Tag: Militari

  • Pariu pe formatul de discount. Carrefour apasă pedala de acceleraţie la Supeco şi deschide trei magazine într-o zi. Urmează cartierul „dormitor“ Militari

    Spre finalul săptămânii trecute au fost des­chise magazine Supeco în Cluj-Napo­ca, Braşov şi Piatra Neamţ, următoarea inau­gurare fiind cea din cadrul proiectului rezidenţial Militari Residence. Reţeaua a depăşit astfel pragul de 20 de unităţi, însă din datele ZF expansiunea nu se va opri aici.

    „Accelerăm puternic expansiunea pe acest format“, spunea recent Jean Richard de Latour, executivul francez care conduce de un an operaţiunile locale ale Carrefour în România.

    El explica totodată că în magazinele Supeco există peste 250 de produse cu preţuri mai mici de 1 leu.

    „Putem să ţinem preţurile atât de jos pentru că ţinem costurile operaţionale la minimum. Magazinele arată ca nişte depozite în miniatură, nu avem muzică în magazin şi nici nu investim în marketing. Mai mult, avem beton pe jos, nu marmură sau alt tip de pardoseală.“

    CEO-ul Carrefour România mai adă­u­ga că acest format a fost iniţial imple­men­tat în oraşe medii din ţară, dar acum com­pania s-a orientat şi către centrele ur­bane mari precum Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca.

    Doar în ultimul an Carrefour a mai mult decât dublat reţeaua de magazine Supeco, un mix de discount şi cash & carry. Brandul a fost adus pe piaţa locală în 2014 în toamnă, când a fost deschisă prima unitate în Râmnicu Vâlcea.

    În primii patru ani de prezenţă pe piaţa compania a fost prudentă atunci când a venit vorba de deschideri.

    Oficialii Carrefour România nu au dezvăluit iniţial multe detalii legate de acest brand, afirmând că este operat de o companie distinctă şi are un management diferit de cel al celorlalte companii ale grupului francez – Carrefour România (administrează hipermarketurile, online-ul şi magazinele de proximitate) şi Artima (supermarketurile Market) şi Columbus Investment (supermarketurile ce au aparţinut reţelei Billa). Acum însă comunicarea se face la comun.

    Francezii au în România peste 360 de magazine sub mai multe formate. An de an Carrefour deschide câteva zeci de magazine, în special pe suprafaţă mică, însă există de regulă şi 1-2 inaugurări de hipermarketuri. Businessul cumulat sare de 2 mld. euro.

    Magazinele Supeco sunt operate de Supeco Investment cu afaceri de 264 mil. lei (57 mil. euro) în 2018, în urcare cu 80% faţă de anul anterior. De altfel, afacerile aproape s-au dublat constant de la intrarea pe piaţă. Această firmă este deţinută, conform ultimelor date ale ZF, de Carrefour România (cu 90% din acţiuni) şi Artima (10% din titluri).

    O parte din magazinele Supeco sunt amplasate în locul supermarketurilor Interex şi Billa, branduri care au ieşit de pe piaţă. Magazinele Supeco, format ce a fost lansat iniţial în Spania, au o suprafaţă ce variază între 1.500 şi 2.000 mp şi vând în special produse de băcănie, lichide, produse pentru întreţinerea casei, produse pentru igiena personală, produse proaspete cu autoservire, fructe şi legume şi carne proaspătă.

     

    Magazinele Supeco, care sunt un concept hibrid între cash&carry şi discounter, sunt operate de Supeco Investment cu afaceri de 264 mil. lei (57 mil. euro) în 2018, în urcare cu 80% faţă de anul anterior.

     

  • Veşti bune pentru o categorie de salariaţi: Senatul a adoptat tacit proiectul prin care militarii şi poliţiştii s-ar putea pensiona mai devreme

    Propunerea legislativă L150/2019 pentru completarea art.21 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat  a fost adoptat tacit de Senat în data de 28 mai, după ce a fost depăşită data până la care senatorii îşi puteau da votul în plenul Camerei. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Rusia, ţara oligarhilor miliardari în care o treime din locuitori n-au cu ce să-şi ia două perechi de încălţăminte pe an

    Pasagerii trenurilor germane ultramoderne care gonesc pe lungile rute dintre Moscova şi Sankt Petersburg cu 229 de kilometri pe oră pot gusta din viaţa în stil mare, la propriu, scrie Bloomberg. Pe meniu ei găsesc o jumătate de sticlă de şampanie franţuzească şi o lingură de caviar negru pentru 10.600 de ruble (163 de dolari).
    Probabil că nu iau prea mult în seamă halta Okulovka, prin care trenul trece după ce-a parcurs puţin peste jumătate din călătoria de patru ore. Este un oraş din Novgorod, o regiune în care mai mult de o treime din populaţie nu are apă curentă – iar disparităţile economice frapante nu sunt ceva excepţional în Rusia. Însă focare de nelinişte, ceva rar întâlnit în epoca lui Vladimir Putin, pun în prezent Okulovka şi alte oraşe subdezvoltate din inima Rusiei pe radarul politic al conducătorilor.
    Catalizatorul, binecunoscut în ţări dezvoltate ca SUA, Marea Britanie şi chiar Suedia, este sistemul medical. Doctorii şi alţi membri ai personalului spitalului din regiune au protestat împotriva promisiunilor deşarte ale preşedintelui de a majora salariile şi contra ameninţării cu închiderea clinicilor. Ei sunt încurajaţi de un sindicat nou, susţinut de un important critic al Kremlinului.
    Susţinerea la nivel naţional pentru Putin este stabilă după scăderea dramatică de anul trecut. Gradul său de aprobare este de peste 60%, iar pentru mulţi din Novgorod el este incapabil de a face greşeli. Cu toate acestea, îngrijorarea că păturile tradiţional loiale ale populaţiei se întorc împotriva autorităţilor au sunat alarma la guvern, spun două persoane apropiate administraţiei prezidenţiale.
    Protestele se limitau înainte la marile oraşe. Acum au ajuns în bastioanele lui Putin, în locuri unde promisiunile unei vieţi mai bune sună din ce în ce mai mult ca un ecou vag. Datele statistice federale publicate în martie arată că mai mult de o treime dintre ruşi nu îşi permit să-şi cumpere două perechi de încălţări pe an.
    „Avem totul în Rusia – bogăţii naturale, o populaţie educată“, spune Dmitri Sokolov, un activist de 48 de ani care joacă un rol-cheie în mobilizarea personalului medical nemulţumit din regiunea Novgorod. „Problema este cu conducerea noastră – este putredă. Iar oamenii s-au săturat“.
    În Okulovka, un oraş de 10.000 de locuitori, aproximativ 500 de persoane s-au adunat pentru o demonstraţie pe 16 martie în care au denunţat politica autorităţilor de a „optimiza“ serviciile medicale, un termen înşelător care ascunde reduceri de personal şi suprimarea salariilor pentru medici şi asistente medicale. Pe ştatele de plată ale spitalului local, lucrătorii de pe ambulanţă şi asistentele medicale sunt prezenţi cu venituri lunare de până la 10.000 de ruble. În timp ce protestul la temperaturi scăzute a durat două ore, un concert ţinut în acelaşi timp în casa de cultură a oraşului pentru a comemora cinci ani de la anexarea Peninsulei Crimeea de la Ucraina a atras doar o mână de participanţi.
    Yuri Korovin, în vârstă de 60 de ani, este singurul chirurg rămas la spitalul Okulovka, unde serviciile sunt ameninţate deoarece autorităţile se concentrează pe susţinerea spitalului din oraşul mai mare Boroviki. Până în anul trecut au lucrat acolo patru chirurgi, dar trei au renunţat, dintre care doi au plecat în martie pentru salarii mai bune în regiunea vecină Leningrad.
    „Intru şi-o întreb pe asistentă: «Ce medicamente avem?». Ea răspunde: «Nimic!», a povestit Korovin pe 5 aprilie într-o cameră de hotel din Okulovka, unde se adună activişti. „Pacienţii trebuie să-şi aducă propria lenjerie de pat.“ La sfârşitul anului trecut, deoarece nu există echipament pentru endoscopii, Korovin a trebuit să deschidă cu bisturiul un pacient pentru a opri o sângerare în stomac.
    Okulovka nu este un caz izolat. În ianuarie, 200 de persoane au protestat împotriva reducerii personalului din serviciile de sănătate din Şimsk, un oraş cu 3.500 de locuitori tot din regiunea Novgorod. În Saratov, un oraş din sud-vestul Rusiei, localnicii au organizat un miting în luna februarie împotriva închiderii unui spital pentru copii. Planurile de a duce gunoiul Moscovei în regiunile învecinate au provocat, de asemenea, demonstraţii.
    În afară de Okulovka, în atenţia de activist a lui Sokolov a intrat o clinică ce riscă să fie închisă dintr-o mică localitate numită Moşenskoie, aflată la aproape 90 de kilometri pe drumuri periculoase de Okulovka. Sokolov, care îşi câştigă traiul vânzând sobe, spune că convorbirile sale sunt monitorizate de autorităţi. În cursul unei vizite la clinică, luna trecută, un ofiţer de securitate al autorităţii de sănătate l-a aşteptat pentru a-l împiedica să intre.
    Pe 1 martie, programul nonstop al clinicii a fost suspendat, ceea ce înseamnă că pacienţii nu mai pot rămâne peste noapte. Clinica funcţionează acum între orele 8:30 şi 17:00. Acest lucru îi obligă pe  locuitorii din Moşenskoie să se ducă la Boroviki, centrul regional aflat la 50 de kilometri distanţă, în caz de urgenţă, spune Elena Serebriakova. În vârstă de 43 de ani, ea este angajată a companiei de electricitate şi s-a alăturat echipei lui Sokolov în eforturile de a atrage cadrele medicale din Moşenskoie în Alianţa Doctorilor.
    Transportul public este rar. Există doar un autobuz pe zi între cele două localităţi. Iar în Moşenskoie a rămas o singură ambulanţă, care trebuie să acopere o zonă cu 6.500 de locuitori. Înainte erau patru, conform alianţei.
    Persoanele care suferă cel mai mult din cauza acestor schimbări sunt oameni ca Valentin Fetodov, un bărbat de 71 de ani lovit de o boală rară de piele. Acum el trebuie să cheltuiască 1.600 de ruble din pensia lunară de 12.000 de ruble pe taxi de fiecare dată când trebuie să fie consultat de un specialist în Veliki Novgorod, capitala regiunii. Trăgând cracul pantalonului pentru a arăta reporterilor pielea roşie şi solzoasă, el spune că trebuie să plătească şi pentru medicamente. Întrebat dacă crede că protestele ar putea schimba lucrurile, el spune: „Nu are rost. Nu mai cred în nimic“.
    Rusia este o ţară cu 100 de miliardari, însă 13% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei dacă sunt avute în vedere standardele naţionale. Procentul este dublu în funcţie de  normele internaţionale. Cu toată forţa sa militară etalată şi cu tot statutul de exportator mondial de energie, economia Rusiei este mai mică decât a Italiei sau a Canadei.
    Putin s-a angajat să reducă la jumătate rata sărăciei în următorii şase ani când şi-a făcut campania pentru cel de-al doilea mandat prezidenţial, anul trecut. Însă pentru că atenţia şi resursele Kremlinului se îndreaptă acum spre protejarea profiturilor de  miliarde de dolari din petrol, de teama noilor sancţiuni occidentale, prea puţin se îndreaptă şi spre cetăţenii obişnuiţi. Nu ajută cu nimic faptul că creşterea anuală a Produsului Intern Brut abia dacă depăşeşte 2% din 2013 încoace.
    „Timp de 15 ani, veniturile populaţiei au crescut, dar de cinci ani lucrurile merg în direcţia opusă“, spune Denis Volkov, analist la agenţia independentă de cercetare a pieţei  Levada din Moscova. „Viaţa ruşilor de rând se înrăutăţeşte şi nu mai există speranţă pentru viitor. O să ajungem ca Venezuela? Nu. Dar tot mai mulţi oameni se plâng.
    Potrivit Fundaţiei pentru Opinie Publică, intenţiile de vot pentru Putin au scăzut la 45% la jumătatea anului 2018, de la 74% în 2015, şi au rămas de atunci la acelaşi nivel. Mandatul preşedintelui expiră în 2024.
    Guvernatorul Novgorodului, Andrei Nikitin, face parte dintr-o nouă recoltă de tehnocraţi loiali lui Putin, trimişi în teritoriu de Kremlin pentru a îmbunătăţi serviciile şi a reduce nemulţumirea. El spune că problemele regiunii cu asistenţa medicală au fost cronice.
    „Înţelegem această problemă şi ştim că nu poate fi rezolvată fără echilibrarea bugetelor sistemului medical“, a declarat Nikitin la telefon pe 7 mai. „Asta facem noi acum. Aceasta înseamnă că suntem obligaţi să adoptăm măsuri care nu sunt dintre cele mai populare. Însă scopul final este de a face serviciile medicale cât mai accesibile.
    Rusia cheltuie aproximativ 3% din PIB pentru sănătate, o treime din nivelul ţărilor vest-europene, iar cheltuielile au scăzut în termeni ajustaţi la inflaţie în ultimii şase ani. În martie, însă, Nikitin a anunţat o finanţare de 2 miliarde de ruble pentru modernizarea unui spital din Valdai, o zonă din Novgorod unde Putin şi asociaţii săi au proprietăţi.
    Între timp, în Moşenskoie, pensionara Galina Emilianova se plânge că se înrăutăţeşte constant calitatea serviciilor medicale. Sora ei de 73 de ani a fost operată în septembrie anul trecut de apendicită, dar după câteva zile chirurgii au trebuit să o opereze din nou, iar recent încă o dată, pentru a treia oară în şase luni.Emilianova, în vârstă de 65 de ani, locuieşte împreună cu soţul ei bolnav într-un apartament municipal, care nu este branşat la apă caldă, la gaze sau la canalizare. Pentru a avea acces la reţeaua de apă rece, acum câţiva ani, spune ea, a trebuit să ia un împrumut de 30.000 de ruble, echivalentul unei pensii pe două luni.
    „Autorităţilor nu le pasă“, spune ea. „Ei pot merge la spitale de elită, au bani şi maşini. Ei pot merge oriunde doresc. Dar unde ne putem duce noi,  oamenii obişnuiţi? Totuşi, Emilianova nu dă vina pe Putin pentru situaţia ei. „Îmi place preşedintele, desigur. Am votat pentru el. Doar că are oameni răi care lucrează pentru el. Nu-i poate controla pe toţi.“
    Liderul opoziţiei, Aleksei Navalni, speră să obţină capital politic cu campania sa de a scoate în evidenţă promisiunile neîndeplinite ale lui Putin din 2012 încoace de a majora până în 2018 salariile a 8 milioane de salariaţi din sistemul de sănătate şi învăţământ în conformitate cu o formulă legată de veniturile medii regionale.
    El s-a aliat cu sindicatul Alianţei Medicilor, condus de Anastasia Vasilieva, un oftalmolog din Moscova care de la sfârşitul lunii august a înfiinţat peste 20 de filiale regionale. Aproximativ 10.000 de persoane din întreaga Rusie s-au înregistrat online la Fondul Anticorupţie al lui Navalni pentru a solicita aducerea cazurilor lor în atenţia autorităţilor. Majoritatea solicitanţilor au cerut să rămână anonimi.
    Frica este principala problemă, spune Vasilieva. La o vizită a activistului local Sokolov la spitalul Okulovka, securitatea a ajuns în 15 minute şi a sunat la poliţie. „Autorităţile mizează pe intimidare“, spune ea. „Angajaţii din spitale şi clinici se tem că vor fi concediaţi şi vor rămâne fără ultimele mijloace de subzistenţă.“
    Însă tot mai mulţi oameni îşi depăşesc reţinerile. În decembrie, când spitalul din Okulovka a anunţat că elimină unul dintre cele trei echipaje de ambulanţă, Sokolov spune că a strâns în mai puţin de o zi 400 de semnături pentru o petiţie care se opunea deciziei.
    Personalul medical care face parte din sindicat protestează regulat, muncind doar atât cât prevede regulamentul, o alternativă la grevă.
    Oleg Andrianov, în vârstă de 68 de ani, fost poliţist şi pompier, a trimis scrisori de protest pentru reducerile din sănătate şi susţine acţiunea. Sub un poster electoral înfăţişând o familie tânără, zâmbitoare, îmbrăcată în costume tradiţionale ţărăneşti într-un lan de grâu, stau cuvintele: „Rusia Unită împreună cu preşedintele“, referindu-se la partidul de guvernământ şi la Putin.
    „Rusia Unită împreună cu preşedintele – împotriva poporului“, spune Andrianov, arătând spre afiş.  „Realitatea asta este.“
    Forbes a calculat că aproape 100 de miliardari ruşi deţin o avere cumulată mai mare decât toate economiile populaţiei. Potrivit Credit Suisse, 89% din avuţia ţării este în mâinile celor mai bogaţi zece ruşi. Iar bogaţii devin şi mai bogaţi. Averile celor mai avuţi 23 de oligarhi au crescut cu peste 20 de miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an.

  • Statele Unite au trimis în România sute de militari şi avioane F-16,pentru descurajarea Rusiei

    Peste 250 de militari şi 12 avioane multirol F-16C, de la Baza aeriană Fort Worth (Texas), au ajuns în România, la Baza 71 de la Câmpia Turzii, pentru a consolida apărarea aeriană şi a descuraja o posibilă agresiune rusă, informează publicaţia Stars and Stripes.

    “Avem vecinul «prietenos» de la est, care uneori exercită presiuni mari, nu doar asupra ţării noastre, ci şi asupra întregului Flanc estic al NATO. Prezenţa Forţelor Aeriene americane în România garantează că orice posibilă agresiune va fi contracarată imediat, astfel că se vor gândi de două ori înainte de a veni aici. Sigur că avem şi avioanele noastre, dar a avea 12 avioane de vânătoare în baza noastră ne ajută mult”, afirmă maiorul român Cosmin Tănase, citat de Stars and Stripes.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ULTIMA ORA. Tara in care a avut loc o lovitură de stat. Ce au patit mai multi militari

    Respectivul grup de militari a apărut la primele ore ale dimineţii la radio-televiziunea naţională din capitala Libreville şi a lansat un apel la revoltă către populaţie, anunţând totodată crearea unui „Consiliul naţional al restaurării″ democraţiei. Apelul a fost citit de un militar care s-a prezentat drept locotenentul Ondo Obiang Kelly, locţiitor al comandantului Gărzii Republicane, informează AFP, citat de Agerpres.

    Câteva ore mai târziu, calmul a „revenit″ şi autorităţile au preluat situaţia „sub control″⁣, potrivit ministrului comunicaţiilor şi purtător de cuvânt al guvernului, Guy-Bertrand Mapangou. Acesta a spus că au fost cinci membri ai unui comandou care preluaseră controlul radio-televiziunii, dintre care patru au fost arestaţi şi al cincilea a fugit.

    Forţele de securitate au fost desfăşurate în capitală şi vor rămâne acolo şi în zilele următoare pentru a menţine ordinea, a mai afirmat oficialul gabonez.

    Frontierele au rămas deschise, în schimb internetul era tăiat la Libreville, după cum a constatat corespondentul AFP, care a auzit şi focuri de armă în zona radio-televiziunii şi a observat mişcări de blindate pe principalele bulevarde din Libreville.

    Acelaşi corespondent afirmă că zeci de tineri au incendiat o maşină şi cauciucuri într-un cartier din apropierea radio-televiziunii, aparent dând curs apelului la revoltă lansat de pucişti, iar forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţi.

  • Marea Britanie nu vrea să fie luată prin surprindere: Va mobiliza mii de militari pentru o eventuală criză generată de Brexit

    Gavin Williamson a declarat în Camera Comunelor că nu a primit încă o “solicitare formală” pentru susţinere în cazul ieşirii ţării din Uniunea Europeană fără un acord post-Brexit.
     
    Dar “noi vom avea 3.500 de militari puşi la dispoziţie – activi şi rezervişti – pentru a oferi susţinere oricărui departament guvernamental în orice situaţie de urgenţă”, a precizat Gavin Williamson, citat de publicaţia Evening Standard.
     
    Potrivit experţilor, militarii probabil vor primi sarcini de securizare a frontierelor, în special în Canalul Mânecii, de a păzi obiective importante şi a de efectua transporturi speciale.
     
  • Poliţiştii şi militarii pot folosi banii de chirie pentru plata ratei la casă

    Klaus Iohannis a semant decretul pentru promulgarea legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
     
    La legea 360/2002 privind statutul Poliţistului, la articolul 31 au fost adoptate următoarele modificări: „Politistul care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie şi care contractează un credit imoboliar/ipotecar destinat achiţiziţionării unei locuinţe, beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derularea a creditului respectiv, pentru plata ratei sau pentru a unei fracţiuni din rata aferentă creditului. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul imoboliar/ipotecar ”,
     
    De asemenea, potrivit proiectului de lege, compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achiziţionate pe timpul carierei. De altfel, proiectul prevede că sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţei.
     
  • Casa Albă a autorizat militarii de la graniţa cu Mexicul să utilizeze forţa în caz de nevoie

    Decizia Administraţiei de la Washington vine în contextul în care se doreşte protejarea militarilor. Conform noului ordin, militarii vor putea folosi şi forţă letală împotriva migranţilor.

    „Personalul militar al Departamentului Apărării va putea apela la măsurile de protecţie pe care le consideră necesare”, a declarat Kelly.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creşteri salariale anunţate de Guvern de la 1 ianuarie. Ce majorări vor avea poliţiştii, militarii şi profesorii

    Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a prezentat graficele cu salariile angajaţilor de la stat care vor creşte de la 1 ianuarie conform Legii salarizării. Potrivit ministrului, de la la 1 ianuarie 2019 se va creşte cu 25% din diferenţa între ce este acum în plată şi grila din 2022.
     
    Potrivit graficelor prezentante de Lia Olguţa Vasilescu pe pagina sa de Facebook, salariile brute ale celor din Ministerul Apărării vor arăta astfel de la 1 ianuarie 2019:

    Maior gradaţia 4 (12 ani vechime) va avea un salariu de bază de 5.019, de la 4.174.

    Un căpitan gradaţia 4 va avea o creştere de la 3.460 la 4.324.

    Un locotenent gradaţia 4 va avea o creştere de 2.577 de lei la 3.445 de lei în ianuarie 2019.

    Un plutonier gradaţia 4 va beneficia de o creştere de la 2.085 de lei la 3.017 lei.

    Un sergent major va încasa din ianuarie 2019 un salariu de bază de 2.933, adică o creştere de aproape 900 de lei.

    Cel mai puţin vor încasa soldaţii, ale căror salarii vor creşte de la 2.085 de lei la 2.236 de lei.

    În ceea ce priveşte salariile celor din Ministerul Afacerilor Interne, un căpitan va încasa suma de 4.688 de la 3.740 de lei, în timp ce un locotenent colonel va beneficia de un salariu de 4.928 de lei, adică o creştere de peste 900 de lei.

    Medicii şi asistentele nu vor avea niciun fel de creştere de la 1 ianuarie, pentru că au urcat direct pe grila din 2022.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autorităţile din Turcia au arestat 61 de militari, suspectaţi de legături cu Fethullah Gulen

    Dintre militarii reţinuţi, 18 iau parte la misiuni curente. Autorităţile au arestat 13 militari de rang înalt, 12 căpitani au forţelor terestre şi 24 de locotenenţi din marină.

    Autorităţile din Turcia au organizat numeroase controale şi arestări împotriva presupuşilor membri ai reţelei lui Gulen. Peste 250 de persoane au murit în lovitura de stat eşuată din iulie 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro