Tag: medicamente

  • Noi speranţe din Israel. Dovezi care arată eficacitatea a două medicamente minune pentru Covid-19. Ce sunt EXO-CD24 şi Allocetra

    Boala Covid-19, tratată cu succes în Israel. Toţi pacienţii trataţi cu EXO-CD24 în Israel s-au vindecat de Covid-19. EXO-CD24 este un tratament care opreşte furtuna de citokine

    Allocetra a reglat răspunsul imunitar pentru 19 din 21 de bolnavi de Covid-19. Medicii israelieni mizează pe medicamente pentru a trata noile tulpini ale coronavirusului

    Două tratamente pentru Covid-19 au rezultate foarte bune în primele teste.
    EXO-CD24, un tratament care opreşte furtuna de citokine care apare în cazul unor bolnavi cu forme severe. Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv vine cu noi date despre acest tratament.

    Toţi cei 30 de pacienţi care au primit acest tratament aveau forme grave de Covid-19 şi toţi şi-au revenit. Pentru 29 dintre ei vindecarea a venit în două-trei zile şi cei mai mulţi dintre ei au fost externaţi în maximum cinci zile.

    Şi al 30-lea s-a vindecat, dar după mai multe zile. Medicul Shiran Shapira, directorul laboratorului care lucrează la acest tratament de 20 de ani a spus că tratamentul se adminstrează prin inhalare şi ajunge direct la plămâni, fără să aibă efecte adverse la fel ca tratamentele injectabile sau cele administrate pe cale orală.
    Israelienii spun că pot produce rapid şi la un preţ mic acest medicament.

    Al doilea tratament este cel cu Allocetra, un medicament care reglează răspunsul imunitar. 19 din cei 21 de pacienţi care au fost trataţi cu acest medicament au fost externaţi în mai puţin de şase zile. Şi toţi erau pacienţi cu risc crescut, erau bărbaţi, sufereau de obezitate sau de boli cardiovasculare. Aveau furtună de citokine sau disfuncţionalităţi ale organelor.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa farma a crescut anul trecut cu 1,3%, la 18 miliarde lei, în timp ce, în volum, vânzările de medicamente au totalizat 625 milioane cutii, nivel similar cu cel din 2019

    Piaţa farma din România a crescut anul trecut cu 1,3%, la 18 miliarde lei (3,7 mld.euro), în timp ce, în volum, vânzările de medicamente au totalizat 625 milioane cutii, nivel similar cu cel din 2019, arată datele companiei Cegedim.

    Numărul total de zile de tratament a crescut cu 6,9%.

    Izolând impactul programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV), valoarea medicamentelor pe bază de reţetă (Rx) eliberate din farmaciile publice a scăzut cu 0,5%, totalizând 9,97 miliarde lei (2,06 miliarde Euro).

    Volumul medicamentelor pe bază de reţetă vândute în farmacii s-a ridicat la 362,4 milioane cutii (-3,9%), cel al medicamentelor fără prescripţie din farmacii (OTC) la 239,4 milioane cutii (+9,7%), iar volumul medicamentelor din spital la 23,9 milioane cutii (- 21,1%).

    În funcţie de volumul vânzărilor, topul companiilor a rămas neschimbat anul trecut, pe primul loc fiind Zentiva, urmată de Sun Pharma (inclusiv Terapia) şi Servier (inclusiv Egis). Poziţiile următoare sunt ocupate de GlaxoSmithKline, Sanofi, Krka, Antibiotice, Viatris, Biofarm şi Gedeon Richter.

    Din punct de vedere al valorii, clasamentul este uşor diferit, primul loc fiind deţinut de Sanofi, cu 998,3 mil. lei, urmată de Novartis (inclusiv Sandoz) cu 908,6 mil. lei şi Zentiva (inclusiv Labormed şi Alvogen) cu 824,7 mil. lei.

    Clasamentul este completat de Servier (inclusiv Egis) cu 725,5 mil. lei, GlaxoSmithKline (700 mil. lei), Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 694,2 mil. lei, AstraZeneca (646,3 mil. lei), Bristol Myers Squibb cu 605,2 mil. lei, Viatris (528,1 mil. lei) şi Merck & Co. cu 523,7 mil. lei.

    Pfizer se află pe locul 12, cu vânzări de 501 milioane lei în 2020, respective o pondere de 2,8% din total.

    În cursul anului trecut, cele mai multe medicamente folosite de români au fost pentru boli ale sistemului cardiovascular (26%), sistemului digestiv (25%) şi ale sistemului nervos (19%).

    În privinţa evoluţiei principalelor grupe terapeutice, în ultimele 12 luni se evidenţiază creşteri în volum peste media pieţei numai în cazul medicamentelor aferente sistemului nervos (+7,2%) şi al medicamentelor destinate sistemului digestiv şi metabolism (+3,7%).

    Sub media pieţei s-au situat antiinfecţioasele sistemice (-11,6%), antineoplazicele şi imunomodulatoarele (-9,2%), medicamentele destinate sistemului musculo-scheletic (-2,1%) precum şi cele pentru sistemul respirator şi cardiovascular (-1,9%).

     

  • Ce este Ivermectina,”medicamentul minune anti-COVID”. Cum a ajuns să fie subiectul central al noilor teorii de conspiraţie

    Un studiu recent al Universităţii din Liverpool a asociat Ivermectina, un medicament antiparazitar ieftin, cu reducerea şi eliminarea virusului SARS-CoV-2 din organism. În timpul cercetărilor, riscul de deces ar fi fost redus cu 75% în rândurile pacienţilor cu forme moderate şi grave de COVID-19, scrie Financial Times.

    Cu toate acesta, cercetătorii avertizează că şansele conform cărora tratamentul poate veni la pachet cu o serie de erori sunt extrem de ridicate, întrucât studiul nu a fost validat de alţi oameni de ştiinţă şi are nevoie de un set suplimentar de dovezi privind nivelul de eficienţă al medicamentului.

    Până acum, singurul medicament antiviral care a primit aprobare la nivel mondial în ceea ce priveşte tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirus este remdesivirul, creat de compania americană de biotehnologie Gilead Sciences. Totuşi, deşi s-a demonstrat că remdesivirul poate scurta perioada de spitalizare, medicamentul nu are efect asupra ratei de mortalitate şi încărcăturii virale, ce măsoară „cantitatea” de virus care circulă în fluxul sanguin al pacientului.

    Chiar dacă ivermectina nu este un antiviral din punct de vedere tehnic, studiile arată că medicamentul poate prezenta o serie de proprietăţi antivirale. Ivermectina este folosită în mod normal împotriva paraziţilor, cum ar fi păduchii sau scabia, şi se poate administra şi în tratarea acneei rozacee.

    Andrew Hill, doctorul care a coordonat studiul, spune că rezultatele sunt încurajatoare, însă este nevoie de o nouă serie de analize pentru a convinge autorităţile sanitare de eficienţa medicamentului.

    Deşi au fost multe contradicţii, medicul român, Ion Alexie, stabilit în Las Vegas, spune despre medicii veterinari care au declarat că Ivermectina se administrează la animale că nu au greşit, însă să lase specialiştii să spună dacă se poate administra sau nu oamenilor, scrie Mediafax.ro

    „De pe 15 ianuarie folosesc pentru toţi pacienţii mei cu Covid în spital Ivermectina. Nu ştiu ce s-a hotărât în România, dar se pare că se iau nişte hotărâri. Eu invit pe toată lumea să vină în America şi să vadă ce facem noi. Noi ştim ce fac şi ei în România. Părerea mea e că că aşa de mulţi oameni sunt în America şi mulţi mai mulţi doctori decât în România şi dacă noi folosim, ar trebui românii să copieze. Şi noi copiem ce e bun în România, dar cred că la cazul Ivermectinez să copieze ce spune şi doctorul francez sau avocat de care aţi vorbit şi să vadă ce spun şi englezii şi să mai înveţe şi ei puţin pentru că nu dirijează ei medicina din România. Ca să fim clari”, a declarat Ion Alexie, medic în Las Vegas.

    Între timp, ”medicamentul minune” rămâne un subiect extrem de controversat, atât la nivel internaţional, cât şi în România. 

  • Terapia Cluj, cel mai mare producător de medicamente: 80% dintre angajaţi, pe listele de vaccinare

    ♦ În cadrul fabricii Terapia Cluj lucrează aproximativ 900 de persoane ♦ Etapa a doua de vaccinare, începută la 15 ianuarie, include şi angajaţii din domenii esenţiale, cum este producţia de medicamente.

    Producătorul de medicamente Terapia Cluj a făcut liste cu angajaţii care vor să se vaccineze, în contextul în care etapa a doua include persoanele angajate în domenii cheie, printre care şi industria producătoare de medicamente.

    „Avem liste de înscriere la vaccinare de aproape 80%, din circa 900 angajaţi, încă mai vin solicitări de la cei care nu au posibilităţi online, suntem în etapa a doua. Sperăm să vaccinăm cât de repede“, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia.

    Vineri, 15 ianuarie, a început şi etapa a doua, după ce prima fază a vaccinării în România a inclus doar personalul din sănătate, medicii, personalul din farmacii. Deşi autorităţile au precizat că la ora 15 vor începe înscrierile pentru a doua etapă, platforma de vaccinare nu a fost disponibilă în primele ore sau a funcţionat cu discontinuităţi.

    Terapia Cluj a anunţat săptămâna trecută că pune la dispoziţia autorităţilor un centru de vaccinare şi 500.000 de lei pentru organizarea altor astfel de unităţi. Şeful Terapia Cluj a precizat că vaccinarea a circa 6 milioane de români până în vara anului 2021 ar redeschide economia.

    În prezent, sunt 309 astfel de centre de vaccinare la nivel naţional, la debutul etapei a doua de vaccinare, deşi autorităţile vor să deschidă 750 de centre în total.

    Autorităţile se aşteaptă ca procentul persoanelor vaccinate dintre cele care sunt eligibile pentru etapa a doua să fie de 50%, ceea ce înseamnă circa 3 milioane de persoane. Până în luna martie, din datele autorităţilor, se estimează că pot fi vaccinaţi 1,6 milioane de oameni, ceea ce înseamna un ritm de vaccinare mediu de 21.000 de persoane pe zi, din calculele ZF, care includ lunile ianuarie (de la 15 ianuarie), februarie şi martie. În prezent, nu este atins acest target de 20.000 de persoane pe lună. În prima etapă de vaccinare, până la 14 ianuarie, 67% dintre personalul din sănătate se vaccinase. În România stocul de vaccin în prezent este de circa 309.000 de doze, venite în mai multe tranşe de la companiile Pfizer şi Moderna.

     

     

  • ​Cine transportă vaccinul împotriva COVID-19? Patru distribuitori de medicamente spun că pot pune infrastructura la dispoziţie, circa 800 de maşini, dar deocamdată nu au fost solicitaţi

    Distribuitorii de medicamente Mediplus, Alliance Healthcare(fostul Farmexpert), Farmexim şi Dona Logistică şi-au pus la dispoziţie resursele logistice pentru a distribui vaccinul împotriva COVID-19, însă autorităţile încă nu au discutat despre partea logistică prin care dozele vor ajunge la pacienţi.

    Iar termenul la care primele doze trebuie să ajungă la pacienţii români, în contextul în care în toate statele europene urmează să înceapă simultan campania de vaccinare, este între Crăciun şi Revelion, o dată posibilă înaintată de autorităţi fiind 27 decembrie.

    Valeriu Gheorghiţă, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19, nu a răspuns la întrebarea ZF privind modul cum va ajunge vaccinul de la Institutul Cantacuzino în cele zece spitale din mai multe regiuni ale ţării, de la Timişoara, la Iaşi, Constanţa, Dolj sau Maramureş.

    „Din ce s-a declarat, am înţeles că vor folosi infrastructura Ministerului Apărării şi Ministerului Afacerilor Interne. În alte ţări s-a folosit şi sistemele de distribuţie private, ştiu că în UK, Austria, Franţa, Germania sunt implicaţi şi distribuitorii privaţi. La noi tot ce s-a anunţat a fost la nivel statal. Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi infrastructura şi expertiza autorităţilor. Noi urmărim ce se întâmplă, deocamdată nu s-a întâmplat nimic”, a spus Iulian Trandafir, preşedintele ADRFR.

    Flota de maşini a celor patru distribuitori, reuniţi sub Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici (ADRFR), este de circa 800 de maşini, iar în total sunt puse la dispoziţie 29 de depozite. La acestea se adaugă şi 10.000 de angajaţi în total.

    Este important ca vaccinul să ajungă rapid în centre pentru că sunt condiţii speciale de păstrare şi administrare, mai explică Trandafir.

    „Aparent este foarte simplu, avem câteva centre mari, lumea se vaccinează, pleacă acasă. Dacă intrăm în detalii, trebuie monitorizări de temperatură, sunt termene scurte, ele stau la -75 grade, dar în momentul în care se dezgheaţă, ele mai sunt valabile 120 de ore, timp în care trebuie să plece către centrele de vaccinare şi să fie şi vaccinate persoanele”, a mai spus Iulian Trandafir.

     

  • Uniunea Europeană ar putea da aprobarea finală pentru vaccinul Pfizer-BioNTech pe data de 23 decembrie

    Uniunea Europeană ar putea da aprobarea finală pentru vaccinul anti-Covid-19 dezvoltat de Pfizer şi BioNTech în data de 23 decembrie, la doar două zile după ce reglementatorul european ar da undă verde serului, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, citat de Reuters.

    Conform regulilor UE, Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) trebuie să analizeze şi să dea o recomandare pentru orice medicamente sau vaccinuri noi, însă decizia finală de a le permite intrarea în piaţa europeană trebuie luată de braţul executiv al Uniunii Europene, după consultarea cu guvernele statelor membre.

    EMA a anunţat, marţi, că ar putea da recomandarea pentru vaccinul Pfizer-BioNTech în data de 21 decembrie, cu o săptămână mai devreme decât era programat iniţial.

    „Dacă acesta va fi cazul, Comisia Europeană este pregătită să furnizeze autorizaţia oficială pentru a-l plasa în piaţă prin proceduri rapide, de urgenţă. O putem face în două zile”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, în faţa parlamentului european.

    Marea Britanie şi Statele Unite se numără printre ţările care au autorizat deja vaccinul Pfizer-BioNTech.

    În mod obişnuit, EMA îşi rezervă cel puţin şapte luni înainte de a da o recomandare asupra vaccinurilor, în timp ce Comisia Europeană îşi poate lua chiar şi două luni pentru analiză, după recomandarea pozitivă a EMA.

    În cazul de faţă, dacă EMA dă o recomandare pozitivă luni, întreaga perioadă de analiză se va rezuma la 20 de zile, în contextul în care autoritatea de reglementare europeană a primit datele de la testele clinice Pfizer în data de 1 decembrie.

    Totuşi, autorizarea de urgenţă ar fi condiţionată, ceea ce înseamnă că vaccinul ar continua să fie monitorizat cu o atenţie sporită pentru indicatori de eficienţă şi potenţale efecte secundare.

    Datele disponibile până la acest moment arată că vaccinul este extrem de eficient pe termen scurt şi are efecte secundare limitate sau izolate, însă nu există încă date pe termen lung.

  • O firmă elveţiană de biotehnologie care dezvoltă un tratament pentru COVID a înregistrat o creştere de 38.000% a acţiunilor în 2020

    Acţiunile companiei elveţiene de biotehnologie Relief Therapeutics, care creează un medicament pentru afecţiunile respiratorii provocate de coronavirus, au crescut cu 38.000% în 2020, potrivit CNBC.

    Firma dezvoltă un medicament numit RLF-100, care a fost lansat în urmă cu 20 de ani, însă care poate proteja celulele împotriva virusului SARS-CoV-2.

    Preşedintele Relief Therapeutics Ram Selvaraju a declarat că testele vor oferi un rezultat concret în prima jumătate a lunii ianuarie şi a pus creşterea masivă a acţiunilor pe seama dovezilor privind eficienţa pe care a prezentat-o tratamentul în rândurile „pacienţilor altminteri netratabili”.

    „În timp ce alţi oameni s-au concentrat asupra infecţiilor minore şi medii, noi ne-am îndreptat atenţia asupra modalităţilor prin care medicamentul ar oferi beneficii bolnavilor aflaţi în stare gravă”, a adăugat Ram Selvaraju.

    Rezultatele din primele etape de testare arată că 72% dintre pacienţii cu simptome respiratorii severe au început să îşi revină după ce au fost trataţi cu RLF-100.

    Relief Therapeutics avea o capitalizare de 100 de milioane de franci elveţieni la sfârşitul lunii iulie şi, după ce rezultatele a 21 de pacienţi trataţi cu RLF-100 au fost publicate pe 10 august, valoarea de piaţă a companiei a ajuns la 1,6 miliarde. În prezent, valoarea este de 1,34 miliarde de franci.

    În plus, creşterea de 38.000% surprinde preţul redus al acţiunilor de dinainte de pandemie, de vreme ce preţul unei acţiuni atinge luni, 14 decembrie aproape 0,42 de franci. Prin contrast, o acţiune a multinaţionalei Roche valorează 306 franci.

     

  • O piaţă care s-a dublat într-un deceniu: românii au lăsat în 2019 în farmacii peste 20 mld. lei. Doar anul trecut vânzările farmaciilor au crescut cu 8%

    Românii au lăsat anul trecut în farmacii peste 20 mld. lei. Achiziţiile de medicamente şi suplimente au crescut cu 8% în 2019 faţă de anul anterior, arată datele transmise de Registrul Comerţului.

    Evoluţia pozitivă se vede şi la nivelul unui deceniu, cifra de afaceri dublându-se în această perioadă. Ca număr de companii, retailul farmaceutic a pierdut în zece ani mai bine de 1.000 de firme, ceea ce arată consolidarea acestui domeniu, marcat de tranzacţii între jucătorii de la vârful pieţei şi restul operatorilor. Astfel, astăzi mai sunt mai puţin de 4.400 de companii în domeniu.

    Consolidarea din retailul farma se vede mai ales la vâr­ful clasamentului, cele cinci mari reţele farmaceutice mă­rin­du-şi constant cota de piaţă raportat la numărul total de uni­tăţi la nivel naţional. Astfel, de la 11% cotă de piaţă a pri­mi­lor cinci retaileri farma în urmă cu zece ani, în prezent ju­că­torii din fruntea clasamentului au ajuns să deţină peste 27%.

    În total, în 2019 erau 8.099 de farmacii la nivel naţio­nal, acesta fiind un an în care piaţa s-a contractat uşor ca număr de unităţi faţă de 2018. Astfel, numărul de farmacii a scăzut cu aproape 50 de unităţi, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.

  • Farmaciile pot intra în faliment deoarece statul nu decontează la timp contravaloarea medicamentelor

    Reprezentanţii Asociaţiei Farmaciilor Independente Ethica (AFIE) reclamă din nou întârzieri ale termenelor de plată din partea caselor de asigurări de sănătate pentru decontarea contravalorii medicamentelor eliberate de farmaciile comunitare. Situaţia este gravă deoarece farmaciile riscă falimentul, precizează cei de la AFIE.

    Farmaciştii susţin că încă din luna septembrie, AFIE a trimis o adresă Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin care cerea respectarea termenelor de plată pentru medicamentele eliberate în regim compensat sau gratuit în sistemul de asigurări de sănătate.

    „Strict vorbind, aprovizionarea cu medicamente a farmaciei se învârte într-un cerc: farmacia se aprovizionează cu medicamente de la furnizori, pentru a le putea elibera pacienţilor, care plătesc o parte din valoarea acestora în funcţie de prescripţia medicală, cealaltă parte fiind decontată farmaciei de către casele de asigurări de sănătate după câteva luni de zile de la eliberarea propriu-zisă. Dacă plata nu se realizează la timp de către casele de asigurări de sănătate, farmaciile nu pot achita la rândul lor furnizorii de medicamente şi nu se mai pot aproviziona. Pacientul este cel care are de suferit în final.”, a declarat Sînziana Mardale, preşedintele AFIE.

    Farmaciile independente estimează că întârzierile la plată ar putea să fie mai mari de 60 de zile pentru acest an.

  • Realitatea cifrelor: Medicamentele „made in Romania“ ocupă doar 8% cotă de piaţă în valoare, de trei ori mai puţin faţă de acum un deceniu

    România are cea mai scăzută cotă de piaţă la medicamentele produse local din regiunea Europei Centrale şi de Est, produsele realizate în ţară ocupând doar 8% în coşul de medicamente al românilor, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Iqvia, citate de Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj.

    În 2006, cota de piaţă a produselor locale era de 28%.

    În comparaţie, în ţări din regiunea Europei Centrale se consumă mai multe medicamente produse local, cum este cazul Poloniei, unde producţia locală are 27% cotă de piaţă. Şi Slovenia are o industrie locală puternică, având o cotă de piaţă de 17%, dublă faţă de România. În Ungaria, 10% dintre medicamentele vândute sunt ale producătorilor locali. „Soluţia pentru a creşte cota valorică a medicamentelor «made in Romania» este desemnarea industriei de medicamente drept una strategică şi acordarea facilităţilor fiscale pentru investiţii“, susţine Dragoş Damian.

    Pandemia de COVID-19 a readus industriile locale în prim-plan, mai ales atunci când graniţele s-au închis, iar fiecare ţară a fost pe cont propriu. Industria locală de medicamente a devenit astfel printre cele mai importante domenii, în contextul în care pacienţii aveau nevoie de medicamente, iar cererea a crescut considerabil.