BusinessMagazin

Tag: Marea Neagra

  • MAE: Riscul de contaminare a apei mării pe litoralul bulgăresc, limitat la o zonă restrânsă din Varna

    Potrivit MAE, avertismentul privind riscul ca apa mării să fie infectată cu virusul hepatic A şi recomandarea vaccinării împotriva acestui virus au fost făcute de şeful secţiei de hepatologie de la spitalul ”Sf. Ivan Rilski” din Sofia şi preluate de numeroase agenţii de presă şi publicaţii bulgare, la 30 iunie.

    Pe această bază şi având în vedere comunicatul oficial al Inspecţiei Regionale de Sănătate Varna din 3 iulie, MAE a publicat atunci atenţionarea de călătorie care informa cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Bulgaria, sau care se află deja pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, asupra faptului că, potrivit informaţiilor publicate de specialiştii bulgari în hepatologie, în urma inundaţiilor provocate de ploile puternice care au afectat portul Varna şi unele staţiuni bulgăreşti la Marea Neagră, există riscul ridicat ca apa mării să fie infectată cu virusul hepatic A.

    Inspecţia Regională de Sănătate Varna a comunicat, la 3 iulie, că, urmare unor analize ale apei de mare din zona ”Plaja ofiţerilor- Varna” s-a constatat un rezultat nefavorabil al indicatorilor de analiză microbiologică “Escherichia coli” şi ”enterococi intestinali “. Astfel, specialiştii au recomandat turiştilor să nu consume midii crude, să utilizeze duşul după băile în mare, să respecte cu stricteţe regulile igienico-sanitare şi, pentru siguranţă, cei care îşi petrec vacanţa pe litoralul bulgăresc în acest an, să se vaccineze împotriva hepatitei A.

    MAE arată că a instructat Ambasada României la Sofia să ceară informaţii oficiale autorităţilor bulgare. Ambasada României la Sofia a solicitat încă de la data de 1 iulie poziţia oficială atât a spitalului ”Sf. Ivan Rilski” din Sofia, cât şi a Ministerului bulgar al Sănătăţii în legătură cu avertismentele publicate de media bulgară, însă, până la publicarea ”Informaţiei actualizate privind calitatea apelor de îmbăiere pe litoralul Mării Negre” a Ministerului bulgar a Sănătăţii din seara zilei de 4 iulie, Ambasada nu a primit alte informaţii din partea autorităţilor menţionate.

    Potrivit ultimelor evaluări furnizate de Ministerul bulgar al Sănătăţii, riscul ca apa mării să fie infectată este limitat la o zonă restrânsă din Varna şi nu sunt afectate alte staţiuni de pe litoralul bulgăresc al Mării Negre.

    Misiunea diplomatică a României la Sofia va monitoriza în continuare situaţia în colaborare cu autorităţile bulgare competente, urmând să informeze în cazul în care apar noi riscuri.
     

  • Cum ajută Rusia la renaşterea NATO

    Revigorarea Alianţei Atlanticului de Nord a început, într-adevăr, şi continuă în ritm tot mai alert: preşedintele Barack Obama a cerut Congresului să aprobe cheltuieli de 1 mld. euro pentru suplimentarea prezenţei de forţe aeriene, terestre şi navale americane în Europa de Est şi sa plecat la Varşovia pentru o întâlnire cu liderii regionali, pe care i-a asigurat că securitatea aliaţilor europeni e “sacrosanctă” pentru SUA.

    Secretarul apărării, Chuck Hagel, a sosit şi el la Bruxelles, spre a critica o dată în plus reducerea cheltuielilor militare de către europeni (la ora actuală, dintre cele 28 de ţări NATO, numai 4 – SUA, Marea Britanie, Grecia şi Estonia – ajung la sau depăşesc pragul de 2% din PIB cheltuieli militare cerut de NATO) şi spre a afirma că acţiunile Rusiei în raport cu Ucraina sunt “cea mai directă şi semnificativă ameninţare la adresa securităţii europene de la finele Războiului Rece”. Hagel s-a deplasat apoi la Constanţa, spre a întâmpina personal crucişătorul lansator de rachete USS Vella Gulf, mobilizat în Marea Neagră pentru operaţiuni de securitate maritimă.

    BBC comentează că noua ofensivă a SUA în Europa de Est este şi o reacţie la faptul că dezvoltarea cu precădere a relaţiilor cu ţările din Asia i-a făcut pe unii dintre est-europeni să se simtă cam neglijaţi de America în ultimii ani. Precaută însă, Casa Albă a comunicat că “European Reasurrance Initiative”,  cum a numit Obama planul de creştere a prezenţei armate în Europa de Est, “nu se va face pe seama altor priorităţi în domeniul apărării, cum ar fi angajamentul în Asia-Pacific”.

    Pentru România, perspectiva este deocamdată ca la sfârşitul lunii iunie să fie retrase batalioanele de manevră din Afganistan, astfel încât în zonă nu vor mai rămâne trupe combatante româneşti, ci doar militari care se vor ocupa de instruirea militarilor afgani şi de paza aeroportului din Kandahar, a anunţat Mircea Duşa, ministrul apărării. În schimb, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, sumele alocate pentru armată vor creşte cu 700 mil. lei, ca răspuns la apelurile insistente din ultima vreme ale conducerii NATO în sensul majorării sumelor alocate pentru apărare de către statele membre. Aceasta înseamnă creşterea ponderii cheltuielilor militare în PIB la 1,51%, foarte aproape de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO şi pe care România îşi propune să-l atingă în 2016.

  • Mesajele lui Biden pentru România şi o reacţie rusească

    Biden a vorbit despre sprijinul ferm al NATO pentru România în perspectiva agresiunii din Crimeea, despre aprecierea SUA pentru eforturile României de a proteja statul de drept şi a dat vestea că SUA vor aplica sancţiuni mai ferme Rusiei dacă aceasta subminează alegerile de la 25 mai din Ucraina. Cel mai detaliat mesaj a fost însă cel legat de statul de drept, cu sfatul către guvernanţi de a consolida instituţiile statului, egalitatea cetăţenilor în faţa legii ca premisă a prosperităţii societăţii şi de a combate corupţia, oferind drept contraexemplu Ucraina lui Ianukovici, unde corupţia a subminat economia, independenţa şi suveranitatea ţării.

    Deocamdată, cât priveşte mesajul despre combaterea corupţiei, campania electorală a dat prilejul procurorilor să facă o pauză de la dosarele politicienilor, special spre a nu influenţa opinia publică ori a expune instituţiile justiţiei la acuzaţii de politizare – cel puţin aşa a explicat preşedintele Traian Băsescu de ce în ultima vreme s-a cam terminat cu arestările sau cererile de arestare a unor politicieni (ultimul caz este Florin Popescu de la PMP, în cazul căruia însă cererea DNA de arestare preventivă a eşuat din cauza opoziţiei solidare a parlamentarilor).

    Aşa se face că peisajul s-a schimbat considerabil, iar în vizorul justiţiei au intrat brusc alte categorii decât politicienii: medicii care au prescris reţete false sau au făcut operaţii estetice contra şpagă ori judecătorii de la TMB acuzaţi că au luat mită. Singurul rămas să combată pe frontul politic este, bineînţeles, Corpul de Control al Guvernului, care a reclamat nereguli la Autoritatea pentru Turism şi la consiliile locale implicate în programul “Schi pentru România” în 2009-2013.

    Coincidentă cu vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Joe Biden a fost ştirea că SUA au testat cu succes elemente ale sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de tip terestru, care va fi folosit în proiectul denumit de Pentagon “Abordare adaptivă etapizată”, ce prevede instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în România, la Deveselu, până în 2015 şi în Polonia până în 2018. Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acelaşi timp, SUA au anunţat că vor trimite un crucişător lansator de rachete în Marea Neagră, spre a asigura securitatea membrilor est-europeni ai NATO.

    De asemenea, şeful Pentagonului, Chuck Hagel, va începe miercuri un turneu de 12 zile, urmând să se deplaseze în Singapore, Belgia, România şi Franţa. În România, Hagel va vizita o navă americană, crucişătorul USS Vella Gulf, aflat în prezent în Marea Neagră.

    Agenţia rusească RIA Novosti a publicat un comentariu sarcastic la adresa vizitei în România a vicepreşedintelui american, susţinând că Joe Biden “a presat implicit România să cumpere avioane F16, reamintindu-le oficialilor români că sunt în proces de constituire a unei flote de F16”, şi că o presiune similară au exercitat SUA şi asupra Bulgariei. Comentatorul agenţiei scrie despre România numind-o “satrapia americană” şi apreciind că “dacă acum are unul dintre cele mai mari contingente militare rămase în Afganistan, de 1.000 de militari, Bucureştiul va continua să furnizeze însă NATO carne de tun în Asia de Sud inclusiv după retragerea oficială a trupelor, la finele acestui an”.

  • Vladimir Putin, în Crimeea pentru a asista la ceremoniile de la Sevastopol. Preşedintele rus va susţine un discurs

     După susţinerea discursului, Putin va depune o coroană de flori la monumentul eroilor din Sevastopol, se va întâlni cu veteranii şi va asista la un concert.

    Avionul preşedintelui rus a aterizat vineri pe aerodromul Belbek, de unde a plecat către Sevastopol, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, confirmând o informaţie difuzată anterior de presa rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Duşa: E o noutate că delfini dresaţi pentru misiuni militare se vor afla în Marea Neagră

     “Sunt mai multe exerciţii planificate de către structurile NATO, probabil că aţi văzut acea ştire că noul distrugător, o nouă navă este deja în Marea Neagră. Au fost şi zilele trecute alte nave, fie că este vorba de o navă de supraveghere electronică, fie că e vorba de o navă de luptă, vom avea exerciţii în comun cu structurile NATO şi cu unităţi militare şi militari ai Statelor Unite, mai ales că parteneriatul strategic pe care noi îl avem cu Statele Unite. Sigur că este o noutate ca delfinii dresaţi pentru misiuni de luptă, pentru misiuni militare să se afle în Marea Neagră şi cred că, atunci când publicul va avea acces la această structură care va fi în Marea Neagră, cred că va fi ceva foarte interesant”, a spus Duşa.

    El a fost întrebat dacă s-a decis la nivelul NATO în ce măsură vor spori capacităţile Alianţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Ucraina vine din Războiul Rece şi ceea ce unii numesc „umilirea Rusiei”. În Crimeea a început împărţirea prăzii

    PREŞEDINTELE RUS VLADIMIR PUTIN A REAMINTIT ISTORIA POSTRĂZBOI RECE A RUSIEI ÎNTR-UN DISCURS PRIN CARE A MARCAT ANEXAREA CRIMEEI. Putin a acuzat Vestul că a păcălit Rusia şi a ignorat interesele acesteia în anii care au urmat prăbuşirii URSS. „Au încercat constant să ne împingă într-un colţ pentru poziţia noastră independentă, pentru că am spus lucrurilor pe nume, pentru că nu am fost ipocriţi. Există însă limite. Iar în cazul Ucrainei, partenerii noştri din Vest au depăşit o limită. S-au comportat nepoliticos, iresponsabil şi neprofesionist„, a spus Putin.

    Puţini dintre observatorii din Occident susţin acţiunile preşedintelui rus în Ucraina – preluarea controlului prin forţă militară, organizarea rapidă a unui referendum privind secesiunea Crimeei de Ucraina şi alipirea la Rusia, precum şi anexarea intempestivă a regiunii. La nivelul analiştilor s-a format însă o opinie conform căreia situaţia din Ucraina marchează credinţa Kremlinului că „peste 20 de ani de încercări de a avea o relaţie mai bună cu Vestul au fost un eşec„, spune Keith Darden, profesor la Universitatea Americană, din Washington, potrivit Associated Press.

    Preluarea rapidă a Crimeei de către Moscova trebuie înţeleasă în contextul modului în care SUA au administrat relaţia cu Rusia de la destrămarea URSS, a spus Jack F. Matlock Jr., ambasador al Statelor Unite la Moscova în perioada de sfârşit a Războiului Rece. „Presupunerea generală că Vestul a forţat colapsul Uniunii Sovietice şi a câştigat astfel Războiul Rece este greşită. Adevărul este că Războiul Rece s-a încheiat prin negocieri în avantajul ambelor părţi„, a scris Matlock într-o opinie publicată de Washington Post. Problema este că de la căderea URSS, SUA „insistă să trateze Rusia ca pe un pierzător„, a adăugat el.

    Extinderea NATO în ţările baltice şi Balcani a reprezentat „echivalentul diplomatic al unei lovituri fulgerătoare în vintre„, a scris fostul ambasador.
    Conexiunile strategice şi emoţionale ale Rusiei cu Crimeea sunt deosebit de profunde. Kremlinul vede Ucraina drept esenţială în încer-carea sa de a forma o Uniune Eurasiatică, o alianţă a fostelor state sovietice modelată după Uniunea Europeană. Etnicii ruşi sunt majoritari în Crimeea, iar Kremlinul are un contract de închiriere pe termen lung a unei baze navale pentru flota sa de la Marea Neagră.

  • Băsescu: Cred că Putin se uită cu cel mai mare jind la gurile Dunării

    Potrivit şefului statului, nimeni, în momentul de faţă, nu exclude “paşi următori”, care să vizeze Transnistria, Republica Moldova, estul Ucrainei sau Odessa. “Dacă mă întrebaţi pe mine, şi asta am susţinut în discuţii la Bruxelles, Federaţia Rusă nu va invada estul Ucrainei, dar îl va controla prin oamenii numiţi în administraţie, pentru că nu au niciun rost să rupă Ucraina”, a spus Băsescu.

    El a precizat că ruşii îşi doresc un “om pe placul lor” în fruntea Ucrainei, la alegerile prezidenţiale din 25 mai. “Cred că Putin se uită cu cel mai mare jind, dacă privim în istoria Federaţiei Ruse şi în istoria Imperiului rus, se uită cu jind la gurile Dunării. Cred că Transnistria, Odessa şi către gurile Dunării, către această zonă, nu ştiu dacă se va întâmpla, dar mi-am făcut datoria să avertizez aliaţii noştri, sper să nu se întâmple, dar, în mod categoric, aceste riscuri există”, a spus şeful statului.

    Preşedintele Băsescu a mai spus că, în opinia sa, vor mai urma acte de agresiune, după Ucraina, “nu împotriva statelor membre NATO, dar, acolo unde NATO nu există, pentru Putin nimic nu există”. În opinia preşedintelui Băsescu, “schimbarea frontierelor în regiune nu este exclusă”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.
     

  • Criza din Ucraina pune în pericol proiectele Exxon Mobil din Marea Neagră

    Înainte ca preşedintele ucraineai Viktor Ianukovici să fie destituit în urma unor revolte violente şi ca Peninsula Crimeea să fie ocupată de forţe militare ruse, un consorţiu condus de Exxon Mobil şi Royal Dutch Shell pregătea investiţii de 735 milioane de dolari pentru forarea a două puţuri în largul coastei de sud-vest a regiunii, potrivit unei analize Bloomberg.

    Ucraina a încheiat anul trecut cu un consorţiu format din Exxon Mobil, Shell, Petrom şi compania de stat Nadra o înţelegere prin care se reconfirmă intenţia de a încheia un acord de împărţire a producţiei pentru exploatarea perimetrului gazeifer Skifska din nord-vestul Mării Negre.

    Consorţiul urma să extragă gaze naturale din zăcământul Skifska, localizat în largul coastelor Ucrainei, în apropiere de ţărmul României.

    Acordul a fost semnat de ministrul ucrainean al Energiei Eduard Stavytsky şi reprezentanţi ai Exxon, Shell şi Petrom, în prezenţa preşedintelui Viktor Ianukovici, anunţa în septembrie anul trecut preşedinţia ucraineană.

    Proiectul are un potenţial de 8-10 miliarde metri cubi de gaze pe an, potrivit datelor prezentate atunci. Volumul este echivalent cu peste jumătate din consumul anual al României.

    În urma evenimentelor politice recente, nu este clar dacă guvernul de la Kiev mai poate acorda licenţe de explorare sau exploatare a zăcămintelor offshore din largul Peninsulei Crimeea.

    Parlamentul din Crimeea a votat săptămâna trecută separarea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă, convocând un referendum pentru data de 16 martie.

    “Exxon şi Shell sunt în impas din punct de vedere legal. Au un acord de explorare cu un guvern care ar putea pierde în curând jurisdicţia asupra regiunii”, comentează pentru Bloomberg Chris Weafer, partener la Macro Advisory, Moscova.

    Exxon a cumpărat drepturile pentru blocul Skifska din largul coastelor Ucrainei după descoperirea din 2012 de la zăcământul Domino, din apele teritoriale româneşti.

    OMV Petrom şi ExxonMobil au anunţat în 2012 o descoperire semnificativă de gaze în Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

    Andrew Swiger, senior vice president la Exxon Mobil, a afirmat săptămâna trecută, într-o prezentare pentru investitori, că grupul este în continuare interesat să obţină licenţe pentru proiecte de explorare în sectorul ucrainean al Mării Negre.

    Directorul general al Exxon, Rex Tillerson, a declarat săptămâna trecută că grupul nu este de partea nimănui în ceea ce priveşte disputa din Ucraina.

    Purtătorul de cuvânt al Exxon Ucraina, Yuri Prikhodko, a refuzat să comenteze efectul referendumului din Crimeea asupra licenţelor offshore ale companiei.

    Pentru guvernul de la Kiev, explorarea potenţialelor resurse din Marea Neagră face parte din strategia de a reduce dependenţa ţării de importurile de gaz natural din Rusia, care asigură mai mult de jumătate din consumul intern. Ucraina a intrat de asemenea în acorduri cu Shell şi Chevron pentru explorarea zăcămintelor de gaze de şist. Guvernul a adoptat şi măsuri de reducere a cosumului de gaze.

    “A doua opţiune” presupusă de referendum, respectiv creşterea autonomiei Crimeei fără separarea de Ucraina, ar putea de asemenea să pună sub semnul întrebării statutul drepturilor comerciale asupra resurselor din apele teritoriale, consideră Richard Mallinson, analist geopolitic la Energy Aspects, Londra.

    Eni, cel mai mare producător de petrol şi gaze din Italia, a încheiat anul trecut un acord cu Ucraina pentru explorarea unei zone de 1.400 kilometri pătraţi în largul coastei de est a Peninsulei Crimeea.

    Directorul general al grupului, Paolo Scaroni, a afirmat săptămâna tercută că nu ştie încă ce impact va avea criza din Crimeea asupra licenţei.

    “Aşteptăm să vedem dacă situaţia se va normaliza, după care vor lua cu siguranţă legătura cu noile autorităţi de acolo. Am traversat în multe ţări tranziţii de putere, iar în mod normal noile guverne respectă contractele”, a declarat şeful Eni la CNN.

    Situaţia tensionată şi extrem de incertă din Ucraina a eliminat, probabil, din lista de priorităţi ale marilor companii petroliere, proiectele de explorare din sectorul ucrainean al Mării Negre, consideră un analist de la Center for Global Energy Studies, Londra.

    Serghei Tsekov, vicepreşedinte al parlamentului din Crimeea, a declarat pentru Bloomberg că noul regim va respecta drepturile investitorilor, refuzând să detalieze.

    Pe lângă proiectele din apele României şi Ucrainei, Exxon deţine licenţe şi în sectorul bulgar al Mării Negre. În apele Turciei, Shell, Chevron şi Petroleo Brasileiro deţin drepturi comerciale asupra unor perimetre.

    Grupul DTEK, controlat de miliardarul Rinat Ahmetov, deţine mai multe licenţe în apele din jurul Peninsulei Crimeea. Un purtător de cuvânt al companiei a afirmat că viitorul acestor proiecte este imposibil de anticipat înainte de soluţionarea crizei politice.

    “Situaţia din Crimeea este totalmente imprevizibilă”, a spus el.

  • Ce câştigă Sterling din vânzarea cotei sale din perimetrul Midia

    “În cazul unei viitoare explorări de succes în porţiunea vândută, Sterling va avea dreptul să beneficieze de încasări suplimentare, respectiv suma de 29,25 milioane de dolari în cazul în care în porţiunea vândută se va face o descoperire comercială şi încă 19,5 milioane de dolari la momentul începerii producţiei din suprafaţa în cauză”, potrivit unui comunicat al Sterling Resources.

    În urma finalizării contractului de transfer, ExxonMobil şi OMV Petrom vor avea fiecare câte 42,5% din perimetrul perimetrul Midia Deep, iar Gas Plus va deţine 15%.

    “Încasările nete vor fi folosite pentru consolidarea bilanţului contabil printr-un aflux de numerar. În plus, încheierea tranzacţiei ne va permite să continuăm procesul de reducere a participaţiilor la toate concesiunile deţinute în România. Acest proces a fost temporizat în anul 2013 ca urmare a întârzierii înregistrate în finalizarea tranzacţiei pentru Midia, zona de apă adâncă”, a declarat, în comunicat, Jake Ulrich, preşedinte şi diretor general interimar al Sterling.

    ExxonMobil şi OMV Petrom au devenit titularii licenţei pentru zona de apă adâncă a perimetrului Midia XV, după ce guvernul a aprobat, în această săptămână, transferul drepturilor de explorare şi producţie de hidrocarburi de la Sterling, Romgaz având opţiunea unei participaţii de 10% în cazul unei descoperiri comerciale.

  • Comisar UE: Pescuitul ilegal în Marea Neagră este o problemă. Copiii noştri ar putea rămâne fără peşte

     Oficialul european a punctat importanţa şi “potenţialul uriaş” al Mării Negre, dar a declarat că există încă probleme, precum pescuitul ilegal şi starea mediului marin.

    “Situaţia mediului marin este departe de a fi ideală, şi spun asta într- un mod delicat. Infrastructura de transport este încă slabă, de exemplu nu putem traversa uşor Marea Neagră pentru a putea avea turism pe coaste sau pentru a desfăşura alte activităţi economice”, a declarat Maria Damanaki, la conferinţa “Dezvoltarea durabilă a economiei albastre a Mării Negre. Intensificarea cooperării marine şi maritime”, organizată la Bucureşti de MAE şi CE.

    Comisarul a mai adăugat că o provocare importantă pentru statele riverane rămâne “stoparea pescuitului ilegal”. În acest sens, ea a făcut apel la îmbunătăţirea stocurilor de peşte din Marea Neagră. “Dacă vom continua în acest mod, nu va mai exista peşte în Marea Neagră pentru copiii noştri”, a avertizat comisarul grec.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro