BusinessMagazin

Tag: NOUTATI

  • Noutati

    Mistere in Roma antica

     

    Iata al cincilea episod din aventurile lui Publius Aurelius Statius, nobilul detectiv in toga. Pentru fanii personajului – un nou prilej de delectare cu aerul unei istorii milenare si al judecatilor agere produse de o minte indelung educata. Ne aflam in anul 799 ab Urbe condita (26 d.Hr.), intr-o seara de petrecere decadenta, cand simpaticul senator Publius Aurelius accepta sa-si imprumute litiera si un manunchi de straie fiului ramas fara sesterti al unei ilustre familii romane. A doua zi dimineata, acesta din urma este gasit asasinat in plina strada. Cum individul se afla in vehiculul senatorial, se pune intrebarea legitima: cine a fost tinta atentatului, victima sau Publius Aurelius? Ca sa-i puna bete in roate, Senatul ii incredinteaza chiar lui ancheta. Vara se anunta grea pentru detectivul nostru care, pentru a-si salva epicureana liniste si bunastarea estivala, va trebui sa dezlege o alta enigma, veche de douazeci de ani.

     

    Danila Comastri Montanari, „Spes, ultima zeita“,

    Editura Allfa, Bucuresti, 2007

     

     

     

    FiamMetta, cea cu parul de aur

     

    Scriitoare cu priza la public, apreciata atat pentru prestatiile ei jurnalistice (moderatoare, intre altele, a emisiunii radiofonice The Late Show de la BBC), cat si pentru romanele sale politiste (vreo opt la numar), Sarah Dunant (n. 1950) a aruncat pe piata in 2003 un roman istoric, „The Birth of Venus“ („Nasterea lui Venus“), care, in doar doua luni de la aparitie, a fost absorbit, in Anglia, intr-un tiraj de 75.000 de exemplare. In noul ei roman, „In compania curtezanei“, Sarah Dunant ne calauzeste la Venetia, vadind o data in plus dragostea fara limite a autoarei pentru spatiul peninsulei italice (actiunea din „Nasterea lui Venus“ se petrecea la Florenta). Printre canale, intrigi, artisti celebri si vrajitoare, pluteste Fiammetta Bianchini, o curtezana  venita de la Roma, care ilumineaza cu frumusetea ei blonda intreaga Serenissima Republica.

     

    Sarah Dunant, „In compania curtezanei“,

    Editura Humanitas, Bucuresti, 2007

  • Noutati

    Tainele psihanalistului

     

    Initial, romanul lui Phillipe Grimbert (autor francez al carui bunic patern a fost roman) se numea „Cimitirul cainilor“. Editorii lui de la Grasset, care au intuit valoarea de piata a cartii, i-au retezat-o: „Un roman care are cuvantul «caine» in titlu n-are nicio sansa sa se vanda. Ca sa nu mai vorbim de «cimitir»“. Si iata ca, optand pentru lipsitul de culoare „Un secret“, odata ajuns pe piata si beneficiind de o splendid regizata campanie de publicitate, romanul a ajuns sa fie unul dintre cele mai bine vandute volume de beletristica din vara-toamna anului 2004, in Franta, recompensat cu premiul Goncourt des Lycéens, in acelasi an. Psihanalist practicant, Grimbert s-a hotarat sa faca public in carte secretul parintilor sai, la 20 de ani dupa disparitia lor fizica. Abisurile scandaloase ale familiei sunt livrate in soapta, iar cititorii chiar au senzatia unei teribile destainuiri. De la bun inceput, caci iata cum suna prima fraza a cartii: „Fiu unic fiind, am avut mult timp un frate“.

     

    Philippe Grimbert, „Un secret“,

    Editura Trei, Bucuresti, 2007

     

     

    Ghid pentru cariera ideala

     

    O carte practica, ce prezinta un mod structurat de a va descoperi si asocia caracteristicile personale cu oportunitatile pentru cariera. Cu ajutorul numeroaselor teste puse la dispozitie de autor, veti putea sa va evaluati atuurile si slabiciunile in termeni de aptitudini, motivatii, personalitate si sa le potriviti cu tipul de ocupatie in care ati fi cel mai potriviti. Veti scoate la lumina ce va motiveaza, ce anume faceti cel mai bine, care va este personalitatea si cum obisnuiti sa actionati in diverse situatii. In ciuda rigorii cu care au fost alcatuite testele, asocierea caracteristicilor personale cu succesul in cariera – recunoaste autorul – ramane mai degraba o arta. Asa ca nu va asteptati ca toate problemele sa va fie rezolvate dupa lectura si sa va repeziti spre o ocupatie care doar superficial pare sa va fie destinata.

     

    Jim Barrett, „Teste pentru cariera, aptitudini si selectie“,
    Editura Meteor Press, Bucuresti, 2007

  • Noutati

    Razboiul pentru imagine

    Dupa 1989, numarul lucrarilor consacrate celui de-al Doilea Razboi Mondial s-a aflat intr-o crestere semnificativa, iar editiile de documente si memorialistica, sintezele si analizele au putut sa depaseasca nenumaratele constrangeri ideologice carora li se supuneau inainte. Totusi, preocuparile istoriografiei noastre pentru propaganda de razboi au ramas destul de limitate. Acum, autoarea prezentului studiu, Mioara Anton, cercetatoare in cadrul Institutului de istorie „N. Iorga“, sustine ca demersul sau se situeaza „pe linia recuperarii unei parti a razboiului mai putin abordate inainte de 1989 si in totalitate abandonate dupa aceasta data“. Citind aceasta carte veti avea prilejul sa contemplati doua Romanii: cea a propagandei, mitica si eroica, si cea a realitatii din anii razboiului, inspaimantata de bombardamentele aliate si de spectrul unei ocupatii sovietice.

     

    Mioara Anton, „Propaganda si razboi“,

    Editura Tritonic, Bucuresti, 2007

     

     

    Stand-up tragedy

    Tradus in franceza prin „A l’estomac“ (adica, daca vreti, „In plex“), acest nou roman al lui Chuck Palahniuk, „portdrapelul american al generatiei nihiliste“, deruleaza o poveste de soc, ca un reality show cu protagonisti intelectuali. Un palc de scriitori egotisti, functionand la randament optim doar atunci cand dau frau liber ostilitatii, se aduna sa-si scrie opera capitala, dar se trezesc intr-un teatru subteran, fara speranta de mai iesi vreodata la lumina zilei. Captivi in acest univers underground, isi povestesc fiecare traumatismul ce l-a adus in aceasta fictiune „live“. Povestea lor colectiva este o creatie care se exprima la persoana intai plural si aduce episodic in prim-plan pe cate unul dintre ei. Ca intr-o terapie de grup sau ca pe podiumul de stand-up comedy, fiecare inainteaza in oroare si nebunie, impingand dincolo de orice limita granitele sordidului.

     

    Chuck Palahniuk, „Bantuitii“,

    Editura Polirom, Iasi, 2007

  • Noutati

    Asteptand-o pe Ioana

     

    Noul roman al lui Stelian Turlea a aparut la Editura Polirom. Desi este ultimul publicat, a fost scris de autor in tinerete, in anii ’70. Pe atunci, din motive politice, n-a putut vedea lumina tiparului. Cartea ramasa in sertar a fost reluata, cu marunte revizuiri de ordin stilistic, si publicata dupa 30 de ani. Este un roman a carui actiune se petrece in timpul comunismului, cele mai multe personaje fiind din lumea presei. In esenta, este romanul unei iubiri si al unui esec:  tanarul Andrei Vladescu isi respecta legamantul de a o astepta cinci ani pe femeia visurilor lui, in ciuda tentatiilor care il inconjoara. Criticul Daniel Cristea Enache sustine in prefata  ca este „un roman solid si original, epic la modul polifonic, cu adancimi psihologice care asteapta sa fie explorate“ si ca va figura printre cele mai importante carti de proza aparute in 2007.


    Stelian Turlea, „Darul Ioanei“,

    Editura Polirom, Iasi, 2007

     

     

    Un gentleman spargator

     

    Nascut intr-o familie cu dare de mana, Maurice Leblanc face studii stralucite si are prilejul sa-i frecventeze, inca din tinerete, pe Gustave Flaubert, Edmond de Goncourt si Guy de Maupassant si sa patrunda astfel in lumea marilor literati francezi din cea de-a doua jumatate a veacului al XIX-lea. Sedus de stralucirea acestora, declara ca se va apuca de scris, ceea ce si face, dar nu de amorul artei, ci ca sa onoreze o comanda de foileton politist. Asa se va naste Arsène Lupin, unul dintre cele mai faimoase personaje ale literaturii populare din toate timpurile. Volumul „Arsène Lupin 813“, aparut recent in traducere la editura Lucman, pune in scena aventurile unui gentleman spargator, insa difera mult de versiunile foiletonistice ale personajului. Textul, reeditat in 1917, va suferi multiple modificari, din dorinta autorului de a-si spune pasurile antigermane, cu atat mai mult cu cat marele razboi era inca in desfasurare.


    Maurice Leblanc, „Arséne Lupin 813“,

    Editura Lucman, Bucuresti, 2007

  • Noutati

    O Cosette moderna

     

    Aparut in Statele Unite in anul 1999, „White Oleander“ („Leandrul alb“) este cel dintai roman al lui Janet Fitch, autoare pana atunci doar a unor nuvele destinate tinerilor. Ridicata in slavi de critici (iata doar un exemplu: „un text puternic, fara nicio nota falsa, cu o intriga al carei desavarsit mestesug nu tradeaza faptul ca este vorba despre un debut“), cartea sa va deveni iute un bestseller, cu vanzari de peste 1 milion de exemplare. Eroina romanului este Astrid, un fel de Cosette moderna, care locuieste doar cu mama ei, Ingrid, o superba poeta blonda care isi traieste acut damnarea. In ciuda copilului care i se incurca in picioare, Ingrid isi traieste viata dupa bunul plac, intr-o deplina libertate, colectionand amanti pe care ii paraseste cand i se nazare. Iata insa ca, la un moment dat, isi gaseste nasul: Barry, pe care il iubeste cu patima, o paraseste fara sa-i dea de stire. O tradare care, in ochii lui Ingrid, merita pedeapsa capitala. In timp ce mama ii e condamnata la inchisoare pentru crima, Astrid, in varsta de doar 14 ani, e tarata din camin in camin, e impuscata in picior, desfigurata de un caine, tratata ca o sclava, sedusa de o prostituata, adorata de catre o femeie fara copii. Ca si cum nu i-ar fi adus suficienta suferinta, Ingrid ii trimite din inchisoare scrisori grele, pline de insulte si de reprosuri.

     

    Janet Fitch, „Leandrul alb“,

    Editura RAO, Bucuresti, 2007

     

     

    Fata lui Iacob

     

    Anita Diamant, cunoscuta jurnalista americana, a publicat numeroase carti cu tematica biblica, fie ele de factura eseistic-istorica („Living a Jewish Life“ – un ghid al traditiei iudaice in zilele noastre – sau „Bible by Names“ – o cercetare asupra circa 3.000 de nume din Vechiul si Noul Testament), fie de fictiune, asa cum este acest impresionant „Cort rosu“, volum care l-a facut pe cronicarul de specialitate de la Boston Globe sa rosteasca aceasta glorioasa remarca: „Romanul ne permite sa ne imaginam cum ar fi aratat Biblia daca ar fi fost scrisa de femei“.

     

    Anita Diamant, „Cortul rosu“,

    Editura Polirom, Iasi, 2007

  • Noutati

    Ellroy confidential

     

    Subiectul cartii lui James Ellroy, pentru cei care nu au vazut celebrul film cu Kim Basinger, Kevin Spacey, Russell Crowe si Guy Pearce, este urmatorul: in Los Angelesul anilor ‘50, destinele a trei politisti se intrepatrund. Ed Exley isi doreste cu orice pret gloria. Bantuit de izbanzile incoruptibilului sau tata, e dispus sa plateasca orice pret ca sa-l poata eclipsa. Bud White l-a vazut pe tatal sau omorandu-i mama (o metamorfoza literara a dramei traite de Ellroy in copilarie: mama sa a fost ucisa cu salbaticie de niste gangsteri. Din aceasta pricina, a ajuns un munte de furie, o bomba cu ceas purtand o insigna de politist. Jack Vincennes are alt tip de probleme: terorizeaza, cu un bun profit material, tot soiul de staruri de cinema in contul unui ziar de scandal. Cu toate acestea, un secret il roade necontenit. Plutind printre aceste suflete chinuite si atragandu-le magnetic – silueta senzuala a unei prostituate de lux: Lynn Bracken.

     

    James Ellroy, „L.A. Confidential“,

    Editura Polirom, Iasi, 2007

     

     

    La ce e buna amnezia

     

    Cronicarul literar de la New York Times scria ca „Roger Zelazny scrie despre stiinta ca si cand ar fi magie si despre magie ca si cand ar fi stiinta“. Considerat unul dintre cei mai inventivi si mai prolifici autori de fantasy ai anilor ‘70,  Zelazny e cunoscut prin ciclul „Amber“, deschis prin romanul de fata. Carl Corey, un amnezic, scapa din spitalul de psihiatrie unde fusese internat dupa un sever accident de masina si pleaca in cautarea trecutului sau, avand la dispozitie doar doua indicii: numele si adresa presupusei sale surori, Evelyn. Ajuns in casa acesteia, reuseste sa-i sustraga numeroase informatii, jucand un teatru impecabil si ascunzandu-si perfect amnezia. Informatiile sunt insa deconcertante: Carl s-ar numi, de fapt, Corwin si ar fi unul dintre printii regatului Amber, singura lume reala existenta, celelalte nefiind decat niste universuri paralele, mai mult sau mai putin asemanatoare cu modelul originar. Pre-Matrix?

     

    Roger Zelazny, „Noua printi din Amber“,

    Editura Tritonic, Bucuresti, 2007

  • Noutati

    Moartea vine prin radio

     

    Giorgio Faletti (n. 1950) este un actor italian care s-a apucat tarziu (2002) de scris romane. „Eu ucid“, debutul sau literar, a fost primit cu entuziasm in peninsula, facandu-l pe David Cronenberg, ilustrul regizor canadian („A History of Violence“, „Naked Lunch“), sa doreasca sa-l transforme in pelicula cinematografica. Thrillerul, coproductie americano-europeana, debuteaza cu o secventa dintr-o emisiune radiofonica in direct, cand moderatorul-vedeta al postului Radio Monte Carlo, Jean-Loup Verdier, primeste un apel telefonic ciudat. Cu o voce plata, un necunoscut ii marturiseste ca isi exorcizeaza nebunia prin crime. „Eu ucid…“ spune el, dupa care lasa sa se auda cateva note muzicale si apoi inchide. Totul ar fi putut ramane o farsa de prost gust, daca a doua zi, un celebru pilot de Formula I n-ar fi fost gasit asasinat, cu o cruzime greu de descris, pe iahtul personal, impreuna cu iubita lui. Acesta avea sa fie primul episod dintr-o serie de crime atroce, ritmate de sunetul aceleiasi propozitii simple: „Eu ucid“…

     

    Giorgio Faletti, „Eu ucid“,

    Editura RAO, Bucuresti, 2007

     

     

    Ziua cand dispar stelele

     

    De treizeci si trei de ani, omenirea traieste in carantina. Oamenii au fost izolati prin intermediul Bulei, o sfera perfecta care inconjoara sistemul solar. Ce legatura poate sa existe intre Bula si disparitia Laurei Andrews? Sa fie oare vorba despre varsta Laurei (33 de ani)? Sau despre faptul ca a fost conceputa chiar in ziua cand a aparut Bula? Sa fi fost rapita de Ansamblu, o stranie institutie multinationala ale carei scopuri in Univers sunt misterioase? Acestea sunt doar cateva dintre intrebarile la care trebuie sa raspunda Nick Stavrianos, un detectiv particular, insarcinat cu gasirea Laurei. Prin acest roman, un amestec de hard SF si de thriller, Greg Egan, scriitor de origine australiana, isi poarta cititorii intr-un viitor hiperrealist, ravasit de noi tehnologii si noi religii, care rivalizeaza cu cel din „Blade Runner“ (romanul lui Philip K. Dick).

     

    Greg Egan, „Carantina“,

    Editura Nemira, Bucuresti, 2007

  • Noutati

    Nostalgiile Nordului

    Un specialist in istoria artei (naratorul evenimentelor) ajunge la un moment de cotitura al existentei sale atunci cand Astrid, sotia sa, paraseste brusc si aproa­pe fara explicatie domiciliul conjugal dupa optsprezece ani de existenta comuna. Acest eveniment traumatizant declan­seaza in narator un flux de amintiri si de reflectii, care iau forma unei istorisiri „in care timpurile si locurile se misca urmand niste meandre rebele“. O dragoste de tinerete lipsita de orice speranta, intalnirea cu Astrid, casatoria si copiii, viata mondena in mijlocul burgheziei intelectuale din Copenhaga, calatoriile la Paris, Lisabona sau New York – asa s-a desenat, putin cate putin, o viata cu aparenta de tihna. „Acum insa – spune povestitorul – trebuie sa reinventez totul. Brodandu-mi istoria, imi dau seama cat de mult ramane viata incarcata cu umbre si taceri. Cum de a luat forma asta? De ce s-a indreptat oare in aceasta directie?“

     

    Jens Christian Grondahl, „Liniste in octombrie“,

    Editura Niculescu, Bucuresti, 2007

     

     

    Intoarcerea la Camelot

    Marion Zimmer Bradley (1930-1999) a fost o autoare prolifica in spatiul fantasy si science fiction, operele sale situandu-se adesea la frontiera celor doua genuri. Feminista declarata, scriitoarea a patronat aparitia multor nume feminine noi in arena literaturii. Celebrul sau ciclu „Avalon“, nascut odata cu aparitia prezentului roman („Negurile“ – „The Mists of Avalon“, adaptat pentru televiziune intr-un miniserial de catre postul TNT), este de fapt o res­crie­re a mitului regelui Arthur, cu precadere, din punctul de vedere al zanei Morgaine (Morgan le Fay). Imensul succes de care s-a bucurat primul volum a facut-o pe autoare sa continue cu reinterpretarea miturilor legate de Masa Rotunda, de Merlin, Uther, Igraine sau Guinevere si sa reconstruiasca, la sfarsitul secolului al XX-lea, acel Camelot in care oamenii traiau laolalta cu magii, zanele si spiridusii.

     

    Marion Zimmer Bradley, „Negurile“,

    Editura Nemira, Bucuresti, 2007

  • Noutati

    Europa cu cenusa-n cap

     

    Pascal Bruckner a trecut de la tirania fericirii obligatorii (tema penultimului sau volum – „Euforia perpetua“) la „Tirania penitentei“, volum aparut la finele anului 2006 in Franta. Autorul protesteaza de aceasta data impotriva rescrierii povestii nationale sub forma de rechizitoriu, aratand ca acest masochism este o particularitate a Europei Occidentale recente. „Asa cum exista propovaduitori ai urii in spatiul islamismului radical, tot asa exista propovaduitori ai rusinii in democratiile noastre, mai ales in cadrul elitelor de ganditori.“ Or, noi (europenii, in general, si francezii in particular), spune Bruckner, „nu suntem vinovati, in primul rand pentru ca nu exista transmitere ereditara a conditiei de victima sau de calau“. Si in al doilea rand pentru ca: „Europa si-a rapus monstrii, sclavia a fost abolita, colonialismul a fost abandonat, fascismul infrant, comunismul facut KO.  Ce alt continent poate sa mai afiseze un asemenea bilant?“

     

    Pascal Bruckner, „Tirania penitentei“, Editura Trei,

    Bucuresti, 2007

     

     

    Identitatea fara frontiere

     

    Aris Fioretos este un scriitor cu un arbore genealogic care are ceva din contorsiunile maslinilor din tara natala a tatalui sau, Grecia. Stramosii i-au venit din Italia, mama sa este evreica austriaca, el este cetatean suedez, dar locuieste la Berlin, unde indeplineste functia de atasat cultural al Suediei. Chestiunea identitatii ocupa un loc central in romanul „Adevarul despre Sascha Knisch“, al doilea volum al unei trilogii incepute cu „Stockholm in negru“. In vara lui 1928, travestitul Sascha Knisch o reintalnestepe enigmatica Dora Wilms, cu care are o aventura. Dupa o saptamana, cand politia descopera cadavrul Dorei, barbatul este acuzat de crima. Romanul devine un thriller in toata regula, in care nimic nu este ce pare a fi.

     

    Aris Fioretos, „Adevarul despre Sascha Knisch“,

    Editura Polirom, Bucuresti, 2007

  • Noutati

    Friducha

    Daca veti avea curiozitatea sa cautati pe Amazon.com, la categoria „carti“, volume cu titlul „Frida“, veti avea surpriza sa vedeti aparand o avalansa de biografii, romane, memorii, albume tematice sau monografice avand-o in centrul atentiei pe unica, salbatica si suava Frida Kahlo. Artista mexicana rebela, sotie a incantatorului nebun Diego Rivera, autodidacta de geniu, suprarealista din vocatie, cea care cu cativa ani in urma a devenit personajul principal al unui film care a facut furori („Frida“, in regia lui Julie Taymor, cu Salma Hayek si Alfredo Molina) si care, in fine, a tesut in jurul ei o adevarata mitologie. In dara de spuma a acestui trend inca viguros, editura Tritonic a publicat un roman care ii va face fericiti pe adoratorii artistei, un roman despre viata incandescenta a Fridei (Friducha, cum ii spunea in clipele de tandrete Diego, ingerul si demonul ei), despre numeroasele personalitati care i-au stat in preajma, un roman tradus deja in 14 limbi si devenit imediat dupa aparitie, in 2001, bestseller international.

     

    Barbara Mujica, „Frida“,

    Editura Tritonic, Bucuresti 2007

     

     

    Cine sunt scriitorii?

    Margaret Atwood este, la ora actuala, unul dintre cele mai reprezentative nume ale literaturii canadiene contemporane si, cu siguranta, cea mai tradusa scriitoare a acestui spatiu nord-american (inclusiv in farsi, japoneza, islandeza sau turca). „Negocierea cu moartea“ cuprinde o suita de texte privind conditia scriitorului, actul si placerea scrisului, mitologiile create in jurul figurii scriitorului. Care este deci rolul acestuia? De profet? De inalt preot al artei? De bufon la Curte? Sau de martor al lumii reale? Margaret Atwood analizeaza metaforele pe care scriitorii de fictiune si poetii le folosesc ca sa-si explice (sau sa-si scuze) activitatile, analizeaza rolurile pe care acestia aleg sa le joace si costumatiile pe care le poarta.

     

    Margaret Atwood, „Negocierea cu moartea. Scriitorul despre scriitura“,

    Editura Tritonic, Bucuresti, 2007