Tag: paine

  • Să ne scoată odată din UE!

    Adriean Videanu, şeful PDL Bucureşti, a ales strategia profeţiilor care se autoîmplinesc dacă sunt repetate suficient de tare. În speţă, a insistat să explice că “dacă România rupe acordul cu FMI, în toamnă nu se vor mai da pensiile, salariile, iar cursul euro poate exploda”, deşi nici România, nici FMI n-au nicio intenţie să rupă acordul, iar acest lucru, spre binele României, este unul dintre puţinele lucruri rămase certe la ora actuală, în ciuda agitaţiei politice.

    Videanu a auzit şi obişnuita declaraţie trimestrială a patronatului Rompan despre posibilele scumpiri ale pâinii în perioada următoare şi a sărit s-o amplifice, vorbind de “riscul ca pâinea şi produsele alimentare să se scumpească semnificativ” dacă USL nu alocă bani de la buget pentru sistemul de irigaţii şi remedierea dezastrului de la SNIF. Până acum, niciun politician, cu excepţia ministrului PDL Valeriu Tabără, criticat ulterior de BNR pentru iresponsabilitate, nu şi-a permis vreodată să preia declaraţii care prezic viitoare scumpiri de produse, din simplul motiv că ele încurajează direct majorarea aşteptărilor de inflaţie.

    Interesant e că fruntaşul PDL a fost la fel de indiferent faţă de perspectiva creşterii inflaţiei şi pe vremea guvernului Boc, deşi din cu totul alte raţiuni politice pe atunci. În toamna lui 2010, când aveam cea mai mare inflaţie din UE, de 7,9%, acelaşi Videanu, fost ministru al economiei, susţinea că “nu e un capăt de ţară” dacă gazele şi energia termică se scumpesc cu 5-6%.

  • Pâinea s-ar putea scumpi în următoarea lună

    El a afirmat că în ultima perioadă preţul grâului a crescut cu 20%, influenţat de evoluţia preţurilor pe piaţa internaţională şi de raportul cerere-ofertă de la nivel naţional. Potrivit lui Popescu, efectele scumpirii grâului s-ar putea regăsi în preţul pâinii în maximum o lună.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cosul cu scumpiri. De ce avem cea mai mare inflatie din UE

    Poate am iesit dintr-o criza, cea financiara si economica, dar
    “avem de-a face acum cu riscuri noi si cu provocari teribile:
    preturile mari si volatile ale alimentelor, preturile mari ale
    combustibililor, cresterea inflatiei in pietele emergente, problema
    datoriilor suverane in Europa”, declara saptamana trecuta
    presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick. “Avem toate
    ingredientele pentru un rezultat toxic, care alimenteaza
    turbulentele sociale”, spunea Zoellick, dand ca exemplu faptul ca
    in Egipt sau Siria, preturile alimentelor au avut cresteri de doua
    cifre, ceea ce a contribuit la furia multimilor care au iesit sa-si
    rastoarne guvernele.

    La un nivel mult mai tehnic, expertii FMI au atras atentia
    recent ca inclusiv in pietele dezvoltate, dar mai ales in cele
    emergente si in curs de dezvoltare, politicile monetare trebuie sa
    tina cont de felul cum scumpirile produselor alimentare se transmit
    in inflatia de baza (cea considerata relevanta pentru tendintele pe
    termen mai lung, pentru ca nu ia in calcul preturile fluctuante ale
    alimentelor). “Mare parte din scumpirile recente pot fi atribuite
    conditiilor meteo, dar motivele principale ale cresterii cererii
    pentru alimente reflecta schimbari structurale, ireversibile in
    economia globala”, apreciaza Thomas Helbling si Shaun Roach,
    economisti ai FMI, intr-un studiu publicat in martie.


    Citarea celor de mai sus n-are ca scop sa induca ideea ca ne-ar
    paste si pe noi rascoale din cauza scumpirii cartofilor sau a
    fainii ori sa dezbata daca e adevarata imaginea populara a
    chinezului care s-a emancipat si nu mai poate trai doar cu un bol
    de orez pe zi. Efectul vizibil al propagarii inflatiei in Europa
    este insa cresterea dobanzilor in zona euro, iar aceasta afecteaza
    tari ca Romania, prin scumpirea creditelor in valuta si ingreuneaza
    drumul spre convergenta economica in interiorul zonei euro si al
    UE, in special pentru tarile care se lupta inca sa iasa din
    recesiune, ca si pentru cele care strang cureaua acum pentru anii
    de larghete bugetara, ca Grecia, Portugalia si din nou Romania.

    La noi, inflatia anuala a ajuns la 8,1% in martie, de la 7,6% in
    februarie, cel mai mare nivel din UE, desi tarifele pentru servicii
    chiar au scazut fata de luna precedenta, iar multe marfuri nu s-au
    scumpit. Exemple – carnea, care are o pondere in cosul de consum de
    9,3%, comparativ cu celebrii cartofi care au dominat toate
    relatarile despre scumpiri (pondere in cosul de consum – 0,72%),
    sau energia electrica si gazele, cu o pondere de 5%, respectiv 3,2%
    (inferioara totusi combustibililor, care au o pondere in cos de
    7,5% si al caror pret a urcat cu 2,25%, facand Guvernul sa se
    gandeasca sa le inghete). Consilierul guvernatorului BNR, Adrian
    Vasilescu, are deci dreptate teoretic atunci cand, dand chiar
    aceste exemple, spune ca in Romania n-avem de-a face cu o inflatie
    generalizata, pentru ca sunt marfuri care nu s-au scumpit
    deloc.

    O alta consolare ar fi ca nu suntem singurii care sufera.
    Analistii Citibank remarca scumpirea substantiala a alimentelor in
    Polonia, de pilda, unde pretul zaharului a crescut din februarie
    pana in martie cu aproape 40%, “reflectand o panica a
    consumatorilor, care au cumparat cantitati substantiale de zahar ca
    sa-si faca provizii”, ceea ce a adaugat 0,16% la cresterea
    preturilor de consum, estimata sa fluctueze in jur de 4% in
    urmatoarele luni. In Ungaria, unde inflatia anuala a urcat la 4,5%
    in martie, zaharul s-a scumpit fata de februarie cu 75%, iar faina
    cu aproape 60%.

    La noi, zaharul, produs cu o pondere de 0,61% in cosul de
    consum, s-a scumpit cu aproape 12%, iar faina cu 2,29%. Ceea ce
    diferentiaza insa Romania nu numai fata de zona euro, ci si fata de
    tarile vecine cu inflatie la jumatate fata de noi este ponderea
    mare a alimentelor in cosul de consum (vezi grafic), care reflecta
    decalajul de dezvoltare si de nivel de trai. Economistii BM si ai
    FMI nu obosesc sa atraga atentia ca tarile unde mancarea consuma o
    parte mare din bugetul familiilor sunt cele mai vulnerabile la
    inflatie.

  • Scumpirile la cartofi, zahar, fructe si combustibili duc inflatia anuala peste pragul de 8%

    Conform INS, cel mai mult au crescut fata de luna februarie
    preturile la marfurile alimentare (1,17%). Preturile marfurilor
    nealimentare s-au marit doar cu 0,51%, iar tarifele la servicii
    chiar au scazut cu 0,34%.

    Cartofii (6,59%), zaharul (6,05%) si fructele proaspete (5,26%)
    s-au scumpit cel mai mult. Cresteri notabile de preturi au mai avut
    legumele si conservele (4,29%), faina (2,2%), painea (1,13%) si
    uleiul (1,04%).
    Din categoria marfurilor nealimentare, cel mai mult s-au scumpit
    combustibilii, cu 2,25%. Toate aceste evolutii sunt similare cu
    cele din ultimele luni, cand aceleasi marfuri erau in topul
    scumpirilor.

    Inflatia depaseste estimarile Asociaţiei Analiştilor
    Financiar-Bancari din România, care apreciau ca in martie inflatia
    s-a situat probabil la 0,5% (estimările variau între 0,3% şi 0,6%),
    în timp ce rata anuală probabil a fost de 7,8% (estimările variau
    între 7,7% şi 8,0%). Asociatia reuneşte circa 70 de analişti din
    sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a
    investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.

    Conform datelor INS, creşterea medie a preţurilor pe total în
    ultimele 12 luni (aprilie 2010 – martie 2011) faţă de precedentele
    12 luni (aprilie 2009 – martie 2010) este de 6,8%.

    BNR a anuntat ca intentioneaza sa revizuiasca in crestere
    prognoza de inflatie pentru finele anului, din cauza scumpirii pe
    plan international a energiei si a produselor alimentare. BNR si o
    parte a analistilor estimeaza ca inflatia va incepe sa coboare insa
    din a doua jumatate a anului, din luna iulie, odata ce efectul
    majorarii TVA din iulie 2011 se va fi consumat.

    “Decalajul de crestere economica fata de PIB potential va limita
    presiunile inflationiste, insa factorii de risc legati de scumpirea
    materiilor prime si a alimentelor pe plan global au devenit mai
    importanti. Ca atare, vedem inflatia la sfarsitul anului in jur de
    4,5%, dupa o coborare drastica la circa 5% in iulie, dupa epuizarea
    efectului majorarii de TVA”, apreciaza analistii de la Citi.

    Pentru finele anului 2011, estimarea AAFBR plasează rata anuală
    a inflaţiei la 4,8% (estimările variază între 4,4% şi 5,7%).
    Aşteptările privind rata anuală a inflatiei de la finalul anului
    2011 sunt în creştere faţă de estimările de acum o lună (4,5%),
    precum şi faţă de cele de acum două luni (4,3%).

  • Inflatie cu colesterol: iarna asta am mancat scumpiri pe paine

    Cresterea preturilor din februarie depaseste asteptarile pietei,
    avand in vedere ca sondajul lunar facut in randul celor 70 de
    membri ai Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania
    (AAFBR) dadea ca posibila o rata lunara a inflatiei de 0,5% (cu
    estimari intre 0,3% si 0,7%), in timp ce rata anuala era aproximata
    la 7,3% (cu estimari intre 6,5% si 7,5%).

    Analistii BCR noteaza si ca inflatia de baza (core 3 – fara
    preturile administrate si cele volatile) a crescut si ea de la 4,3%
    la 4,6%, astfel incat sansele BNR de a atinge tinta de inflatie de
    2-4% fixata pentru anul acesta “au scazut dramatic”. Ca atare, este
    de asteptat o apreciere suplimentara a leului fata de euro, “fie
    pentru a tempera preturile bunurilor importate, fie drept
    consecinta a reducerii excesului de lichiditate din piata
    monetara”.

    In ce priveste ING Bank, aceasta a revizuit deja estimarile
    privind inflatia in acest an, la 8,4% pentru luna iunie si apoi la
    6,2% in iulie si 5,7% la sfarsitul anului, considerand ca tinta de
    inflatie a BNR este deja compromisa pentru 2011. In aceste
    conditii, noi scaderi ale dobanzii BNR, pentru a stimula economia,
    sunt deja excluse, cel putin pana in septembrie-noiembrie,
    considera analistii ING.

    Pentru finele anului 2011, estimarea din sondajul AAFBR difuzat
    inainte de anuntul oficial privind inflatia pe februarie a plasat
    rata anuala a inflatiei la 4,5% (estimarile variaza intre 4% si
    5,2%). Asteptarile privind rata anuala a inflatiei de la finalul
    anului 2011 sunt in crestere fata de estimarile de acum o luna
    (4,3%). Pentru sfarsitul lui 2012, estimarea AAFBR privind rata
    anuala a inflatiei este de 3,5% (estimarile variaza intre 3,1% si
    5%).

  • Saptamana sperietorilor: ne paste foametea? se scumpeste uleiul? ne cumpara strainii tara?

    Remarca lui Tabara privind securitatea agricola era o inca o
    aluzie la recenta mediatizare a unui raport al Nomura, publicat in septembrie 2010 si
    realizat pe baza unor date din 2008, pe care presa l-a prezentat ca
    indicand faptul ca Romania este pe locul 12 in topul tarilor celor
    mai expuse la foamete. De fapt, topul respectiv nu era al tarilor
    ce risca sa nu mai poata asigura hrana cetatenilor, ci al
    vulnerabilitatii la fluctuatiile in pretul alimentelor, raportat la
    PIB pe cap de locuitor, la ponderea alimentelor in cheltuieli si la
    exporturile nete de astfel de produse. Era, deci, o altfel de
    interpretare a temei, foarte in voga incepand din vara trecuta, a
    amenintarii globale induse de majorarea pretului la produsele
    alimentare si la materii prime.

    Pe un asemenea fundal, a fost inevitabil sa reapara si
    “trancanitorii”, in termenii BNR: Federatia Sindicatelor din
    Industria Alimentara a estimat rapid ca uleiul s-ar putea scumpi cu
    circa 30% la primavara, intrucat stocul de materie prima pe plan
    intern s-a epuizat, iar procesatorii se vad siliti sa cumpere din
    import. Producatorii de paine, prin federatia Rompan, anuntasera
    deja din noiembrie ca in februarie ar urma o scumpire cu 15% a
    painii, intrucat lucreaza in pierdere din cauza scumpirii
    graului.

    Intr-un asemenea context, niciun analist nu se mai asteapta ca
    BNR sa reduca rata dobanzii de referinta la sedinta din 3
    februarie, desi conditiile economice au ramas la fel de proaste ca
    si lunile trecute, cu cerere slaba de consum si cu creditare la
    nivel scazut. “Cel mai probabil, inflatia anuala a scazut de la 8%
    in decembrie la 6,6% in ianuarie, insa acesta inca este un nivel
    ridicat si va persista probabil si in urmatoarele luni, pana in
    iunie”, comenteaza Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank
    Romania. “Mai mult, exista riscul unor majorari peste asteptari ale
    preturilor la alimente si ale preturilor administrate, ceea ce ar
    insemna ca inflatia la sfarsitul anului va ramane undeva la
    4-4,5%”, afirma analistul, justificand de ce nu se asteapta la o
    reducere a dobanzii de catre BNR.

  • Pretul painii va creste cu peste 15% din luna februarie

    “Cresterea de pret la grau de la 120 de euro pe tona in iunie la
    170 euro in iulie si la 200-220 euro in toamna acestui an, dar si
    majorarea de TVA de la 19% la 24%, au facut ca pretul fainii sa
    urce cu 60% si ca painea sa se scumpeasca cu 10% in ultimele patru
    luni”, a spus Popescu.

    El a adaugat ca scumpirea a avut ca efect reducerea cu 15% a
    pietei de panificatie fiscalizate incepand din luna iulie.Potrivit
    datelor Rompan, dintr-un consum lunar de 180.000 de tone de paine
    la nivel national, piata fiscalizata acopera doar 35%, restul fiind
    autoconsum si piata neagra. Valoric, vanzarile de paine, incluzand
    piata neagra, sunt estimate la circa 1,3 miliarde de euro pe
    an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Paradoxul preturilor in Romania: creste
    productia de grau, se scumpeste si painea, remarca Gandul:
    anul acesta vom exporta circa doua milioane de tone de grau, in
    valoare de peste 420 milioane de euro, insa productia buna nu va
    tine pe loc pretul painii, spun producatorii. Urmatoarea generatie
    a modelului Logan va fi proiectata integral in Romania, de catre
    inginerii din cadrul Renault Technologie Roumanie, si va costa mai
    putin, anunta compania.

    Observatorul preturilor (un portal web pe care
    vor aparea, saptamanal, preturile din intreaga tara, in principal
    la produsele de baza) a fost aprobat spre finantare si va avea
    parte de fonduri in suma de 2 milioane de euro, a anuntat ministrul
    Economiei, Ion Ariton, citat de Evenimentul Zilei. Mihai
    Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, nu incurajeaza amnistia
    fiscala ca solutie de a colecta bani la buget, in schimb da vina pe
    impredictibiliatea fiscala pentru reticenta investitorilor
    straini.

    Aproximativ 8% din angajati sunt hartuiti psihologic de sefi, iar alti 41% au
    sefi care tipa sau care se poarta urat cu subalternii, sustine
    Adevarul; numarul celor care sunt terorizati la serviciu
    este mai mare, deoarece unor intervievati le-a fost teama sa spuna
    adevarul, sustin sociologii care au realizat cercetarea. Partidele
    politice se intrec in masuri economice pe care vor sa le propuna
    FMI, dar oficialii din Finante spun ca tintele de deficit bugetar
    nu sunt negociabile.

    In loc sa scada, dobanzile cresc: creditele noi acordate
    populatiei in moneda nationala pe o perioada intre unul si cinci
    ani au avut in luna august dobanzi cu pana la 5% mai mari decat in
    luna precedenta, arata datele BNR, preluate de Romania
    Libera
    . Guvernul bulgar are vesti proaste pentru romanii
    care-si cumpara masini mai ieftine decat taxa de inmatriculare:
    tarifele pentru autoturismele vechi si poluante vor creste din
    2012.

    Potrivit Ziarului Financiar, comerciantii apreciaza ca
    intentia Guvernului de a impozita cupoanele acordate gratuit de catre
    firme si magazine persoanelor fizice va restrange si mai mult
    comertul, iar analistii financiar se intreaba cum va fi colectat
    acest impozit, care ar trebui platit de beneficiar, adica de cel
    care primeste un cupon. Romania ocupa, cu sapte firme, locul patru
    intr-un top care reuneste cele mai dinamice 50 de companii de
    tehnologie din Europa Centrala, clasament realizat de
    Deloitte.

  • Seful Agrostar: Pretul painii ar putea creste cu 25-30% pana la sfarsitul anului

    “Presedintele Agrostar afirma ca procesatorii sunt responsabili
    pentru scumpirile din industria alimentara si nu agricultorii.

    “Procesatorii ar trebui intrebati de ce creste pretul la paine,
    nu noi agricultorii suntem de vina. Noi avem, in sfarsit dupa 20 de
    ani, un pret real la grau. Nu agricultorii sunt de vina pentru
    scumpirile din acest an, ci un sistem deficitar de investitii,
    pentru ca daca agricultura ar fi beneficiat de investitii nu ar mai
    fi fost un monopol pe pretul la lapte sau nu am mai fi importat 70%
    din carnea de porc”, a spus Stefan, dupa intalnirea de la Guvern cu
    premierul Emil Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cat se scumpeste mancarea. Ministrul spune 10%, retailerii isi fac calcule

    Daca pana acum anunturile privind majorarile de pret erau facute
    de producatori, de procesatori sau de retelele de magazine, de data
    aceasta anuntul a fost facut chiar de ministrul Agriculturii,
    Valeriu Tabara. “Este posibil sa fie o reajustare de preturi, dar
    nu acelea de care se vorbeste. Eu am vorbit de 8 spre 10%. Dar,
    repet, luati-o va rog ca o presupunere la aceasta data. Rezultatul
    final vi-l dau dupa o analiza concreta”, a declarat Tabara.

    Detalii pe www.gandul.info.