Greva din cele şase ţări va afecta peste 30.000 de pasageri. La nivel european, cele 150 de zboruri anulate reprezintă aproximativ 8% din totalul zborurilor programate vineri.
Compania aeriană a transmis că „regretă sincer aceste întreruperi inutile ale transportului aerian”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Toţi pasagerii afectaţi au fost înştiinţaţi prin e-mail şi SMS. Numărul călătorilor afectaţi este de circa 30.000 dintr-un total de 450.000. Compania precizează că grevele au loc în urma unor neînţelegri cu unele sindicate.
Compania a încheiat înţelegri cu sindicate ale piloţilor şi ale însoţitorilor de bord din Irlanda, Marea Britanie, Italia şi Germania şi a invitat sindicate din Belgia Olanda, Spania, Portugalia şi Germania să accepte înţelegri similare. Ryanair de declară dezmăgită de sindicate conduse de piloţi Eurowings în Germania, de piloţi KLM în Olanda sau Piloţi Air LIngus în Irlanda, care s-au implicat în negocieri şi au promovat soluţia grevei, pentru a afecta activitatea operatorului low-cost.
Dragoş Constantinescu
Funcţie: area director Central Europe
North British American Tobacco
Oraş de reşedinţă: Varşovia, Polonia
De ce anume vă e cel mai dor din România? De familie şi prieteni sunt răspunsurile evidente. Pe lângă asta, cred că îmi e dor să trăiesc într-o ţară unde chiar să îmi pese continuu de ce se întâmplă în jur cu economia, societatea, valorile umane şi aşa mai departe. Eu am locuit până acum în opt ţări şi deşi îţi creezi puţine rădăcini peste tot, niciodată pentru mine nu vor putea fi la fel de adânci ca şi cele pentru România.
Dar, la polul opus, cel mai puţin dor?
De infrastructură.
Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară?
Traficul din România şi mai ales din Bucureşti este incomparabil mai aglomerat şi greoi decât cel din Polonia. Partea pozitivă este că Polonia a reuşit într-o perioadă de nici zece ani să treacă de la o infrastructră poate chiar inferioară celei a României la una net superioară multor ţări din Europa de Vest. Deci se poate şi de ce nu am realiza şi noi acelaşi lucru? Cafeaua, scena culinară şi viaţa socială în general sunt forte bune în România. Poate sunt eu puţin subiectiv, ca român, dar la capitolul HoReCa aş putea spune că suntem foarte aproape de top în Europa.
Cu gândul acasă: Dragoş Constantinescu a plecat din România în 1998, la vârsta de 18 ani, pentru a studia în Olanda. De atunci s-a întors în vizită, însă cariera şi-a construit-o pe pieţele străine, astăzi fiind responsabil pentru businessul producătorului de ţigarete British American Tobacco (BAT) din Europa Centrală şi de Nord, respectiv Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Ţările Baltice.
„Am plecat să studiez în Olanda când aveam 18 ani. Părinţii mei au considerat că aş beneficia de o educaţie (mai bună – n.red.) într-o ţară cu o lungă istorie în business şi comerţ, iar expunerea la o cultură total diferită de cea din România m-ar putea ajuta să mă dezvolt într-o manieră mai completă. Deşi e greu să nu locuieşti în ţara ta de atâţia ani, aş putea spune că părinţii au avut dreptate”, spune executivul care acum coordonează din Varşovia, capitala Poloniei businessul BAT din regiunea Europa Centrală şi de Nord.
Uitându-se în urmă, spune că în 2002 a început cu adevărat să-şi contureze cariera, mai exact la câteva săptămâni după terminarea facultăţii, când a devenit finance management trainee la British American Tobacco Olanda.
„De acolo am trecut şi progresat printr-o varietate de poziţii, în finanţe în Belgia, Marea Britanie, Olanda din nou, apoi am devenit director financiar pentru British American Tobacco (BAT) Polonia la începutul lui 2012.” Acesta a fost unul dintre rolurile definitorii ale carierei sale, având oportunitatea de a participa şi a conduce un proiect prin care compania s-a transformat total, trecând la un model de distribuţie directă. Mai exact, într-o perioadă de doar nouă luni de zile a trebuit să se redefinească toată maniera de lucru a companiei, ceea ce a însemnat „o perioadă intensă, dar plină de provocări şi satisfacţii”.
În septembrie 2014 s-a mutat în Suedia ca director general pentru businessul BAT din Suedia şi Norvegia. Nici doi ani mai târziu, în ianuarie 2016, a devenit director general al aceleiaşi companii în Polonia, iar din septembrie 2017 deţine funcţia actuală, mai exact a preluat pe lângă Polonia responsabilitatea de a conduce businessul BAT din încă şase ţări din Europa Centrală − Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia şi Estonia. „Este un job foarte dinamic într-o regiune geografică foarte dinamică, iar businessul se dezvoltă foarte rapid, ajutat şi de continua îmbunătăţire a situaţiei economice din zonă.” Executivul român mai spune că în acest moment industria tutunului trece printr-o transformare masivă, încercând să ofere consumatorilor de ţigări produse alternative. „Pentru mine este foarte important să menţin continuu contact cu oamenii care implementează (schimbările – n.red.) zi de zi şi care au ajutat la definirea ei (industriei – n.red.). Bineînţeles că sunt foarte multe întâlniri formale, cu obiective clare, procese, un pic de birocraţie şi aşa mai departe, dar pentru mine este extrem de important ca zilnic să îmi fac timp pentru discuţii informale, „la o cafea, cu cât mai mulţi colegi de diverse niveluri de senioritate în companie.”
Asta îl ajută să înţeleagă ce se întâmplă în realitate, ce ar putea fi îmbunătăţit, şi astfel colectează idei pentru viitor. De asemenea, Dragoş Constantinescu este de părere că această abordare ajută la consolidarea relaţiilor din companie. Seara, când nu călătoreşte, încearcă mereu să facă puţin sport, pentru că proverbul „mens sana in corpore sano” (minte sănătoasă în corp sănătos) a fost probat de multe ori. Şi pentru că a venit vorba de călătorii, în România a venit ultima dată acum două luni. Vine cam de 6-7 ori pe an. „Sunt destul de conectat la ce se întâmplă. România s-a dezvoltat enorm faţă de 1998, când am plecat eu, deci cu multe lucruri putem să ne mândrim. Dar dacă mă uit la dezvoltarea Poloniei, de exemplu, în aceeaşi perioadă, este clar că România are un potenţial mult mai mare decât nivelul la care este astăzi.”
La întrebarea dacă se gândeşte să se întoarcă în România, răspunsul este simplu. „Mereu.” După cum spune chiar el, de-a lungul timpului mereu şi-a dorit să se întoarcă acasă cândva în viitor. Şi acesta rămâne încă un obiectiv.
„Până acum nu s-a întâmplat acest lucru, dar sunt convins că la momentul potrivit se va întâmpla. Viaţa e plină de surprize, deci vom vedea când şi cum.”
Cifra raportată de Eurostat este identică cu cea prezentată de Institutul Naţional de Statistică (INS), vineri, pe aceeaşi perioadă. De asemenea, conform Eurostat, România are 386.000 de şomeri.
Cele mai mici rate ale şomajului au fost raportate în Republica Cehă (2,3%), Germania (3,4%), Polonia (3,5%), Ungaria (3,6%) sau Olanda (3,8%). La polul opus, cu cele mai mari rate ale şomajului, se găsesc Grecia (19,5%), Spania (15,1%), Italia (10,4%), Franţa (9,2%) şi Croaţia (8,8%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
El consideră că statul a greşit pentru că nu a luat măsuri de PREVENŢIE şi că erorile la nivel decizional continuă deoarece, marii fermieri nu sunt ajutaţi în regim de urgenţă.
Gheorghe Caruz a pus bazele unei mari afaceri cu porci în judeţul Brăila. La fel ca alţi agricultori, el a avut de suferit din cauza pestei porcine africane. La ferma de porci de la Tichileşti deţinută de familia Caruz, zilele acestea sunt eutanasiaţi peste 35.000 de porci.
Fermierul e contrariat, pentru că, după declanşarea epidemiei, a luat toate măsurile stabilite de autorităţi şi consideră că factorii de decizie au greşit deoarece nu au împuşcat porcii mistreţi din Delta Dunării şi nu au instruit populaţia.
Autorităţile i-au obligat pe fermieri să respecte o serie de reguli, precum infiinţarea unor filtre de dezinfecţie şi a unor puncte de control, stabilirea unor coridoare de siguranţă în jurul fermei, limitarea accesului în zonă a persoanelor străine, controlul apei şi al furajelor.
”S-a greşit de la început, pentru că nu au fost împuşcaţi porcii mistreţi din Delta Dunării. S-a spus atunci că este rezervaţie, că speriem păsările, acum speriem oamenii pentru că nu o să mai avem ce mânca. Nu s-a făcut instruirea populaţiei. Omul are cel mai important rol: să anunţe imediat autorităţile că a văzut un porc mort. La noi, nu, trecea omul pe lângă cadavru şi îşi vedea de treabă.
Dacă se luau măsuri radicale în Deltă, nu se mai ajungea aici. În Germania au stat cu armata în jurul marilor ferme când a izbucnit pesta, la fel şi în alte state, în Olanda au omorât aproximativ şase milioane de porci. Nu am învăţat nimic de la alţii, pesta este de doi-trei ani în Ucraina şi noi nu am luat nicio măsură, am stat”, a declarat pentru Mediafax, Gheorghe Caruz.
„Mi s-a părut foarte, foarte interesantă (imaginea – n.r.), de aceea am pus-o. Mesajul a fost preluat de pe un site de socializare. Nu am interpretat poza din punct de vedere al animalelor care apar în poza, doar mesajul domnului preşedinte Iohannis m-a impresionat”, a declarat senatorul PSD Liviu Pop.
El susţine că nu a intenţionat să compare ţările respective cu gândaci.
”Doamne fereşte, nu am comparat pe nimeni cu gândaci. Eroare cred că este mesajul preşedintelui Iohannis. Nu putem compara partenerii cu animalele, de fapt pe nimeni nu putem compara cu animale. Nu cred că e nevoie de o reacţie pentru că repet nu am intenţia şi nu o să am intenţia de a compara o ţară cu un animal sau o persoană cu un animal. Nu, mi-a plăcut partea de sus a postării, dar nu puteam să tai că eram acuzat de plagiat şi atunci trebuia să las jos de unde am preluat, scrie în partea de jos de unde am preluat postarea”, a susţinut Pop.
Surplusul de anul acesta ar urma să fie, însă, cu 0,1% mai mic decât cel din 2017, ca urmare a creşterii inflaţiei şi a scăderii uşoare a veniturilor din investiţiile străine.
În primul semestru al acestui an, principala destinaţie a exporturilor germane au fost pieţele statelor membre ale Uniunii Europene, mai ales cele ale membrilor zonei euro. Dar au mai contribuit şi veniturile din Statele Unite, care au totalizat 63 de miliarde de euro, precum şi cererea de produse germane venită din rândul ţărilor UE care nu fac parte din zona euro.
Centrul pentru Studii Economice Ifo mai indică şi un surplus comercial pentru Japonia de 299 miliarde de dolari (264 de miliarde de euro) şi un surplus de 110 miliarde de dolari pentru Olanda.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.