BusinessMagazin

Tag: mediul de afaceri

  • Grapini: Peste 30% din hainele din magazinele româneşti sunt contrafăcute. Cum putem detecta FALSURILE

     Grapini spune că pe piaţa de îmbrăcăminte, consumul intern este în jur de 13-15%, iar diferenţa provine din import.

    “Contrafacerea merge spre 30-40% din hainele de pe piaţă. Eu am fost şi în mall şi am văzut că scria pe o etichetă comercială foarte frumoasă «100% lână» şi cînd, fiind specialist, m-am dus la eticheta de producător din interior, era acrilic 100%. Producătorul nu are nicio vină în cazul ăsta. Din contră, s-ar putea ca în magazine foarte luxoase să găseşti contrafaceri, pentru că-ţi fură ochii imaginea magazinului. Pot fi lucruri de firmă contrafăcute”, a spus Grapini, care a înfiinţat şi condus mai multe afaceri în domeniul textil.

    Ea i-a sfătuit pe cumpărători ca atunci când intră într-un magazin de haine să controleze două etichete. Pe lângă eticheta mare, de carton, cumpărătorul trebuie să caute în interiorul produsului, unde fabricantul este obligat prin lege să pună o etichetă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au fost ziarişti de business, iar astăzi sunt bancheri, manageri, antreprenori sau experţi în comunicare

    La momentul discuţiei, Laurenţiu Ispir, investment director la fondul de investiţii Oresa Ventures, avea mâinile ştampilate, la propriu, de fiul său şi, povestind despre aventurile unui tată în lumea unui copil de trei ani şi jumătate, am convenit împreună că acesta este cel de-al doilea pseudo-MBA pe care l-a absolvit, după perioada de jurnalism la Ziarul Financiar: „Fiul meu m-a ajutat să privesc lucrurile dintr-o altă perspectivă. Nu mai eşti concentrat doar pe propria persoană, devii mai puţin important. Mi-am dat seama cât de mult contează nu atât raţiunea şi judecata, cât creativitatea şi emoţia. Dacă vorbeşti raţional cu un copil, nu-l interesază, dar, dacă ai inventat povestea, l-ai prins imediat. O poveste de cinci minute îţi salvează două ore de argumentaţii şi discuţii. Mă gândesc că şi în business e la fel; în foarte puţine cazuri funcţionează raţiunea. Importantă este povestea, cu care te prind şi un vânzător bun, şi un manager bun.”

    Ne aflăm într-un bar din apropierea BNR, în ziua când instituţia găzduia seminarul „15 ani de la lansarea Ziarului Financiar: România 1998, 2013, 2028″. Laurenţiu, fost jurnalist la ZF şi primul redactor-şef al Business Magazin, a coordonat tranzacţiile pentru investiţiile Oresa în Fabryo Corporation, Bau Profil şi Kiwi Finance, dar şi fuziunea Fabryo – Atlas Paint şi este membru al Advisory Board pentru toate cele patru companii din portofoliul Oresa – Fabryo-Atlas, Kiwi Finance, Somaco şi RTC. Venit la ZF în 2000, Ispir a făcut parte din echipa care a restructurat jurnalul; spune că perioada de ziarist i-a fost folositoare nu atât prin prisma oamenilor pe care i-a cunoscut, a realizărilor şi eşecurilor întâlnite, cât prin prisma echipei din care a făcut parte. „Am învăţat să mă disciplinez pe mine, să-mi folosesc resursele, să respect un deadline. Am învăţat despre mine. Despre prioritizare, despre echipă. Despre ce poate face o echipă motivată şi cu viziune. Era ceva mai mult decât jobul în sine, era susţinerea mediului de afaceri.”

    Laurenţiu Ispir face parte din dintr-un grup de absolvenţi de ASE care au făcut întâi presă şi pe urmă au trecut în afaceri, din care mai fac parte Radu Stoica, CFO Baumax, Oana Nuţă, director de marketing şi comunicare la Eximbank, Cristian Micu, directorul general al firmei de brokeraj NBG Securities, Radu Ionescu, antreprenor, care a vândut recent agenţia de digital Kinecto către grupul britanic Aegis pentru 5 milioane de euro, sau Corina Vasile, director de comunicare la Raiffeisen Bank. Ei, dar şi alţii pe lângă ei, fac parte din cel de-al doilea val de ziarişti despre care vorbeam mai sus, cel al profesionalizării presei.

    Din primul val, cel romantic, al presei primului deceniu de după Revoluţie, cu tiraje uriaşe şi abordări, să le spunem, pătimaşe, fac parte Alexandru Păiuş, care conduce acum agenţia de relaţii publice şi comunicare Image şi care a fost şeful secţiei Economic la începuturile agenţiei de presă Mediafax, Doru Lionăchescu, fost la Tineretul Liber şi Capital, în prezent partener la casa de investiţii Capital Partners, Crenguţa Roşu, fostă ziaristă la săptămânalul Tinerama, în prezent partener la DC Communication, sau Virginia Gheorghiu, alternate director for Romania, Ukraine, Moldova, Armenia, Georgia la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Citiţi articolul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin, începând de luni, 25 noiembrie 2013.

  • Andreea Paul: PDL a analizat prima formă a bugetului. Concluzia – e cel mai criticat buget de către toată lumea

     “PDL a analizat prima formă a proiectului de buget anunţat de USL şi a tras concluzia că este cel mai criticat buget de către toată lumea. Mediul de afaceri este puternic ostilizat de către USL şi niciodată în istoria României nu au fost critici atât de severe din partea mediului de afaceri”, a afirmat Andreea Paul, prim-vicepreşedinte PDL, după şedinţa BPN.

    Ea a spus că PDL are patru observaţii în legătură cu acest buget, una fiind cum se va realiza descentralizarea atât timp cât în buget nu se prevede niciun leu pentru acest lucru.

    Paul a menţionat că toată presiunea este pusă pe autorităţile locale având în vedere că nu au fost incluşi bani nici pentru salariile profesorilor, iar investiţiile sunt insuficiente şi foarte nesigure, deoarece se bazează doar pe absorbţia banilor europeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asociaţia Oamenilor de Afaceri: Dezaprobăm creşterea taxelor anunţată de Guvern: Este afectat întreg mediul de afaceri

     “O dovadă directă în acest sens o constituie profitabilitatea în scădere a afacerilor, scădere evidenţiată de scăderea veniturilor bugetare având ca sursă impozitul pe profit”, arată asociaţia, într-un comunicat.

    AOAR arată că sunt greu de înţeles măsuri precum creşterea accizei pe combustibili, pentru finanţarea lucrărilor de infrastructură, în condiţiile în care Guvernul nu utilizează banii europeni disponibili pentru acest sector.

    “Alocarea acestor fonduri în lipsa unui Master Plan pentru infrastructura de transport rutier a României, document ce ar fi trebuit aprobat prin lege de către Parlament, propunere făcută public de către AOAR încă din anul 2009 şi refuzată sistematic de toate guvernele, ca şi cheltuielile constant neclare efectuate de CNADNR, reprezintă tot atâtea semne de neîncredere în politica fiscală şi de investiţii anunţată de Guvern”, se menţionează în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Trebuie luate măsuri de privatizare onestă a marilor companii de stat care au pierderi

     Preşedintele a spus că din punctul său de vedere “competitivitatea, în creştere, a economiei Româneşti, vine strict din sectorul privat”.

    “Vor trebui luate măsuri, inclusiv de privatizare onestă a marilor companii de stat care generează pierderi”, a comentat şeful statului, adăugând că, altfel, România nu va reuşi să fie competitivă la nivel european, dacă nu-şi finalizează şi îşi repartizează sectorul de stat.

    Şeful statului a mai declarat că de regulă, “în România ne-am obişnut să privim spre marii investitori, dacă vin sau nu vin, ei fiiind cei care ar trebui, chipurile, să relanseze economia românească”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Băncile nu au niciun fel de disponibilitate să sprijine sectorul IMM

     Băsescu a arătat că România are în momentul de faţă două mari probleme care vizează mediul de afaceri, una dintre ele fiind legată de finanţarea IMM.

    “Este foarte clar că băncile nu au niciun fel de disponibilitate să sprijine acest sector şi aici trebuie făcut ceva. Vă asigur că în perioada următoare voi avea discuţii cu sistemul bancar”, a anunţat şeful statului.

    El a precizat că BNR a venit în întâmpinarea mediului de afaceri, reducând constant, în acest an, dobânda de refinanţare prin băncile comerciale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fenechiu: România, în normalitate când instituţiile economice nu vor mai fi manageriate de politicieni

     Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a participat, duminică, la Sinaia, la dezbaterea “România pentru mediul de afaceri”, organizată de Tineretul Naţional Liberal, unde a criticat faptul că la conducerea unor instituţii economice sunt numiţi oameni politici.

    “România va intra în normalitate când va înţelege că organizaţiile economice nu trebuie manageriate de politicieni”, a afirmat Fenechiu.

    El a mai spus că liderii politici trebuie să se înconjoare de profesionişti în domeniul economic, şi nu de “analişti care apar la televiziuni şi care le ştiu pe toate”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încrederea în economia României a înregistrat în octombrie cea mai puternică scădere din UE

     Indicele încrederii în economie a scăzut cu 2,6 puncte, de la cota de 97,4 în septembrie la 94,8 în octombrie. Pe locul al doilea la nivel european în funcţie de declinul încrederii în octombrie se situează Lituania – cu un declin de 2,4 puncte, urmată de Bulgaria şi Spania – ambele cu câte 2,2 puncte.

    Încrederea din sectorul serviciilor, încrederea consumatorilor şi cea din industrie s-au înrăutăţit în octombrie în România, în timp ce construcţiile şi comerţul cu amănuntul au înregistrat o evoluţie pozitivă faţă de luna precedentă.

    Reculul vine după ce în septembrie a fost înregistrată cea mai puternică creştere din ultimele şapte luni, datorită îmbunătăţirii sentimentului în servicii, industrie şi în zona consumatorilor, sectoare care au tras în jos indicatorul general în această lună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a coborât cu o treaptă în topul Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, până pe locul 73

     Mediul de afaceri din România este mai puţin primitor decât cel din Slovenia (33), Cipru (39), Polonia (45), Slovacia (49), Ungaria (locul 54), Bulgaria (58), Turcia (69) şi chiar Belarus (63), potrivit topului “Doing Business 2014” publicat marţi de Banca Mondială.

    România este vecină în top cu ţări ca Grecia (locul 72) sau Cehia (75) şi este urmată de Republica Moldova (78), Croaţia (89) sau Rusia (92).

    Germania, cea mai mare economie europeană, este pe locul 21 la nivel mondial, iar Danemarca este poziţionată pe prima poziţie în UE şi pe locul 5 în lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andrei Cionca: ”Criza a făcut curăţenie în mediul de business”

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră profesional prin criza economică?
    În ultimii 5 ani, CITR a devenit lider în piaţa insolvenţei, aşa încât am putea spune că traseul nostru a fost unul ascendent. Cu toate acestea, nu a fost deloc uşor. Am pornit de la a fi o societate cu recunoaştere locală şi ne-am luptat pentru a ajunge în top. Întotdeauna ne-am ghidat după ideea că, dacă oferim clienţilor noştri servicii profesionale inovatoare şi urmărim mereu găsirea celei mai bune soluţii pentru toate părţile implicate, succesul nu va întârzia să apară. Şi aşa a fost. Am realizat prima reorganizare de succes din România şi suntem promotorii metodelor de restructurare judiciară şi extra-judiciară, evitând falimentul, pe cât posibil. În fapt, noi am creat pentru prima dată un format structurat de plan de reorganizare în Romania, am dezvoltat primul departament de analiză financiară – care este vital pentru o viziune clară asupra companiei tratate – , am studiat şi implementat tehnici şi metode de restructurare  nemaiutilizate anterior în Romania, am creat centre teritoriale în toate zonele principale ale ţării pentru a le usura clienţilor noştri accesul la consultanţă în orice moment dorit, am căutat să integrăm mereu oameni valoroşi în echipele noastre şi am investit în permanenţă în dezvoltarea lor profesională. Serviciile noastre sunt astăzi un pachet complex şi foarte bine selecţionat, concentrat şi personalizat mereu pe nevoile clienţilor. Privim mereu în perspectivă şi asta ne obligă să nu facem niciodata rabat la calitatea serviciilor oferite.

    2. Care au fost cele mai mari oportunităţi din ultimii cinci ani? Care au fost cele mai mari riscuri?
    Cred ca cele mai mari oportunităţi în perioada de criză a ultimilor cinci ani au fost cele legate de investiţiile în distressed şi de fuziuni şi achizitii. Cine a putut şi a stiut să investească bine în ultimii ani, în prezent are clar un as în mânecă. Nu mai vorbim de tunuri ca în anii postdecembristi, ci de achizitii bine calculate, negociate şi asumate strategic. Cum spuneam, mediul de afaceri s-a rafinat foarte mult în acesti cinci ani şi vorbim deja de un business know-how solid, cu perspective de dezvoltare economică sănătoasă.
    Tot din investitii s-au nascut şi cele mai mari riscuri în perioada aceasta, tocmai din cele achiziţii necalculate corect şi neasumate strategic. În contrapartidă cu premianţii din business care au putut şi au ştiut să investească bine în recesiune, exista şi acei jucatori care au luat decizii pripite,  continuând de multe ori activitatea fără a îşi adapta strategia la noile condiţii ale pieţei, fără a analiza oportunitatea investiţiilor din prisma unei economii austere de criză.

    3. Uitându-vă la ultimii cinci ani, vă pare rau de lucruri pe care (nu) le-ati facut? Credeţi că puteaţi avea rezultate mai bune în aceşti ani?
    Categoric rezultatele puteau fi şi mai bune de atât, dar nu regretăm că lucrurile s-au întâmplat aşa. S-au investit prea mulţi ani de muncă şi dăruire în construirea imaginii CITR, ani pe care nu suntem dispuşi să îi sabotăm cu compromisuri bănoase. Ne bucurăm şi ne mândrim de rezultatele frumoase ale proiectelor gestionate şi de încrederea pe care ne-am construit-o în piaţa. Sigur că putem mult mai mult decât atât, dar avem convingerea că timpul va filtra şi în acest segment de economie oportuniştii de adevaraţii profesionişti. Cum spuneam, privim întotdeauna spre viitor şi asta nu ne lasă să ne compromitem.

    4. Credeţi că recesiunea v-a adus oportunităţi pe care altfel nu le-aţi fi avut? Credeţi că saltul din ultimii ani ar fi fost mai greu de obţinut în perioade de creştere economică?
    Cu siguranţă că mai multe companii au fost afectate de insolvenţă în ultimii ani şi asta ne-a crescut inevitabil clientela, însă ”meritul” cel mai mare al recesiunii, din punctul de vedere al practicianului în insolventa, este faptul că a adus în prim plan procedura de reorganizare în detrimentul falimentului. În plus, în timp a început să se facă diferenţa între noţiunea de Insolvenţă şi cea de Faliment. Ne place să credem că am contribuit şi noi la informarea mediului de afaceri despre ce înseamnă realmente această procedură de insolvenţă. în ultimii ani ne-am implicat în organizarea de diferite evenimente în Bucureşti, dar mai ales în ţară, în încercarea de a informa în mod corect mediul de business despre metodele de prevenţie şi de restructurare. A fi insolvent poate fi echivalentul unei  simple răceli, nu neaparat o ceritudine a morţii. Din pricină sau datorită recesiunii, depinde din ce unghi privim problema, atît oamenii de afaceri, cât şi bancherii din România s-au găsit obligaţi să afle mai multe despre ce presupune acest proces şi să înţeleagă şi beneficiile sale, nu doar dezavantajele aparente. În ceea ce priveşte CITR, nu cred că recesiunea este principalul motiv pentru care ne aflăm în top, ci mai curând aerul proaspăt pe care îl aducem pe piaţă.

    5. Care sunt, în acest moment, cele mai mari proiecte la care lucraţi?
    La acest moment gestionăm în jur de 300 de proiecte de insolvenţă răspândite în toată ţara şi aflate în diferite stadii. Dintre proiectele mai cunoscute pe piaţă putem exemplifica: Romstrade Bucureşti, Complexul imobiiar Alia Inmobiliaria Bucureşti, Belle Vue Residence Braşov, Leonardo Oradea, Concefa Sibiu,  Tunele Braşov, Argecom Piteşti, Veritas Panciu, Ultex ţăndărei,  Intfor Galaţi, Someş SA Dej,  GHCL UPSOM SA Alba, PIRITEX SA Ploieşti, PROGES SA Oradea, Librăriile Alexandria Suceava, grupul EUROHOLDING Timişoara, Hidromecanica SA Brasov, ICIM Arad etc.