BusinessMagazin

Tag: operatori

  • Mazăre: Operatorii portuari nu doresc modificarea acţionariatului Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa pentru că ar pierde avantaje

     Radu Mazăre a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că operatorii portuari plătesc aceleaşi tarife de utilizare a terenului de 24 de ani şi nu doresc ca acest lucru să se schimbe.

    “Miza în port şi de fapt de ce domnii operatori din port cu patronii lor milionari pe care îi ştiţi foarte bine nu doresc ca aceste acţiuni, 13 la sută, să vină la Primărie, iar restul să se privatizeze, este că domnii doresc să menţină în continuare contractele de utilizare a terenulului cu statul pentru că marii operatorii din port plătesc aceleaşi tarife din 1990 şi până acum. O să vedeţi cum domnii operatori au profituri aşa: 8 milioane de euro, 14 milioane de euro, 7 milioane de euro şi plătesc la stat pe metrul pătrat 0,05 euro, tarifele de acum 24 de ani, metrul pătrat aflat la cheu, lângă apă, care e mai scump. La ora actuală portul când scoate la licitaţie teren îl scoate cu de la 1 euro metru pătrat în sus, deci diferenţa este colosală. Aşa se face că veniturile portului sunt în jur de opt milioane de euro, atât de mici, iar domnii operatori când s-au privatizat acum 20 şi ceva de ani spuneau că statul este un prost administrator şi trebuie vândute societăţile şi le-au privatizat. Acum, cu societăţile lor private vor să rămână în contract cu statul pentru că acolo e mai uşor să te duci la minister şi să nu-ţi modifice nimeni tariful şi să stai pe tariful de acum 24 de ani. Copiii lor umblă cu Porsche şi maşini de lux la 18 ani”, a afirmat Radu Mazăre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Meseriile din România care sunt mai bine sau mai prost plătite decât în afara ţării

    România are ingineri software şi directori de fabrică cu până la 30% mai bine plătiţi faţă de angajaţii pe poziţii similare din Ungaria sau din Polonia. Însă îşi plăteşte mai prost contabilii, operatorii din call center sau directorii tehnici în raport cu ţările vecine.

    UN INGINER SOFTWARE DIN ROMÂNIA ARE UN SALARIU BRUT CUPRINS ÎNTRE 1.800 ŞI 2.000 DE EURO PE LUNĂ, ÎN TIMP CE UN REGULATORY AFFAIRS MANAGER DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ POATE CÂŞTIGA ÎNTRE 2.200 ŞI 2.900 DE EURO BRUT PE LUNĂ. Salariile pe care românii le primesc pentru aceste poziţii sunt mai mari decât cele ale angajaţilor cu roluri similare din Budapesta, cu valori cuprinse între 20 şi 45%, mai arată studiul Grafton, care a luat în considerare nivelurile minime şi maxime oferite de angajatori din capitalele statelor analizate (România, Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia, Lituania şi Turcia). Totuşi, faţă de un „omolog„ din Varşovia, un regulatory affairs manager în industria farma din România câştigă cu până la 60% mai puţin.

    Diferenţele sunt semnificative în contextul în care salariul mediu brut pe economie din România, de circa 500 de euro pe lună, este la jumătate faţă de cel din Polonia şi cu 50% mai scăzut decât cel din Ungaria.

    „În industria IT, salariile din regiunea Europei de Est au crescut mult mai mult decât în statele dezvoltate, cu procente cuprinse între 25 şi 50% în anii de criză, ca urmare a prezenţei multinaţionalelor în aceste ţări.

    Multinaţionalele au avut, în valută, cheltuieli rezonabile cu creşterile salariale, şi-au permis să acorde majorări de 7 – 8 % pe an în România, în timp ce în Franţa sau Germania creşterile au fost de 1 – 2% pe an. Totodată, au forţat şi antreprenorii locali din IT să majoreze salariile angajaţilor„, explică Adrian Lupulescu, directorul general al producătorului de microprocesoare Freescale Semiconductor. El spune că, în realitate, creşterile nu au fost atât de mari, având în vedere că aveau justificare: câtă vreme creditele, chiriile, abonamentele la telefon sau chiar salariile sunt calculate în euro, deprecierea monedei locale în raport cu euro în perioada 2007 – 2013 a făcut necesare aceste majorări salariale semnificative. Iar această tendinţă va continua

    „Multinaţionalele nu au depus un efort financiar considerabil pentru a face creşteri salariale în industria IT, având în vedere că odată cu trecerea timpului şi angajaţii au devenit din ce în ce mai specializaţi. În plus, scutirea de impozitul pe venit de 16% acordată softiştilor a fost o măsură benefică, care a contat foarte mult în acest context„, a mai explicat Lupulescu.

    Totuşi, cei care ocupă funcţia de director tehnic sau de chief information director în companiile de pe plan local încep de la salarii de 2.000 de euro brut pe lună, care sunt de 2,4 ori mai mici decât în Budapesta şi cu 40% mai scăzute ca în Varşovia. Pe de altă parte, scutirea de impozit oferită acestei categorii de angajaţi din România ar putea totuşi să mai reducă din aceste diferenţe la nivelul salariilor nete.

  • NOI TARIFE la telefonie. Cât vom plăti de la 1 aprilie pentru apeluri

     Tarifele de interconectare, sau de terminare a apelurilor în altă reţea, sunt plătite între operatori pentru convorbirile clienţilor în afara reţelei la care sunt abonaţi sau au cartelă prepaid. Acest preţ se regăseşte în tariful perceput clientului care iniţiază apelul.

    “Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a adoptat, în urma avizului favorabil primit din partea Comisiei Europene, deciziile prin care sunt stabilite noile tarife maxime pentru serviciile de interconectare în vederea terminării apelurilor. Începând cu data de 1 aprilie, noile tarife maxime pentru terminarea apelurilor în România scad de la 0,67 eurocenţi/minut la 0,14 eurocenţi/minut, pentru terminarea la puncte fixe, respectiv de la 3,07 eurocenţi/minut la 0,96 eurocenţi/minut, pentru terminarea la puncte mobile”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum va distruge fondatorul Facebook operatorii de telefonie mobilă. Mark Zuckerberg a pornit războiul

    Prezenţa lui Mark Zuckerberg pentru prima oară în istoria Mobile World Congress, a fost un punct important al târgului de mobile de la Barcelona, organizat în ultima săptămână din februarie, după ce Facebook a anunţat anterior cumpărarea WhatsApp contra sumei de 19 miliarde de dolari.

    „Va fi un business uriaş”, a spus fondatorul reţelei de socializare despre noua sa achiziţie, referindu-se la creşerea rapidă şi la modelul de subscripţie promiţător. WhatsApp a trimis o undă de şoc în întreaga industrie de telefonie mobilă anunţând lansarea unui serviciu de voce în completarea celui de mesaje, deja celebru. Jan Koum, şeful companiei care gestionează aplicaţia, a anunşat că va introduce serviciul din al doilea trimestru al anului, mai întâi pe dispozitive cu sistem Android şi iPhone, şi ulterior pe terminalele Nokia şi Windows.

    „Credem că vom avea cel mai bun produs de voce din lume”, a spus Koum. WhatsApp a zguduit puternic industria telecom cu aplicaţia sa gratuită de mesaje, folosită în prezent de jumătate de miliard de utilizatori, iar cea mai recentă mişcare este o ameninţare la adresa operatorilor care îşi generează cea mai mare parte a veniturilor din serviciile tradiţionale de voce. Un milion de noi clienţi îşi descarcă zilnic aplicaţia, gratuită în primul an de utilizare. Ulterior, utilizatorii trebuie să achite o taxă de 99 de cenţi pe an. Facebook ar putea deveni, dintr-o simplă reţea de socializare, unul dintre principalii jucători în zona de voce, susţin specialiştii.

    Hans Holger Abrecht, directorul executiv pentru pieţe emergente al operatorului Millicom, nu a încercat să-şi ascundă îngrijiorarea. „Circa 70% din veniturile noastre vin din voce. Am auzit că veniţi, dar eu zic să o luaţi încet”,  i-a spus Albrech şefului WhatsApp. Cu toate acestea, Jan Koum a explicat că WhatsApp va deveni un partener pentru operatorii telecom şi nu o forţă disruptivă, anunţând, fără să dea detalii, un acord cu nemţii de la E-Plus, pentru a genera valoare adăugată clienţilor.

    Koum a mai precizat că strategia produsului nu se va modifica după preluarea de către Facebook, iar abordarea clienţilor va fi aceeaşi şi când vine vorba de serviciile de voce: „Mark Zuckerberg a fost de acord ca WhatsApp să rămână independent. Putem să ne atingem obiectivul de a ajunge la un miliard de utilizatori, doar dacă mergem pe direcţia pe care am pornit”.

    Reţeaua de socializare Facebook a cumpărat aplicaţia WhatsApp, cu 19 miliarde de dolari în acţiuni şi lichidităţi şi speră să dubleze numărul de utilizatori ai WhatsApp.

  • Oraşul din România cu tarif la taxi aproape dublu faţă de Bucureşti

    Firma a profitat de decizia autorităţilor locale, care le permite operatorilor să practice tariful maximal şi a ridicat preţurile, de la 1,79 de lei până la 2,25 de lei pe kilometru, pe timp de zi, şi de la 1,99 de lei la 2,5 lei, pe timp de noapte. Vestea şi mai rea pentru clujeni este că până cel târziu pe 5 martie toate companiile îşi vor alinia tarifele, relatează brasovultau.ro.

    Noul tarif la taxi din Cluj le depăşeşte pe cele practicate în alte oraşe precum Timişoara, Iaşi, Constanţa sau Craiova. Capitala are unul dintre cele mai mici tarife, la 1,39 lei pe kilometru.

    Conform taximetre.ro, în alte oraşe din ţară tarifele sunt după cum urmează: Alba-Iulia 2,2 lei/km, Timişoara 2,19 lei/km, Deva 2,10 lei/km, Iaşi 1,99 lei/km, Constanţa 1,79 lei/km, Braşov şi Craiova 1,35 lei/km.

  • Parlamentul din Turcia a aprobat o lege care poate dăuna libertăţii de exprimare

    Operatorii de Internet sunt obligaţi să păstreze timp de doi ani datele de navigare ale utilizatorilor şi au obligaţia de a bloca, în termen de patru ore, accesul la paginile indicate de autorităţi.
     
    De asemenea, autorităţile vor putea cere operatorilor de Internet să ofere date despre orice utilizator. 
     
    Legea face parte dintr-un pachet legislativ ce va fi trimis spre aprobare Preşedintelui Abdullah Gul.
     

  • SUA: Teste pentru înlocuirea tuturor numerelor de telefon cu adrese IP

     FCC, comisia federală americană care reglementează industria telecom, a aprobat cu unanimitate de voturi testele, care vor presupune transferarea serviciilor de telefonie pe tehnologie digitală pentru a evalua impactul asupra clienţilor.

    Testările nu vizează tehnologia în sine, deja utilizată la scară largă, şi nu vor avea efecte în zona legislaţiei şi reglementărilor, au precizat reprezentanţii FCC.

    Printre obiectivele testelor se numără reacţia clienţilor şi performanţele tehnologiei digitale în situaţii de urgenţă sau în zone izolate.

    “Nu putem solicita în continuare operatorilor să investească atât în reţelele vechi, cât şi în infrastructură mai nouă”, a comentat comisarul FCC Ajit Pai, citat de Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA: Teste pentru înlocuirea tuturor numerelor de telefon cu adrese IP

    FCC, comisia federală americană care reglementează industria telecom, a aprobat cu unanimitate de voturi testele, care vor presupune transferarea serviciilor de telefonie pe tehnologie digitală pentru a evalua impactul asupra clienţilor.

    Testările nu vizează tehnologia în sine, deja utilizată la scară largă, şi nu vor avea efecte în zona legislaţiei şi reglementărilor, au precizat reprezentanţii FCC.

    Printre obiectivele testelor se numără reacţia clienţilor şi performanţele tehnologiei digitale în situaţii de urgenţă sau în zone izolate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se ascute concurenţa preţurilor pe piaţa 4G din Europa

    Bouygues a luat decizia să ofere pe piaţa franceză servicii 4G fără tarife suplimentare la doar o săptămână după un anunţ similar al furnizorului concurent Iliad. Deciziile pun presiune pe alţi operatori din Franţa, Orange şi Vivendi, să le urmeze exemplul şi semnalează o concurenţă tot mai intensă în sectorul telecomunicaţiilor mobile, unde companiile care se luptă cu declinul veniturilor acţionează agresiv pentru a se diferenţia de companiile rivale.

    Serviciile 4G, care oferă conectare la Internet mobil de mare viteză, au devenit un subiect major de interes atât pentru companii cât şi pentru utilizatori, consideră Daniel Gleeson, analist la IHS Global Insight. Gleeson consideră că pot fi câştigaţi bani din 4G, dar mulţi operatori europeni care au decis să îşi taxeze suplimentar clienţii pentru aceste servicii au abordat domeniul într-o manieră greşită. “Taxarea suplimentară a serviciilor 4G pare logică, dar de fapt îndepărtează utilizatorii. Mai ales într-o regiune unde clienţii sunt foarte atenţi la preţuri, cum este Europa, costul suplimentar nu are sens”, a spus Gleeson într-o emisiune a CNBC.

    În opinia sa, operatorii americani au adoptat o abordare mai logică pentru lansarea reţelelor 4G. “În loc să crească preţurile pentru 4G, operatorii americani s-au bazat pe creşterea traficului de date, odată cu viteza mai mare a Internetului, pentru obţinerea de venituri suplimentare menite să acopere investiţiile. Este o manieră mai logică şi mai prietenoasă faţă de clienţi”, a explicat analistul.

    Comentariile sale au avut loc în timp ce surse apropiate situaţiei, citate recent de Daily Telegraph, au declarat că planurile de eliminare a tarifelor de roaming în Uniunea Europeană până în 2016 ar putea fi amânate cu trei ani. Comisia Europeană ar fi vrut ca proiectul să devină lege înainte de alegerile europarlamentare de anul viitor, dar faptul a devenit improbabil, potrivit publicaţiei britanice.

  • Pariul 4G – un joc cu mize multiple şi cu semne de întrebare

    S-AR PUTEA, PENTRU CĂ ÎN STATELE UNITE 4G ŞI VITEZELE SPORITE DE TRANSFER AL DATELOR SE CUANTIFICĂ ÎN VENITURI PE ABONAT DE CIRCA 70 DE DOLARI PE LUNĂ, cu peste 30 de dolari mai mult decât izbutesc să obţină companiile din Europa. Reversul medaliei este că americanii au cheltuit sume cu 74% mai mari în 2012 pentru investiţii faţă de 2007, în timp ce investiţiile europenilor s-au diminuat cu trei procente în aceeaşi perioadă. Iar evoluţia investiţiilor  se regăseşte în vitezele de transfer, mai mari în SUA, în medie, cu 75% decât în Europa, motiv pentru care americanii consumă de două ori mai multe date decât europenii.

    PE DE ALTĂ PARTE, TREBUIE SPUS CĂ VIITORUL VA FI, fără tăgadă, al vitezei, al datelor şi al telefoanelor inteligente. Aceeaşi GSMA estima la finele lunii noiembrie că până în 2017 numărul conexiunilor 4G active va depăşi un miliard, de la cele 176 de milioane în prezent. Conexiunile 4G sunt disponibile în prezent pentru 90% dintre americani, pentru 47% dintre europeni şi pentru 10% dintre asiatici, iar până în 2017 în jur de 500 de operatori din 128 de ţări vor oferi servicii 4G.

    Creşterea numărului de clienţi va fi posibilă atât prin apariţia de dispozitive cu capabilităţi 4G la preţuri accesibile, cât şi prin introducerea de tarife adaptate, crede Hyunmi Yang, chief strategy officer la GSMA. Iar cantitatea de date consumată de clienţi va creşte; un raport al GSMA arată că userii 4G deja ajung la circa 1,5 GB lunar, aproape dublu faţă de restul.

    IN PREZENT EUROPA SE AFLĂ ÎN PLIN PROCES DE ACORDARE A LICENŢELOR 4G, sume considerabile fiind licitate; în Austria autorităţile au încasat 2,01 miliarde de euro la sfârşitul lunii octombrie, în Olanda licitaţiile au însemnat 3,8 miliarde de euro, în Germania 4,4 miliarde de euro, în Franţa 3,6 miliarde de euro, iar în Marea Britanie 2,8 miliarde de euro.

    NUMELE MARI PUSE ÎN JOC, alături de cele deloc considerabile necesare investiţiilor în tehnologie, fac din 4G un soi de joc cu mize multiple şi cu ceva semne de întrebare. Recent şeful celei mai mari reţele de telefonie mobilă din Coreea de Sud îi punea în gardă pe omologii săi europeni asupra faptului că 4G ar putea fi ceva mai puţin decât Eldorado-ul sperat. „Colegii europeni se plâng că explozia traficului de date nu s-a întâmplat în cazul lor.

    Pe de altă parte, la noi cererea şi consumul de date sunt fără precedent, dar problema este că oamenii nu sunt dispuşi să plătească suficient. Aşa că avem o problemă fundamentală: vom putea câştiga bani din asta?„, spune Suk-Chae Lee, şeful KT Corp. „LTE este o binecuvântare pentru oameni, dar se poate dovedi un blestem pentru operatori!„

    Nu este singura problemă legată de extinderea serviciilor 4G. Organizaţia Wireless Intelligence estima recent că în 2015 vor exista circa 200 de reţele LTE în peste 70 de ţări ale lumii, ceea ce, apreciază analiştii, s-ar putea transforma într-un coşmar pentru fabricanţii de telefoane şi de dispozitive mobile. Aceştia ar putea întâmpina dificultăţi tehnice în acoperirea tuturor frecvenţelor 4G locale, iar apariţia unui dispozitiv „mondial„, compatibil cu toate frecveţele şi standardele folosite, este, în opinia analistului Joss Gillet, puţin probabilă.