BusinessMagazin

Tag: medicina

  • BNR lansează o nouă monedă în circuit numismatic

    Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală de 10 lei, din argint, formă rotundă, diametru de 37 de milimetri şi greutate de 31 de grame, potrivit site-ului BNR.

    Aversul monedei prezintă sediul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, o reprezentare parţială a unui laborator din universitate, valoarea nominală „10 LEI”, stema României, anul de emisiune „2015” şi inscripţia „ROMANIA”.

    Reversul monedei redă holul intrării principale în sediul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, siluetele unor absolvenţi, o reprezentare simbolică a ştiinţei medicale, inscripţiile „70 ANI”, „UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE TARGU-MURES” şi „1945” – anul evenimentului aniversat.

    Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

    Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede iar preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 320,00 lei, potrivit BNR.

    Monedele din argint dedicate împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş au putere circulatorie pe teritoriul României.

    Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

  • Doi medici au transformat pasiunea pentru cai într-un business de un milion de lei

    Doi medici oftalmologi şi-au transformat pasiunea pentru echitaţie şi dragostea pentru cai într-un business care le aduce deja primul milion de lei. Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea evenimentelor şi competiţiilor sportive de echitaţie, care în occident sunt deja trecute în calendarul executivilor de top, al oamenilor de afaceri şi al capetelor încoronate.

    Numele Ozanei Moraru şi cel al soţului său Cristian Moraru sunt strâns legate de medicină, mai exact de businessul Oculus, lansat acum mai bine de două decenii şi care cuprinde astăzi mai multe centre oftalmologice în Bucureşti, cu afaceri de peste 14,5 milioane de lei anul trecut. În urmă cu circa cinci ani însă, cei doi antreprenori au decis să îşi diversifice portofoliul şi să investească într-un centru de echitaţie la ieşirea din Bucureşti, îmbinând astfel pasiunea lor pentru hipism cu potenţialul unui domeniu încă nexploatat.

    Astăzi, clubul Equestria găzduieşte cursuri de echitaţie pentru amatori şi avansaţi, organizează competiţii sportive de echitaţie şi oferă găzduire în sistem de pensiune pentru circa 50 de cai pe lângă cei 24 ai companiei.

    „Din fericire, am ajuns la momentul în care principalele activităţi din viaţa mea – medicina şi pasiunea pentru echitaţie – se îmbină armonios, având un efect benefic una asupra celeilalte şi ambele asupra mea“, povesteşte Ozana Moraru. Ea recunoaşte că are un program destul de strict, pe care face eforturi să îl respecte şi astfel să îmbine utilul cu plăcutul. „La clinică îmi închei programul în jurul orei 15:00 şi îmi rămâne suficient timp pentru a mă duce la club, fie pentru a mă bucura de sport, fie pentru a rezolva alte sarcini administrative.“ Având în vedere că şi soţul său este medic, antreprenoarea recunoaşte că atât sala de operaţie, cât şi responsabilităţile din cadrul clubului de echitaţie sunt împărţite în familie.

    „Aventura“ în business a familiei Moraru începe în 1993, când un rezident la spitalul de oftalmologie din Bucureşti şi un medic de aceeaşi specialitate care profesa la Giurgiu au decis să renunţe la slujba prost plătită la stat şi să muncească pe cont propriu. Au închiriat două cabinete şi o sală de operaţii într-o policlinică din cartierul bucureştean Pantelimon şi au început să ofere intervenţii oftalmologice în regim ambulator. Acesta a fost doar începutul unui business care s-a dezvoltat treptat. Astfel, primele aparate au fost cumpărate la mâna a doua cu ajutorul unui partener din Olanda, profitul a apărut în 1999, iar concurenţa a început să îşi facă simţită prezenţa după anul 2000, potrivit unor informaţii oferite anterior de proprietarii Oculus.

    Anul 2001 le-a adus primul milion de euro la capitolul venituri, iar primul milion de euro profit avea să vină patru ani mai târziu. O parte din câştigurile din medicină au fost investite în Equestria, amplasat la 17 kilometri de Capitală, în comuna Tâncăbeşti, acesta necesitând o investiţie iniţială de 4 milioane de euro. „Totul a început prin luarea unor lecţii de echitaţie. A urmat apoi cumpărarea primului meu cal. Au mai venit doi, apoi încă doi. De data aceasta, caii erau mai valoroşi, de performanţă.“

  • REPORTAJ: Plecarea din ţară nu e un scop în sine, dar e luată în calcul de candidaţii la Medicină

    Cozile formate în anii anteriori de absolvenţii de liceu, care doreau să devină cadre medicale, au dispărut în acest an la UMF Bucureşti, cel puţin în prima zi de înscrieri. Curtea şi holurile, pline anul trecut, au fost goale în prima jumătate a zilei de luni, când la ghişee era cel mult câte un candidat.

    Doar una dintre mesele din holul UMF era ocupată de o absolventă care verifica dosarul de înscriere împreună cu mama sa. Elena Bucur a obţinut media 9,70 la bacalaureat şi a venit din Constanţa cu gândul să devină medic. A ales Facultatea de Medicină pentru că o consideră o oprtunitate pentru viitor, dar şi pentru că are exemple în familie care sunt foarte mulţumite de alegerea pe care au făcut-o.

     

    Dacă eşti medic bun, poţi măcar să mergi în vacanţe

    Elena spune că face Medicină pentru că i se potriveşte şi pentru că vrea să profeseze în România, unde pacienţii au încă mare nevoie de servicii medicale.

    “Ştiu că facultatea asta oferă oportunitatea de a pleca în afară, dar aş vrea să rămân să profesez în ţară. Sunt o persoană care mă adaptez foarte repede şi consider că şi aici, dacă eşti un medic bun, poţi avea un viitor care să îţi poată asigura cel puţin oportunitatea de a merge în vacanţe. Şi apoi, în România, sunt destui oameni care au nevoie de servicii medicale. Salariile mici ar fi un dezavantaj, dar consider că avantajele sunt totuşi mai numeroase”, a spus candidata.

    În acelaşi timp, mama tinerei răspunde fără să se gândească că meseria de medic este cea mai potrivită pentru fiica sa, pentru că “este un om cu suflet”, adică exact de ce are nevoie un sistem medical.

    “Este nevoie de oameni cu suflet şi sistemul medical trebuie schimbat radical. Prima schimbare ar trebui să se facă în relaţia dintre cei care conduc ministerul şi medici, şi apoi în relaţia dintre medici şi pacienţi”, a spus femeia.

    Lângă panoul cu instrucţiuni pentru completarea dosarului era Andreea, o altă candidată la statutul de “viitor medicinist”.

    “Îmi doresc să fac Medicină încă din clasa a VII-a. Am participat la concursuri, olimpiade şi m-a pasionat într-un fel. Ştiu că e foarte mult de învăţat şi că responsabilităţile sunt multe, dar dacă îţi place nu mai contează asta”, a explicat tânăra.

    La fel ca Elena, ea a susţinut că nu face această facultate cu gândul la plecarea din ţară, ci, dimpotrivă, i-ar plăcea să profeseze în România. Cu toate acestea, din precauţie, nu respinge complet ideea de a lucra în străinătate.

    “După ce termin facultatea, mi-ar plăcea să lucrez în România, dar, dacă vor apărea posibilităţi de a pleca în afară şi îmi aduc un beneficiu, de ce să nu? Mă refer şi la beneficii materiale, dar şi profesionale, pentru că poţi să capeţi o altă experienţă lucrând în afară. E altceva. Nu pentru că medicii sunt mai buni decât cei din România, dar capeţi altfel experienţa”, a spus tânăra.

    Întrebată cum ar trebui să se transforme sistemul medical românesc astfel încât ea să nu mai ia deloc în calcul plecarea din ţară, Andreea a spus că ar trebui ca după terminarea studiilor să existe mai multe locuri de muncă şi acestea să fie plătite cum trebuie, în aşa fel încât să recompenseze cei 10 ani de studiu necesari pentru a deveni medic.

    Alexandra Sălăvăstru are 26 de ani şi în acest an doreşte să înceapă a doua facultate, Medicina, dintr-o pasiune pe care spune că şi-a dezvoltat-o în urma unei relaţii pe care a avut-o cu un medic.

    “Am avut o relaţie cu un medic care lucra în domeniul implantului de păr şi am fost absorbită de toate lucrurile pe care le-am învăţat alături de el şi cred că vreau să fac şi eu asta ca a doua facultate. Prima a fost Psihologia”, şi-a explicat tânăra alegerea.

    Cu toate acestea, nu exclude posibilitatea ca pe parcursul anilor de studiu să descopere alte specializări care să îi placă şi să renunţe la visul de acum.

    Tânăra spune că şi-ar dori să poată schimba condiţiile din spitale şi să reducă birocraţia, considerând că plimbatul pacienţilor de la un spital la altul sau de la un cabinet la altul nu face decât să îi descurajeze.

    “Îmi pare rău că, deşi spaţiile în care se tratează oamenii ar trebui să fie cele mai curate, arată, de cele mai multe ori, groaznic. Probabil că aş schimba condiţiile în primul rând şi apoi birocraţia, pentru că ai nevoie de foarte multe acte şi, de multe ori, din cauza birocraţiei, unii oameni nu au mai ajuns să fie trataţi şi aşa se scurge o viaţă”, a mai spus candidata.

    În ce priveşte locul în care şi-ar dori să profeseze, optează tot pentru România.

    “Mi-ar plăcea să rămân aici, dar depinde de oportunităţi. Cu siguranţă, practica nu o voi face în România, dar mi-ar plăcea să profesez aici”, a spus tânăra.

     

    Fiecare încearcă să se descurce cum poate, dar nu mi se pare corect faţă de pacienţi

    O altă candidată, Alexandra, a absolvit liceul în 2011, a început în urmă cu câţiva ani Facultatea de Medicină dentară din Arad, însă a renunţat la ea “din motive personale”. Anul acesta a decis să înceapă un drum nou, în Bucureşti, unde speră să ocupe unul dintre cele peste 100 de locuri disponibile la asistenţă medicală.

    Spre deosebire de colegele ei, Alexandra se gândeşte deja că va pleca din ţară, pentru că nu este de acord cu şpăgile date cadrelor medicale, dar şi pentru că este conştientă că altfel, doar din salariu, nu s-ar putea descurca.

    “Am gânduri de plecare, pentru că la noi salariile sunt mici în comparaţie cu cheltuielile şi nu cred că m-aş putea descurca. Încă nu m-am gândit unde aş vrea să plec”, a spus Alexandra.

    În opinia ei, ar fi prioritar pentru sistemul sanitar să fie schimbată salarizarea personalului din domeniu şi să se elimine şpăgile.

    “S-a ajuns aici pentru că sunt salariile mici şi fiecare încearcă să se descurce cum poate, dar nu mi se pare corect faţă de pacienţi”, a explicat tânara candidată.

    Anul acesta, la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti sunt disponibile, la toate facultǎţile, 950 de locuri finanţate de la buget şi 470 de locuri la taxǎ.

    La Facultatea de Medicină sunt scoase la concurs 510 locuri la buget şi 200 locuri cu taxă, la Facultatea de Medicină Dentară – 130 de locuri la buget şi 125 cu taxă, la Facultatea de Farmacie – 140 de locuri la buget şi 100 cu taxă, la Facultatea de Moaşe şi Asistenţă Medicală (FMAM) – 110 locuri la buget şi 45 cu taxă, iar la FMAM – alte specializări – 60 de locuri bugetate.

    Admiterea se face prin examen scris, iar taxa de înscriere este de 200 de lei.

  • Care sunt serviciile gratuite de care putem beneficia la dentist

    Atât pacienţii asiguraţi cât şi cei neasiguraţi pot beneficia, începând cu 1 aprilie, de o serie de servicii gratuite, incluse în pachetele medicale pentru 2015. Persoanele care nu sunt asigurate pot beneficia de o serie de servicii de medicină dentară de urgenţă: pansament calamnt şi drenaj endodontic; tratamentul paradontitelor apicale cu anestezie; tratamentul afecţiunilor paradontiului cu anestezie, chiuretaj alveolar şi tratamentul henoragiei (în situaţia în care se efectuează în aceeaşi şedinţă în care a fost extras dintele respectiv, nu este decontat de casa de asigurări de sănătate); decapuşonarea la copii; reducerea luxaţiei articulaţiei temporo-mandibulare; reparaţie/rebazare proteză (se acordă o dată pe an); reparaţie aparat ortodontic (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodontie şi ortopedie dento-facială).

    Conform prevederilor legale, serviciile din pachetul minimal pot fi făcute de orice medic dentist, cu excepţia celui care presupune reparaţia aparatului ortodontic, iar dentiştii se ocupă numai de pansamentul calmant/drenajul endodontic.

    Cei neasiguraţi trebuie să suporte integral costurile pentru investigaţiile paraclinice recomandate (radiogrfii şi tratament prescris).

    Pachetul de bază pentru asiguraţi include: o consultaţie la un interval de 12 luni; tratamentul cariei; tratamentul afecţiunilor pulpare cu anestezie; pansament calmant/drenaj endodontic; tratamentul gangrenei pulpare; tratamentul paradontitelor apicale, prin incizie, cu anestezie; tratamentul afecţiunilor parodontiului cu anestezie;    extracţia dinţilor temporari cu anestezie; extracţia dinţilor permanenţi cu anestezie;    chiuretaj alveolar şi tratamentul hemoragiei; decapuşonarea la copii; reducerea luxaţiei articulaţiei temporo-mandibulare; proteza acrilică mobilizabilă pe arcadă (se acordă o dată la cinci ani); reparaţie/rebazare proteză (se acordă o dată pe an); element acrilic;    element metalo-acrilic; reconstituire coroana radiculara; decondiţionarea tulburărilor funcţionale prin aparate ortodontice, inclusiv tratamentul angrenajului invers prin inel/gutiere, bărbiţă şi capelină (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodonţie şi ortopedie dento-facială); tratamentul angrenajului invers; aparate şi dispozitive utilizate în tratamentul malformaţiilor congenitale; şlefuirea în scop ortodontic/dinte; reparaţia aparatului ortodontic (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodontie şi ortopedie dento-facială); mentinatoare de spaţiu mobile; sigilare/dinte (o procedură decontată la doi ani). Serviciile de medicină dentară pentru persoanele asigurate pot fi făcute de oricare medic dentist, mai putin decondiţionarea tulburărilor funcţionale prin aparate ortodontice, inclusiv tratamentul angrenajului invers; aparate şi dispozitive utilizate în tratamentul malformaţiilor congenitale; reparaţie aparat ortodontic.

    O serie de servicii din listă sunt decontate 100% pentru copii şi beneficiarii legilor speciale şi doar 60% pentru persoanele de peste 18 ani.

  • Răspunde de activitatea direcţiei de operaţiuni a clinicilor Regina Maria din Bucureşti şi Braşov

    A preluat managementul policlinicilor şi ulterior şi al spitalelor din cad-rul reţelei, având o implicare directă atât în extinderea regională, cât şi a gamei de servicii medicale.

    „Cea mai grea decizie pe care am luat-o în carieră a fost aceea de a mă orienta către zona administrativă a vieţii medicale. Nu a fost uşor să aloc mai puţin timp practicii medicale pentru a prelua responsabilităţi destul de diferite şi, într-o mare măsură, complet noi. Managementul policlinicilor şi al spitalelor mi-a permis să îmbin eficient expertiza de medic cu cea de manager“, spune Panait, care a profesat anterior ca medic şi în cadrul Medicover.

    Deschiderea către a construi echipe performante, implicarea în proiecte operaţionale complexe, iniţiativa de a dezvolta şi implementa pachete de servicii medicale integrate au condus-o pe Laura Panait în anul 2011 către poziţia de director medical al policlinicilor, urmând ca spre finalul anului 2012 să fie numită pe poziţia de director al policlinicilor şi apoi să preia şi conducerea operaţională a spitalelor.

  • Şefa fabricii Farmec spune că funcţia de conducere este mult prea râvnită de către angajaţii din România

    “Consider că firescul evoluţiei este cel mai sănătos şi că nu trebuie să ne poziţionăm într-o competiţie permanentă cu bărbaţii. O femeie se implică mai mult emoţional şi, ca să nu aibă probleme, trebuie să stăpânească foarte bine ceea ce face. O funcţie importantă este asumată, după ce se parcurge un traseu profesional corect, cu multă muncă şi doar atunci când se poate demonstra performanţă. Din păcate, funcţia de conducere este mult prea râvnită, dar responsabilităţile ce derivă din ea, mai puţin, iar consecinţele care pot rezulta din acest fapt pot fi extrem de neplăcute“, afirmă Monica Vuşcan.

     „Îmi revine şi sarcina realizării structurii de producţie la termenele stabilite, păstrând aceleaşi standarde, dar şi activitatea de achiziţie a echipamentelor şi utilajelor necesare producţiei şi laboratoarelor din subordine“, spune Monica Vuşcan, care coordonează aproximativ 200 persoane şi lucrează direct cu 20 de colegi şi indirect cu 40. În 2014 cifra de afaceri a Farmec a depăşit 150 milioane lei, iar pentru anul 2015 „ne propunem să urmăm acelaşi trend crescător“.

    A absolvit Facultatea de Tehnologie Chimică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi studiile de master în studiul şi analiza medicamentului în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca. În plus, are o diplomă de doctorat obţinută la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca, specializarea Ştiinţe Medicale-Farmacie.

    Prima slujbă a fost de inginer chimist la Combinatul Siderurgic Hunedoara (1988-1990), apoi la Fabrica de Hârtie Pehart Petreşti-Alba (1990-1994), iar acum 20 de ani a început cariera sa în cadrul producătorului clujean de cosmetice, unde a urcat pas cu pas până la funcţia de director tehnic producţie, pe care o deţine din 2012.

  • Şefa fabricii Farmec spune că funcţia de conducere este mult prea râvnită de către angajaţii din România

    “Consider că firescul evoluţiei este cel mai sănătos şi că nu trebuie să ne poziţionăm într-o competiţie permanentă cu bărbaţii. O femeie se implică mai mult emoţional şi, ca să nu aibă probleme, trebuie să stăpânească foarte bine ceea ce face. O funcţie importantă este asumată, după ce se parcurge un traseu profesional corect, cu multă muncă şi doar atunci când se poate demonstra performanţă. Din păcate, funcţia de conducere este mult prea râvnită, dar responsabilităţile ce derivă din ea, mai puţin, iar consecinţele care pot rezulta din acest fapt pot fi extrem de neplăcute“, afirmă Monica Vuşcan.

     „Îmi revine şi sarcina realizării structurii de producţie la termenele stabilite, păstrând aceleaşi standarde, dar şi activitatea de achiziţie a echipamentelor şi utilajelor necesare producţiei şi laboratoarelor din subordine“, spune Monica Vuşcan, care coordonează aproximativ 200 persoane şi lucrează direct cu 20 de colegi şi indirect cu 40. În 2014 cifra de afaceri a Farmec a depăşit 150 milioane lei, iar pentru anul 2015 „ne propunem să urmăm acelaşi trend crescător“.

    A absolvit Facultatea de Tehnologie Chimică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi studiile de master în studiul şi analiza medicamentului în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca. În plus, are o diplomă de doctorat obţinută la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca, specializarea Ştiinţe Medicale-Farmacie.

    Prima slujbă a fost de inginer chimist la Combinatul Siderurgic Hunedoara (1988-1990), apoi la Fabrica de Hârtie Pehart Petreşti-Alba (1990-1994), iar acum 20 de ani a început cariera sa în cadrul producătorului clujean de cosmetice, unde a urcat pas cu pas până la funcţia de director tehnic producţie, pe care o deţine din 2012.

  • Sfaturi pentru mine tânăr. Raul Ciurtin, Albalact: Am avut curajul să investesc, să inovez înaintea celorlalţi şi mai mult decât alţii

    A venit mai repede decât mă aşteptam şi m-a găsit nepregătit. Dar asta m-a obligat să mă adaptez şi să învăţ ce nu ştiam mai repede decât credeam că pot. Experienţa în afaceri am căpătat-o pas cu pas, văzând şi făcând, uneori greşind. Am avut flerul de a alege oamenii potriviţi la momentul potrivit. Ca proaspăt medic învăţam să scriu reţete, ca antreprenor am învăţat că o afacere reuşită nu se bazează pe reţete. Eu am reuşit să aduc compania unde este astăzi pentru că am avut curajul să merg mereu mai departe, de fiecare dată când am avut un scop, un obiectiv pe care l-am atins, 
mi-am ales altul şi mai ambiţios. Am avut curajul să investesc, să inovez înaintea celorlalţi şi mai mult decât alţii, am avut încredere în oamenii pe care i-am ales să-mi fie alături şi am învăţat să aşez lucrurile în perspectivă. Nu e uşor să fii vizionar, dar şi asta se construieşte.

    Aşadar, sfaturile pe care le-aş da oricărui tânăr care doreşte astăzi să devină antreprenor sunt sfaturile pe care mi le-aş da şi mie la 20 de ani cu experienţa de astăzi. Să înveţe repede, de unde poate şi orice i se pare folositor, să-şi asume riscuri, să-şi aleagă lângă el oamenii potriviţi cu care să construiască o strategie şi o direcţie bine definite, privind permanent piaţa nu doar pe termen scurt, dar şi pe termen lung. Să pună consumatorul în centrul strategiei, nu doar afacerea şi profitul. Consumatorul te ajută să creşti. Să investească permanent, să creeze o identitate solidă a companiei sale şi a brandurilor şi să comunice deschis, nu doar cu publicul, ci şi cu partenerii şi angajaţii săi. Să aibă curaj să facă următorul pas, pentru că stând pe loc nu se poate. Să fie încăpăţânat în sensul bun al cuvântului, adică să nu abandoneze niciodată ideea care crede că e câştigătoare. Să nu repete aceeaşi greşeală de două ori. Să caute să evalueze şi să monitorizeze cât mai realist contextul economic în care se află şi potenţialul său sau al companiei sale pentru a lua decizii de investiţie corecte.

  • Tânăra de 30 de ani care a făcut miliarde de dolari revoluţionând medicina

    Data viitoare când veţi face o analiză de sânge, s-ar putea să nu trebuiască să treceţi prin procedura chinuitoare prin care să vedeţi cum sângele vă este extras cu încetinitorul din propriul braţ. În locul acestui procedeu, aţi putea să mergeţi la o farmacie, de unde să luaţi un mic dispozitiv care să extragă picătura de sânge necesară analizelor fără durere datorită lui Elizabeth Holmes, tânăra în vârstă de 30 de ani care a devenit a treia cea mai tânără miliardară din clasamentul anual publicat de Forbes.

    Holmes a renunţat să studieze la Stanford când avea 19 ani şi a descoperit potenţialul companiei sale, Theranos, axată pe transformarea procedurilor medicale.

    Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.

    A durat un deceniu ca ideea lui Holmes să fie pusă în aplicare, dar acum se pare că decizia ei de a renunţa la studii a fost cea mai potrivită. Anul trecut, compania Walgreen Co. a anunţat că va instala Theranos Wellness Centers în farmaciile răspândite în Statele Unite ale Americii. Câteva astfel de locuri au fost instalate deja în SUA, în Phoenix şi în Palo Alto, California. Holmes a strâns finanţări de 400 de milioane de dolari pentru Theranos, care este estimată acum la nouă miliarde de dolari şi deţine în prezent aproximativ 50% din acţiunile companiei.

    Tânăra a declarat că s-a orientat de la început spre medicina de laborator pentru că aceasta conduce la aproximativ 80% din deciziile clinice ale medicilor. Reducând erorile din acest sistem, compania sa îşi propune să revoluţioneze acest segment al medicinei.

    Noile teste pot fi făcute fără vizita la doctor, aspect care duce atât la economisirea timpului, cât şi a banilor. Mai multe rezultate sunt disponibile în aproximativ patru ore, ceea ce înseamnă că tratamentul poate începe mult mai repede. Fiecare test costă cu 50% mai puţin decât o analiză standard, iar dacă sistemul lui Holmes ar fi implementat mai rapid, ar conduce la economisirea a 202 miliarde de dolari în următorul deceniu, potrivit unui interviu acordat de Holmes publicaţiei Wired.

  • Reţeta câştigătoare pentru cei peste 1.000 de tineri care îşi iau an de an licenţa în stomatologie

    “Nu suntem şcoliţi să vedem care este rentabilitatea unui act medical, cât timp trebuie să îi aloci, care este marja de câştig sau cu ce cantitate de materiale să lucrezi“, descrie medicul stomatolog Anca Vereanu câteva dintre slăbiciunile profesiei sale, care lasă cu greu loc şi de altceva – indiferent că vorbim despre familie, despre predarea de cursuri studenţilor sau despre managementul propriului cabinet.

    Anca Vereanu are în prezent o clinică de stomatologie, axată pe oferirea de servicii premium, unde lucrează cot la cot cu şapte angajaţi şi cu care estimează că va ajunge la venituri de 250.000 de euro.

    Drumul până aici a fost însă lung: după absolvirea facultăţii, în 1997, Anca Vereanu s-a angajat ca preparator universitar la Universitatea de Medicină Carol Davila, la catedra de implantologie orală. Ulterior, s-a angajat la Spitalul Militar, unde a început să îşi practice meseria, specializându-se în chirurgie, sub ghidarea altor medici. Şansa de a realiza primele operaţii dentare singură a venit însă în 2003, odată cu deschiderea propriului cabinet în demisolul casei sale, când avea 35 de ani: „Începusem să lucrez mai mult de 12 ore pe zi în Spitalul Miliar şi ştiam să fac orice, nu mai erau semne de întrebare în profesie“.

    A investit în cabinet circa 50.000 de dolari, dintre care 20.000 au fost fonduri proprii, iar restul a fost un împrumut de la firma care a acceptat să ofere aparatura în sistem de leasing, urmând să plătească datoria în rate lunare de câte 500 de dolari.

    „Primul şoc a fost că, deşi aveam foarte mulţi pacienţi la Spitalul Militar, foarte puţini au urmat-o în cabinetul privat.“ A început astfel să se promoveze în rândul prietenilor: „Orice afacere începe cu cunoştinţele – dacă ei te plac, te ajută, dacă nu, nu vine nimeni“. După patru ani, interval în care a angajat şi o fostă studentă să lucreze alături de ea şi a început să aducă săptămânal şi un medic care să ofere servicii de ortodonţie, a simţit nevoia extinderii.

    Aceasta nu a venit atât de uşor, principalul motiv fiind găsirea spaţiului potrivit pentru clinica la care visa: trei camere pentru cabinet, una pentru sterilizare, un birou, o recepţie mare, care să îi permită să ţină şi cursuri pentru tinerii chirurgi.  A deschis clinica Dr. Vereanu în 2010, după doi ani în care a căutat locul ideal şi alte nouă luni petrecute cu amenajarea şi dotarea cu aparatură, în care a investit mai mult de 300.000 de euro.

    Pe lângă aparatura necesară serviciilor medicale, o parte din bani s-au dus şi în direcţia dotării sălii de recepţie cu un tavan cu videoproiector şi camere de filmat HD în cabinet, cu scopul de a ţine periodic cursuri de chirurgie tip „live surgery“ pentru 10-12 medici.

    Chiar dacă majoritatea pacienţilor ei sunt din zona premium, Vereanu a observat că vin totuşi în clinica sa şi cei cu limitări financiare care optează pentru servicii mai scumpe pe care le plătesc în rate.

    Pentru cel mai costisitor din serviciile stomatologice, implantul, preţul variază în funcţie de materialele folosite, iar în clinica lui Vereanu ajunge la 1.200-1.300 de euro. „Sunt clinici şi cabinete care lucrează cu 500-600 de euro, dar cu alte materiale.“ În plus, în preţul produsului medical este inclusă şi manopera doctorului, cine este el, câte manevre a făcut, cât de bun şi de riguros este în domeniu.

    Chiar dacă iniţial prefera să facă totul, în timp a învăţat să delege activităţile din clinică. De anul acesta, a angajat un office manager, pe seama creşterii businessului. „Sunt un manager în teorie, dar în practică nu îmi iese foarte bine.“ A angajat la începutul anului un consultant financiar pentru că a realizat că munceşte foarte mult, iar profitul nu era proporţional cu efortul depus. A învăţat astfel să calculeze costul fiecărei lucrări făcute în cabinet, ce rentabilitate are, de câte materiale este nevoie, care este eficienţa lucrului făcut. L-a promovat apoi pe poziţia de office manager, în ideea de a se concentra exclusiv pe pacienţi, nu şi pe programul asistentelor, sau pe alte operaţiuni administrative.

    Astfel, reuşeşte să aloce timpul necesar cursurilor de implantologie pe care le ţine în continuare la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila. Acolo, se loveşte de paradoxul dat de problemele financiare ale facultăţii. Spre exemplu, Comunitatea Europeană obligă studenţii să lucreze pe fantome (capete de plastic cu diferite mulaje cu patologii pe care pot lucra – n.r.), extrem de scumpe şi pe care facultatea nu îşi permite să le cumpere. La München, de pildă, fiecare student are fantoma lui pe care exersează diverse tipuri de tratamente şi după care este evaluat la final de semestru. Asistenţii universitari încearcă astfel propriile demersuri prin care să eficientizeze studiul din facultate. Spre exemplu, ea a cumpărat un televizor cu diagonală mare la Spitalul Militar, unde ţine stagiile. Costul de 3.000 de lei al televizorului a fost finanţat de Societatea de Implantologie, unde Vereanu este trezorier. „Nu putem ţine un stagiu în secolul nostru cu mulaje din ghips.“

    În ceea ce priveşte practica, alternativa autohtonă pentru studenţi este angajarea direct după facultate în cabinete periferice, unde ei învaţă direct pe pacienţi.

    „Dacă la medicină generală baza materială sunt spitalele din oraş, la stomatologie baza materială este a facultăţii. Astfel, după ce îşi termină studiile, majoritatea tinerilor absolvenţi se angajează în cabinete periferice, unde câştigă experienţă tot pe pacienţi“. Unii dintre ei aleg să îşi deschidă propriile cabinete, chiar la scurt timp după absolvire: „Nu mai aşteaptă până la 35 de ani să deschidă un cabinet, îşi deschid la 28 şi la 26, când nu sunt destul de experimentaţi“.

    Piaţa serviciilor stomatologice se ridică la 100 milioane de euro în fiecare an, însă este un segment extrem de frag-men-tat, cea mai mare companie îndreptându-se spre 4 milioane de euro, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. An de an, circa 1.000 de proaspăt absolvenţi de medicină dentară încearcă să intre în circuitul practicienilor de succes în stomatologie.