclusiv în ceea ce priveşte problema vaccinării. Eliminarea mai eficientă a dezinformării în rândul populaţiei ar trebui să fie o prioritate la nivel european”.

    În final, Rafila a menţionat că, în opinia sa, „colaborarea şi sprijinul european, asistenţa tehnică din partea ECDC şi Biroul Regional al OMS pentru Europa sunt elemente cheie pentru a face faţă pandemiilor. Guvernul României sprijină o colaborare şi o coordonare europeană mai profundă pentru răspunsurile la criza de sănătate publică”.