Ei au adoptat, cu un amendament, actul normativ de modificare a Legii 85/2005 privind statutul cadrelor militare, retrimis în Parlament, pentru reexaminare, de către preşedintele Traian Băsescu.
Proiectul a fost adoptat cu 103 de voturi “pentru”, 28 “împotrivă” şi trei abţineri.
Potrivit unui amendament propus de Comisia pentru apărare şi însuşit de senatori, prevederile proiectului de lege se vor aplica în exclusivitate MApN şi structurilor militarizate ale MAI.
Potrivit proiectului, pensionarea cadrelor MApN şi MAI se va face gradual – generalii cu o stea se vor pensiona la vârsta de 56 de ani, cei cu două stele la 57 de ani, cei cu trei stele la 58, iar generalii cu patru stele la 59 de ani.
“Nu a fost ideea lui, dar dacă a promovat-o, şi-a luat-o, ca să zic aşa. Ideea a fost că dacă facem reorganizarea Gărzii Financiare şi a controlului vamal, le desfiinţăm, le unim, facem doar Direcţia Anti-Fraudă, ceea ce înseamnă că nu se mai duce Garda Financiară la fiecare buticar, ci te duci numai acolo unde ai semnale, la accize, benzină, flori şi fructe. Ideea era dacă putem detaşa din alte ministere oameni care să nu fie din lumea asta”, a spus Ponta la Realitatea TV.
Preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, declara, luni, că în şedinţa USL la care a participat s-a discutat ideea detaşării de personal militar la Ministerul de Finanţe pentru implicarea în combaterea evaziunii fiscale, el invocând numărul insuficient de oameni care să controleze evazioniştii.
Pasionaţii de maşini vechi, dar şi militarii de carieră, au transformat localitatea Chatillon din Belgia într-un loc de pelerinaj. Galeria foto vă arată cele mai interesante fotografii din cimitirul de maşini.
“Referitor la informaţiile potrivit cărora una dintre condiţiile FMI ar fi ca pensiile speciale ale militarilor să nu depăşească 350 de lei, Biroul de presă al M.Ap.N. este împuternicit să facă următoarele precizări: La discuţiile cu reprezentanţii FMI şi ai CE, la care a participat şi ministrul apărării naţionale, Corneliu Dobritoiu, nu a fost niciodată luată în discuţie condiţia ca pensiile militare să nu depăşească 350 de lei. Mai mult, oficialii celor două organisme internaţionale au precizat că trebuie îndreptate lucrurile în cazul pensiilor militare care au fost calculate gresit”, se arată într-un comunicat MApN remis agenţiei MEDIAFAX. Ministrul Apărării consideră că “pensionarii militari care şi-au slujit ţara cu onestitate, cu credinţă şi cu onoare şi, independent de voinţa lor, s-au văzut puşi peste noapte în situaţia reducerii veniturilor ce li se cuveneau pe drept, nu trebuie să fie manipulaţi sau să devină victime ale dezinformării”.
Morsi a câştigat cu 51,7% (13,2 mil. voturi) în faţa lui Ahmed Shafik, candidatul taberei militarilor, care a obţinut 48% (12,3 mil. voturi).
Anunţul Comisiei, făcut public după mai multe amânări succesive care au tensionat puternic opinia publică din ţară, a determinat o euforie generală în celebra Piaţă Tahrir din Cairo, unde suporterii lui Morsi s-au adunat din nou, de câteva zile încoace, cerând demilitarizarea puterii şi o numărătoare corectă a alegerilor.
Momentul anunţării rezultatelor:
Alegerile prezidenţiale din 16-17 iunie l-au opus pe Ahmed Shafik, ultimul premier al lui Hosni Mubarak, considerat actualmente candidatul neoficial al Consiliului Suprem al Forţelor Armate, militarii care au preluat puterea după căderea regimului Mubarak, lui Mohamed Morsi, candidatul Partidului Libertăţii şi al Dreptăţii, formaţiune înfiinţată de islamiştii din Frăţia Musulmană. Alegerile au avut loc după ce curtea constituţională din Cairo a invalidat rezultatele alegerilor legislative de la sfârşitul anului trecut, invocând vicii de procedură. Ca urmare, Camera Deputaţilor, unde Frăţia Musulmană era majoritară, a fost dizolvată, autoritatea CSAF a fost consolidată prin introducerea legii marţiale, iar militarii au promis că vor preda civililor puterea după ce vor fi organizate din nou alegeri parlamentare, adică într-un viitor neprecizat.
Morsi a câştigat şi primul tur de scrutin al prezidenţialelor, de la finele lunii mai, însă adepţii lui Shafik au contestat rezultatul. Aceasta a făcut ca, din nou, centrul de greutate al conflictelor civile din Orientul Mijlociu de după “primăvara arabă” să se mute la Cairo, unde Piaţa Tahrir a fost reocupată de protestatarii furioşi din cauza perpetuării la putere a regimului militar.
Mohamed Morsi Isa al-Ayyat conduce Partidul Libertăţii şi al Dreptăţii încă de la înfiinţare, în aprilie 2011. În vârstă de 60 de ani, inginer de profesie, Morsi şi-a luat doctoratul în inginerie la Universitatea din California de Sud şi a rămas să lucreze ca profesor la Universitatea de Stat din California până în 1985, după care s-a întors în Egipt, unde şi-a continuat cariera universitară. Copiii lui s-au născut în California şi sunt cetăţeni americani. Între 2000 şi 2005 a fost parlamentar.
“După ce aţi avut un an solicitant, greu, îmi este mie o datorie să fiu atent faţă de personalul acestui minister şi nevoile sale (…) Suntem într-un context economic, financiar delicat, sunt conştient de toate aceste dificultăţi şi apreciez înţelegerea pe care o manifestaţi faţă de aceste trecătoare restricţii. Fiţi convinşi că atenţia noastră se îndreaptă către găsirea unor soluţii care să fie mulţumitoare pentru toţi, în condiţiile în care această ţară îşi va recupera energia economică pe care a pierdut-o în anii trecuţi. Sper ca în viitorul previzibil să putem identifica soluţii la cele mai stringente probleme ale personalului ministerului, ale armatei române în general”, a spus Ungureanu, prezent la şedinţa de evaluare a activităţii Ministerului Apărării Naţionale în 2011.
In satul Carligu Mic din judetul Buzau, stratul de zapada depaseste in unele locuri 4- 5 metri, iar casele sunt acoperite. Potrivit prefectului din judetul Buzau, din 20 de comune ramase izolate de mai bine de o saptamana, doar 4 au fost deszapezite. De ce atat de putine? Din cauza drumurilor cu nameti, pe care se inainteaza cu greutate, ne-au spus autoritatile.
Situatia continua sa fie foarte grava in tot judetul Buzau. 20.000 de oameni sunt blocati intre nameti si de o saptamana nu mai au electricitate. Oamenilor li s-au terminat alimentele si apa.
Si in judetul Vrancea, fortele angrenate par minore in comparatie cu numarul localnicilor izolati: sambata vor actiona 420 de jandarmi, pompieri si militari din Bacau si Focsani, pentru 24.000 de sinistrati. Situatia de urgenta instituita in judetul Vrancea a fost constatata dupa videoconferinta de vineri pe care premierul Mihai Razvan Ungureanu a avut-o cu prefectii. “Dupa cinci zile de insistente extraordinare, Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta a constatat situatia de urgenta din Vrancea prin act administrativ. Acum suntem in situatie de urgenta. Este suficienta pentru ca, in baza Ordonantei 34, sa contractam toate resursele financiare, materiale si logistice pentru a readuce la normalitate viata cetatenilor din Vrancea”, a afirmat Oprisan.
Explicaţia reducerii provine din retragerea trupelor din Irak (încheiată în decembrie 2011) şi din Afganistan, de unde deja au plecat peste 10.000 de militari din 100.000. Dintr-un buget total al apărării de 531 mld. dolari, cheltuielile pentru operaţiunile militare din străinătate în acest an sunt de 115 mld. dolari, având ca ţintă principală consolidarea forţelor de apărare în raport cu Iranul, China şi Coreea de Nord, în timp ce în 2013 vor fi reduse la 88 mld. dolari.
Planul este de natură să sporească avantajul electoral al preşedintelui Obama, întrucât satisface şi cererile democraţilor de reducere a bugetului apărării, şi dorinţa republicanilor ca America să nu devină vulnerabilă pe plan militar.
Oficial nu s-a făcut nimic, orice decizie fiind legată de arbitrajele bugetare, a declarat pentru presa străină Julianne Smith, directoarea pentru politica europeană şi NATO din Departamentul Apărării. “Există patru brigăzi de luptă staţionate în Europa, dar o parte parte dintre ele se află în altă parte. De aproximativ zece ani, două dintre aceste brigăzi de luptă sunt în Afganistan”, a declarat Smith, potrivit căreia “întrebarea este unde se vor întoarce” acestea.
Conform noii strategii privind participarea la războiul din Afganistan, prezentate de ministrul apărării, Anyu Anghelov, două echipe medicale vor fi retrase până la finele lui 2012, la începutul lui 2013 se vor întoarce acasă militarii care păzesc aeroportul din Kabul, iar cei însărcinaţi cu paza aeroportului din Kandahar vor urma până la sfârşitul lui 2014. Retragerea bulgarilor coincide cu planul american de transferare treptată a responsabilităţilor de securitate către forţele afgane până în 2014, notează Novinite.
În ce priveşte România, preşedintele Traian Băsescu a anunţat la Adunarea Parlamentară a NATO din octombrie că “reconfigurarea efortului nostru” se va face “doar în funcţie de situaţia de pe teren”.
