Tag: Manager

  • Care sunt sfaturile Andreei Strugaru, care a înfiinţat o afacere de 35 de milioane de lei într-un domeniu al bărbaţilor

    •   Andreea Strugaru, coproprietar şi director de marketing al Kadra, a absolvit Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca în 1995 şi a urmat timp de doi ani cursurile Şcolii Postuniversitare de Administrarea Afacerilor din cadrul Facultăţii Babeş-Bolyai.
    •   În 1993 a fondat, alături de Radu Bogdan Opriş şi Monica Adriana Sagmar, Kadra (fostă Aluterm), companie specializată în furnizarea de sisteme de automatizare pentru căile de acces.
    •   Înainte de a fonda Kadra, a lucrat ca inginer de vânzări şi ulterior ca director comercial în cadrul unui importator de profile din aluminiu pentru faţade – Kueryo SRL.
    •   Spune că după ce şi-a setat un obiectiv pentru carieră, a muncit pentru a-l atinge, a păstrat direcţia şi încă nu s-a oprit din învăţat.
    •   Are o fiică şi este de profesie inginer automatist.

    Kadra este o companie clujeană cu venituri anuale de 35 de milioane de lei, realizate mai ales din soluţii de inginerie de acces automatizat în clădiri şi parcări.

    Profilul Andreei Strugaru a apărut în catalogul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, 2019.

  • Cătălina Dodu, country manager { Atos IT }

    •   Cătălina Dodu conduce din 2014 compania Atos IT Solutions and Services România.
    •   Are peste
    un deceniu de experienţă în management IT: anterior, vreme de şase ani, a condus divizia System Integration Business Unit din cadrul aceleiaşi companii şi a lucrat la Bitdefender ca director al departamentului de management al produselor.
    •   Spune că a lucrat mereu în medii dinamice, în care schimbarea e mereu prezentă, indiferent că vorbim despre secunde ca timp de reacţie, în cazul Bitdefender, sau de creşterea rapidă a cifrei de afaceri şi a numărului de angajaţi, în cazul Atos.
    •   În ceea ce priveşte activităţile în mediul de afaceri local, spune că vede din ce în ce mai mulţi reprezentanţi ai acestuia implicaţi: „Cred că e nevoie să ne reunim eforturile pentru a avea efecte cu impact mai mare şi pentru o perioadă de timp mai mare”.

    Cifră de afaceri (2017): 341 mil. lei
    Profit (2017): 51 mil. lei
    Număr de angajaţi: 1.871

  • 100 cele mai puternice femei din business: Elena Ungureanu, country manager România { Visa }

    •   Elena Ungureanu are o experienţă de peste 20 de ani în domeniul plăţilor electronice. Ea s-a alăturat echipei Visa din România în 2003, iar de anul trecut este country manager al biroului local Visa.
    •   Spune că principiul de bază după care şi-a ghidat întreaga carieră este respectul – îi place să îşi trateze partenerii, colegii şi competitorii în acelaşi mod în care i-ar plăcea ei să fie tratată.
    •   Consideră că ideile strălucite apar mai devreme sau mai târziu în orice conversaţie, iar curajul şi creativitatea în modalitatea de implementare a acestora asigură succesul.
    •   Sfatul ei pentru tinerii care îşi încep cariera în domeniul dinamic al plăţilor este să îşi lase curiozitatea să le călăuzească paşii, să ţină pasul în permanenţă cu tot ceea ce apare nou în acest domeniu şi să înţeleagă ce doresc consumatorii care vor cumpăra produsul sau serviciul lor.

  • Cum se poate transforma învăţământul dual într-un standard educaţional în România? – Anca Hociotă, Manager Membership Services & Vocational Training at AHK Rumaenien – VIDEO

    Companiile trebuie să conştientizeze că nu pot primi pe tavă meseriaşi ci trebuie să investească. Aici vorbim de investiţii financiare mari, dar şi de timp. Trendul pe care îl observăm noi în învăţământul dual e că în ultimii ani creşte foarte mult şi cifrele ne-au demonstrat lucrul acesta. Mediul privat nu mai e la cantitate, ci şi la calitate.”

    “Cei care au gândit sistemul la început când s-a reînfiinţat în 2012, au luat ca model sistemul german. Diferenţa e de structură instituţională, am auzit şi mai devreme că există trei instituţii, care ar trebui să lucreze cam la acelaşi lucru. În Germania nu există lucrul acesta, concurenţa aceasta faţă de alte instituţii şi în al doilea rând în toate structurile din mediul privat au un cuvânt extraordinar de spus. În orice comitet de stabilire a curriculum, de stabilire a unei noi meserii, de examinare în orice fel de comitet, mediul privat are minim un reprezentant din trei, adică are o treime.”

    Soluţia este centralizarea tuturor instituţiilor care se ocupă de învăţământ pofesional şi dual şi de un reprezentant al mediului privat, un reprezentant al statului şi unul al elevilor părinţilor.

    “Dacă nu facem proiecte şi formări interesante pentru aceşti elevi şi aici şi din partea mediului de afaceri privat, atunci nu o să funcţioneze acest sistem. Aici vorbim de o curriculă de formare practică, de a avea un plan, de a prezenta elevului ce va învăţa trei ani. De a avea un tutore educat care are cunoştinţe pedagogice – tutorele din companie – contează şi aceasta foarte mult. Sunt mulţi paşi pe care o companie ar trebui să îi introducă, şi de exemplu vorbeam de diferenţele dintre Germania şi România. Acest lucru este stipulat prin lege în Germania, în România nu există obligativitatea aceasta.”

  • ​Când îi vor înlocui roboţii pe angajaţii umani? – Paul Neagoe, business manager OLX – VIDEO

    „Există o teorie preluată de Singularity University legat de ideea de robotică prin care, de fapt, este combătut  faptul că dacă roboţii vor înlocui 50% din joburi acestea va echivala cu o pierdere de 50% din numărul de angajaţi. Este vorba mai degrabă despre o schimbare în nevoia de abilităţi şi de skill-uri  pe care trebuie să le îndeplinească aceşti candidaţi. E mai degrabă o teorie care se uită nu la eliminarea locurilor de muncă ci la înlocuirea unor locuri de muncă actuale cu alte locuri noi care caută alt nivel sau alt tip de skill-uri şi abilităţi de la angajaţi.

    Legat de adaptabilitatea şi dorinţa de schimbare, cel puţin pe meseriile pe care să le numim cu abilităţi transferabile, poate cea de şoferi, care nu necesită anumite certificări speciale sau departamente de pază şi protecţie sau alte meserii de genul acesta. Observăm pe platformă că nu există sau există foarte puţini candidaţi care nu sunt dispuşi la schimbarea domeniilor. De fapt, când îi întrebăm, 80% sunt dispuşi şi aplică în mai multe categorii diferite, cred că în medie sunt undeva la 3 spre 4 categorii diferite la care aplică în acelaşi timp un candidat. E o caracteristică, tocmai din pricina faptului că sunt meserii care nu necesită neapărat un skill foarte specific şi plaja de domenii de astfel de candidaţi care se vor prezenta este mult mai mare.”

  • Cele mai căutate joburi din România – Paul Neagoe, business manager, OLX – VIDEO

    „Dacă urmărim topul indexului locurilor de muncă (realizat de OLX n.red.) la nivel regional, acesta este foarte diferit în funcţie de oraşele despre care discutăm. Este direct proporţional numărul de anunţuri şi aplicanţi cu puterea de cumpărare a unui oraş. Aşa că pentru bone, oraşe precum Bucureştiul, Clujul, Constanţa, Braşovul sunt oraşe care sunt de departe în top şi sunt oraşele cu o putere de cumpărare ridicată. În aceste oraşe, o angajare de bonă sau menajeră se poate închide până la două săptămâni un anunţ, ceea ce este foarte rapid. Despre restul ţării categoriile diferă, bonele şi menajerele sunt cumva mai puţin căutate în tot ce înseamnă judeţe, unde sunt şi salariile mai mici.”

     

     

  • Managerul de la Bagdasar-Arseni a fost schimbat din funcţie. MOTIVUL prezentat de Sorina Pintea

    Ministrul Sănătăţii l-a schimbat din funcţie, marţi, pe managerul Cristian Toma, iar în locul acestuia a fost numit Andi Nodiţ.
     
    „În ceea ce priveşte schimbarea managerului de la Spitalul Bagdasar Arseni, a fost la fel decizia noastră, pentru că lucrurile acolo nu au mers în direcţia cea bună. Ministerul Sănătăţii este interesat de bunul mers al unui spital, în ceea ce priveşte oferirea unui act medical de calitate. Şi când spun calitate este un complex, precum modul de comportament cu pacientul, condiţii hoteliere, aparatura pe care o pui la dispoziţie. Am considerat că nu se întâmplă asta. Şi de aceea am optat pentru schimbarea managementului”, a anunţat, marţi, ministrul Sănătăţii.
     
    Sorina Pintea le-a dat dreptate angajaţilor de la Spitalul „Bagdasar-Arseni”, care marţi au protestat în curtea spitaluui pentru că nu au beneficiat de mai multe sporuri.
     
    „Oamenii au protestat pentru modul în care li s-au calculat sporurile începând din ianuarie 2019. Problema este că ar fi trebuit să fie recalculate din iunie, şi probabil că dacă ne anunţau (conducerea spitalului – n.r.) am fi ştiut că există o problemă de aplicare a unui ordin de ministru din 2010. Oamenii au dreptate, iar acest ordin va fi modificat”, a mai declarat Pintea.
     
  • Cea mai căutată meserie din România şi ce venituri aduce aceasta – Paul Neagoe, business manager OLX – VIDEO

    „Categoria şoferi-curieri ceea cea mai populară din indexul locurilor de muncă (realizat de OLX n.red.). Este un domeniu cu un deficit de 30.000-40.000 de oameni şi salariile sunt destul de mari pe internaţional. Salariile arată o discrepanţă puternică între meseriile de transpot intern şi transport internaţional.

    Pe tot ceea ce înseamnă intern media este undeva între 2.000 până în 3.500 de lei, cumva distribuiţi egal în funcţie de praguri, dar vedem că pentru 20% din şoferii cu care discutăm şi care menţionează salarii nete de peste 6.000-7.000 de lei – aceştia sunt strict şoferii care obţin diurne şi călătoresc foarte mult în afara ţării. Deficitul de aplicanţi vine şdin atractivitatea sporită a joburilor de transport internaţional, care vin cu sacrificiul plecării de acasă şi petrecerea timpului mai mult în deplasare însă care aduc salarii de două, trei ori mai mari.”

  • Transparenţă sau nu când vine vorba de salariu? Paul Neagoe, business manager OLX – VIDEO

    „Lansăm indexul locurilor de muncă, din baza de date OLX, cea de a doua ediţie  – este un raport pe care-l rulăm pe baza noastră de date, o dată la şase luni. Avem undeva în medie la 50.000 de anunţuri lunare de angajare care primesc peste un milion de aplicaţii. Mediile depend în funcţie de categoriile despre care vorbim, variază până la 60 de aplicanţi pe anunţ pe categorii precum personal administrativ şi coboară la locurile unde este deficit, de exemplu în zonele de inginer meseriaş, până la 15 candidaţi pe anunţ. Este mult prea puţin pentru a satisface nevoile angajatorilor. Publicarea informaţiilor salariale sunt un lucru pe care i-am încurajat şi noi pe angajatori să îl facă, sunt deschişi o parte din ei, în funcţie de strategiile lor. Noi vedem un număr cu 30-40% mai mare de aplicanţi pe anunţurile care fac transparentă partea salarială, ceea ce arată clar o tendinţă a angajaţilor de a merge cumva către direcţiile atractive pentru ei. Lucrurile pe care le caută angajaţii, în afară de partea salarială sunt: salariul, care este tot timpul la peste 50-60% din preferinţe; când îi întrebăm însă ce i-ar face să aleagă o companie faţă de alta, dacă salariul ar fi acelaşi, apar aceste extrabeneficii precum: un program de lucru puţin mai flexibil sau obţiunea de a lucra part-time sau opţiunea de a lucra de acasă, evident precum bonuri de masă, sau chiar pretenţii de transport sau subvenţii la chirie.”

  • Cine sunt românii din spatele unuia dintre cele mai puternice business-uri din lume. Ei coordonează peste 4.500 de angajaţi ai McDonald’s

    Uitaţi-vă puţin la mine, uitaţi-vă puţin la voi, tu ai 2.000 de oameni, tu 2.000, ea are 4.000 de oameni”, îşi aminteşte Luiza Nicolae, directorul de operaţiuni al lanţului de restaurante McDonald’s de pe plan local, discuţia avută la începutul anului cu Daniel Boaje, CEO-ul companiei, la preluarea funcţiei. Ea a devenit la 1 ianuarie responsabilă de operaţiunile liderului local al pieţei de restaurante, care a evoluat pe parcursul a 23 de ani, de la venituri de 1,2 milioane de lei, generate de restaurantul aflat la parterul magazinului Unirea din Bucureşti, la 72 de unităţi răspândite în întreaga ţară, cu afaceri totale de peste 687 de milioane de lei (peste 150 de milioane de euro) şi profit net de 79 de milioane de lei (17,2 milioane de euro).

    Numărul angajaţilor a crescut direct proporţional cu restaurantele: de la primii 14 recrutaţi, la peste 4.500 anul trecut. La începutul lui 2016 grupul american McDonald’s a cedat operaţiunile locale maltezilor de la Premier Capital, care au preluat franciza McDonald’s în România şi au 90% din acţiuni, în timp ce executivul Daniel Boaje, care conduce operaţiunile lanţului de restaurante de circa şapte ani, are 10%.

    Premier Capital deţine franciza McDonald’s în peste şase pieţe (Estonia, Grecia, Lituania, Letonia, Malta şi România), însă, potrivit ZF, piaţa locală este de departe cea mai importantă atât ca populaţie, cât şi ca pondere în business. Mai exact, România are o pondere de peste 50% în totalul businessului Premier Capital. Anul trecut, compania a investit 10 milioane de euro în proiectele desfăşurate – printre care deschiderea a patru restaurante McDonald’s noi în Bacău, Bucureşti, Constanţa şi Timişoara şi remodelarea a şase restaurante cu un design şi un sistem inovator, potrivit reprezentanţilor companiei. Cele mai recente investiţii ale companiei se leagă de deschiderea celui de-al patrulea restaurant McDonald’s din Ploieşti, în centrul comercial Ploieşti Shopping City.

    Investiţiile vor continua, în contextul în care compania are aproximativ 50 de proiecte planificate în 2018, printre care încă şase noi deschideri de restaurante şi cinci cafenele McCafé.

    Alături de Luiza Nicolae se aflau, atât la momentul discuţiei cu Daniel Boaje, cât şi la cel al interviului cu Business MAGAZIN, Lucian Zărcan şi Marius Georgescu, cei doi manageri de operaţiuni. Împreună, ei formează echipa responsabilă de operaţiunile restaurantelor McDonald’s la nivel naţional şi, implicit, de cei peste 4.500 de angajaţi din cadrul acestora. Lucian Zărcan coordonează regiunea de est şi de sud-est, iar Marius Georgescu, regiunea centrală şi de vest, Luiza Nicolae fiind responsabilă de coordonarea întregului lanţ.

    Lunar, directorul de operaţiuni al McDonald’s parcurge aproximativ 4.000 km pe ruta acasă-birou/birou-acasă. Locuieşte în Ploieşti, lucrează la McDonald’s de 22 de ani şi face în fiecare zi naveta până la birou. De-a lungul timpului, a trecut prin toate poziţiile ierarhice reprezentantive pentru un restaurant McDonald’s – de la conducerea unei zone până la conducerea schimburilor şi până la rolul de director de restaurant. Absolventă a Universităţii de Litere şi Ştiinţe din Ploieşti, Nicolae s-a angajat la McDonald’s în 1996, ca manager trainee: „Auzisem de McDonald’s, ştiam că este liderul pe piaţa de fast-food mondială şi eram convinsă că este o companie în care, cu paşi mărunţi, poţi să îţi construieşti o carieră”. 

    Nu ştia însă foarte multe detalii despre companie; de altfel, chiar şi despre postul disponibil auzise într-un anunţ de ziar. Spune că încă de pe atunci şi-a fixat obiectivul să îşi construiască o carieră în domeniu; la momentul semnării contractului, de pildă, îşi dorea să ajungă store manager. Astfel, după ce a început ca manager trainee, în 1996, la restaurantul din Piaţa Romană, din Bucureşti, a revenit în oraşul natal odată cu deschiderea restaurantului McDonald’s de acolo, în luna noiembrie a aceluiaşi an. În anul 2000 şi-a atins ţinta fixată la angajare, devenind store managerul primului restaurant din Ploieşti. Ulterior, a devenit responsabilă de conducerea celui de-al doilea, iar în 2011 a preluat rolul de consultant de operaţiuni, funcţie din care raza ei de activitate s-a extins la coordonarea a şapte restaurante McDonald’s.

    „Acest rol implică o coordonare a activităţii restaurantelor printr-o foarte bună comunicare şi cooperare cu store managerii restaurantelor respective.” Printre lucrurile discutate cu aceştia se numără, de pildă, faptul că angajaţii beneficiază de instruire, pregătire şi de posibilitatea de a promova, că ţinta de vânzări este atinsă etc. Luiza Nicolae nu precizează care sunt ţintele de buget pentru unităţile McDonald’s, dar procesul de bugetare începe din luna iunie a anului curent pentru anul care urmează, variind în funcţie de o serie de factori. „Urmărim evoluţia fiecărui restaurant în funcţie de istoric, de condiţiile de la momentul respectiv, de piaţă, de zona în care se află restaurantul, factori de impact care ar putea aduce plusuri sau minusuri în vânzările restaurantului.”

    Din rolul de consultant operaţional a evoluat anul trecut în cel de manager operaţional, în care a lucrat cu trei consultanţi de operaţiuni în subordine şi a coordonat activitatea a 21 de restaurante, iar următorul pas, făcut la începtul acestui an, a fost preluarea rolului actual. În mod paradoxal, primul restaurant inaugurat din această funcţie a fost tot la Ploieşti.

    Lucian Zărcan, unul dintre cei doi manageri operaţionali ai companiei, era student în anul II la biotehnologie medical-veterinară şi avea chiar bursă de merit atunci când s-a angajat la McDonald’s dintr-o glumă, îşi aminteşte el. Câţiva colegi, într-o sesiune, au lansat provocarea angajării. „Să vedem care are mai mult curaj dintre noi să se angajeze undeva.” Iar în contextul în care pe palierul căminului avea doi colegi care lucrau la McDonald’s în Otopeni, şi-a propus să accepte provocarea angajându-se în cadrul acelui restaurant. „M-am dus la vreo trei interviuri şi nu am fost acceptat, voiam să mă angajez part-time şi nu se făceau astfel de angajări la acel moment; am avut noroc a patra oară, când store managerul restaurantului respectiv nu se afla acolo şi era înlocuit temporar de o altă persoană.” I-a fost acceptat astfel CV-ul, însă, îşi aminteşte amuzat, când a reuşit să se angajeze, cei doi colegi de palier nu mai lucrau acolo. „După vreo cinci ani, când am ajuns în poziţia de manager, ei plecaseră din ţară cu familia – îmi spuneau: Uite, noi te-am făcut manager la McDonald’s.”

    A absolvit facultatea în 1998, dar nu şi-a mai dorit să profeseze în domeniu: „Salariul pe care îl câştigam la McDonald’s era cu vreo 200-300 lei mai mare decât dacă m-aş fi angajat la Institutul Pasteur”. Spune că a rămas la McDonald’s datorită oamenilor pe care i-a găsit aici: „Compania creşte datorită oamenilor, tot ce facem aici este cu şi despre oameni.” Şi-a continuat cariera la McDonald’s şi a ajuns director de restaurant în 2007. A condus timp de un an restaurantul din Colentina, apoi pe cel din Buzeşti, iar de acolo a fost avansat ca business consultant, iar de la 1 ianuarie este manager operaţional. „Această funcţie îmi pune pe umeri experienţa a jumătate dintre colegii din restaurante.”

    Pentru el, învăţăturile primite în carieră, de la angajare şi până la un rol mai avansat în ierarhie, aduc aceeaşi satisfacţie şi în viaţa personală. Oferă şi câteva exemple în acest sens: „Dacă nu lucrezi în echipă, degeaba te apuci să lucrezi. Sporturile individuale sunt din ce în ce mai puţine – şi Simona Halep, un sportiv individual, are o întreagă echipă în spate. Asta înseamnă că nu poţi face nimic de unul singur”. Un alt exemplu pe care îl oferă este comunicarea: „McDonald’s comunică indiferent de starea clientului, pe unul mai agresiv îl tratează cu bineţe, la fel şi pe unul foarte deschis”. Nu în ultimul rând, ceea ce aplică în viaţa sa, dar şi a copiilor, este ospitalitatea specifică activităţii din restaurante: „Le spun copiilor să zică mereu «te rog» şi «mulţumesc».” Reperele personale nu se încheie aici: pentru Zărcan, compania este locul în care a cunoscut-o pe soţia sa. „M-am căsătorit la McDonald’s, peste şase ani o să am încă un coleg din familie la McDonald’s, fiica mea. Provocarea este ca în fiecare zi, prin ceea ce facem noi, să ne ridicăm la aşteptările consumatorilor; din cauza stresului zilnic, aşteptările sunt din ce în ce mai ridicate şi trebuie să ne ridicăm şi noi, câte o treaptă, la nivelul acestor provocări.”

    Şi pentru Marius Georgescu, cel de-al doilea manager operaţional al companiei, munca în cadrul lanţului de restaurante a început cu o discuţie între prieteni. La sugestia unui amic, în perioada studiilor de management pe care le urma, s-a angajat în restaurantul Unirea 2. A avansat până în funcţia de asistent manager, în 2001 a revenit şi el în oraşul natal, Ploieşti, unde, la fel ca Luiza Nicolae, a devenit store manager după doi ani de activitate. Ulterior a condus timp de un an restaurantul din Braşov, iar consultant operaţional a devenit în mai anul trecut, rol unde a avut opt restaurante în subordine, trei în Braşov, două în Bucureşti şi trei în Ploieşti. Care sunt obiectivele celor trei manageri care au preluat responsabilitatea conducerii celor peste 4.500 de angajaţi ai companiei? În primul rând, creşterea numărului acestora, în contextul deschiderilor vizate de companie pentru anul acesta. Luiza Nicolae spune că şi-au planificat şapte noi deschideri de restaurante; după deschiderea de la Ploieşti, de pe 1 iunie, urmează altele noi în Iulius Mall, Timişoara, în Centrul Vechi al oraşului Sibiu, într-o locaţie atipică, urmează alte două restaurante Drive în Bucureşti, precum şi altele în două oraşe noi, Brăila şi Focşani.

    „Departamentele de dezvoltare şi de real estate sunt extrem de implicate în a căuta şi a analiza zonele cu potenţial. Ne interesează să intrăm în oraşe noi, lucru care nu s-a mai întâmplat de câţiva ani”, descrie ea unul dintre obiectivele companiei. Luiza Nicolae spune că departamentul pe care îl conduce ştie cu minimum un an înainte planurile de deschideri. Procesul începe prin recrutarea de manageri trainee, urmând ca ulterior să recruteze echipele de lucrători. Care sunt calităţile pe care le caută la un manager trainee? „În primul rând discutăm de partea de pregătire, educaţie şi de studii. Apoi căutăm pozitivitate, deschidere pentru a face lucrurile de la zero: chiar dacă vii pe o poziţie de manager trainee, porneşti din sala de mese, de la a curăţa podeaua şi toaleta, învaţă modul de preparare a produselor, cum să se poarte cu clienţii şi să comunice cu colegii, iar de acolo fac paşii următori.” Orice angajat trece prin toate activităţile specifice unui restaurant: „Treci apoi prin toate etapele de învăţare, continuând cu staţia de cartofi, linia de servire, bucătăria, până când ajungi la nivelul de pregătire de bază, după care ţine doar de tine să vrei să te dezvolţi. Poţi ajunge astfel să coordonezi câţiva oameni, apoi o zonă a restaurantului, mai târziu poate vei coordona întregul restaurant, echipe tot mai mari.” Trecând prin toţi aceşti paşi, este nevoie de cel puţin doi ani pentru ca un proaspăt angajat să ajungă, de pildă, la coordonarea unui restaurant McDonald’s, spune Luiza Nicolae.

    Numărul angajaţilor dintr-un restaurant variază în funcţie de dimensiune, de nivelul de vânzări şi de dotările restaurantului: astfel, în restaurantele de tip drive lucrează în medie 75-80 de angajaţi, în cele de tip in-store, media de angajaţi este de 50, iar în restaurantele de tip food-court, mall, sunt între 35 şi 40 de angajaţi. Pentru anul în curs şi-au fixat obiectivul de a recruta 1.000 de angajaţi – obiectiv nu lipsit de provocări, în contextul crizei de personal de pe piaţă. „Am avut o abordare total diferită şi am fost primii care au lansat o campanie de angajator extrem de reuşită, în urmă cu doi ani. Anul acesta am reinventat-o şi noi spunem că facem lucrurile şi mai bine.

    Un exemplu din rândul programelor de motivare a angajaţilor se referă la bursele McDonald’s, prin care compania îi premiază pe cei mai buni angajaţi studenţi – anul acesta 34 de angajaţi au primit câte o bursă în valoare de 2.500 de lei; precum şi programul de manager trainee, care presupune că angajaţii care îşi doresc să lucreze cu clienţii şi să ghideze o echipă pot deveni un astfel de manager, care îşi poate dezvolta atât abilităţile de muncă în echipă, cât şi pe cele orgnizatorice şi de leadership, în vederea avansării pe prima treaptă a scării ierarhice a managementului în restaurantele McDonald’s. „Comunicăm foarte mult, ne adresăm echipelor din restaurante, îi vizităm şi stăm de vorbă cu ei, îi ţinem aproape şi informaţi legat de tot ceea ce se întâmplă în companie şi legat de planurile pe care le avem. Ne preocupă foarte mult să avem tot timpul pachetele corecte şi adaptate la poziţiile din restaurant, notează Luiza Nicolae. „Suntem la curent şi facem tot felul de analize în piaţă şi ştim unde ne situăm ca nivel salarial, luând toate măsurile pentru ca angajaţii noştri să beneficieze de condiţii de muncă şi de pachete salariale peste media din piaţă. Salariul de intrare la McDonald’s este de 3.250 lei brut, sumă în care, potrivit reprezentanţilor companiei, intră mai multe beneficii şi bonusuri individuale şi de echipă pentru toţi angajaţii, acordate pentru implicare şi performanţă. Luiza Nicolae explică faptul că pe partea de retenţie se lucrează încontinuu, existând atât programe de motivare la nivel naţional, cât şi unele la nivel local. „Fiecare director de restaurant poate implementa la nivelul echipei diverse programe prin care să îşi motiveze angajaţii şi să susţină, până la urmă, performanţa lor şi rezultatele de business.

    Iar când vine vorba despre noua generaţie de angajaţi, din punctul său de vedere, tinerii din ziua de astăzi sunt motivaţi de ideea de a avea flexibilitate şi apreciază un mod de comunicare informal, aşa cum sunt obişnuiţi să comunice între ei. „Oportunităţile de carieră reprezintă de asemenea un punct foarte important atunci când te gândeşti unde te duci să lucrezi, iar pachetul de beneficii este cu siguranţă un alt aspect care poate face diferenţa şi care te poate ajuta să iei o decizie, spune operations directorul de la McDonald’s. Generaţiile se schimbă datorită mediului în care ne dezvoltăm, informaţiilor care vin din toate sursele – fie ele credibile sau mai puţin credibile, crede Lucian Zărcan. „Ideea este că noi, indiferent de aceste generaţii care vin să se angajeze la McDonald’s, îi facem pe toţi să lucreze în acelaşi scop, şi anume de a mulţumi clientul care se află de cealaltă parte a tejghelei, conchide el.

    În ceea ce priveşte tendinţele din domeniul în care activează, nici din această piaţă nu lipsesc dezvoltările tehnologice. Compania implementează conceptul  „experience of the future, care presupune că un restaurant nou deschis în acest sistem beneficiază de un decor nou, de tehnologie de tipul kiosk-uri digitale de comandă în sala de mese astfel încât fiecare client să îşi creeze singur comanda pe care vrea să o aibă; plata se poate realiza cu cardul la aceste kioskuri, în vreme ce pe linia de servire rămân doar trei case de marcat. În ceea ce-i priveşte pe clienţii care vor dori să comande în stil clasic, aceştia au la dispoziţie menu-boarduri digitale. „Vorbim şi de o întreagă reconfigurare a bucătăriei, cu echipamente de ultimă generaţie care permit prepararea produselor în modul made for you, adică fiecare burger este preparat în momentul în care apare pe monitor, imediat după ce clientul a tastat comanda pe ecran, explică operations directorul de la McDonald’s. Ea se referă şi la partea de ospitalitate, conceptul „experience of the future aducând şi o nouă poziţie în cadrul companiei, cea de guest experience leader. „Acesta este un angajat care îşi desfăşoară activitatea doar în sala de mese a restaurantului, iar jobul lui este de a interacţiona continuu cu clientul şi de a se asigura că pe întreaga călătorie a acestuia – de la intrarea în restaurant şi până la plecare – clientul beneficiază de atenţie, asigurându-se că totul a fost în regulă.

    O altă linie de dezvoltare se leagă de McDelivery, livrarea la domiciliul clientului, desfăşurată în prezent în 22 de restaurante; proiectul a demarat anul trecut, având ca partener FoodPanda. „Vom continua expansiunea, iar serviciul va fi disponibil până la finalul acestui an în 50 de restaurante, precizează Luiza Nicolae.

    În ceea ce priveşte împărţirea sarcinilor, fiecare dintre cei doi manageri operaţionali – Lucian Zărcan şi Marius Georgescu – are în coordonare directă câte 6 consultanţi operaţionali, delimitarea realizându-se din punct de vedere teritorial. „Ne întâlnim la birou o dată pe săptămână, când analizăm rezultatele, vedem cum stăm raportat la obiective; ne setăm priorităţile pentru perioada următoare, explică Luiza Nicolae, subliniind că activităţile lor implică numeroase vizite la restaurante.

    Ea raportează direct CEO-ului companiei, Daniel Boaje, şi spune că discută cu acesta cel puţin o dată pe săptămână. „Întotdeauna, felul în care priveşte lucrurile este obiectiv şi ne ajută în ceea ce facem. Este exigent, dar corect”, descrie Luiza Nicolae relaţia cu CEO-ul companiei, care, de altfel, a preluat acest rol după ce a dobândit şi el experienţă în departamentul de operaţiuni. „Ce admir la el este că fiecare exemplu pe care ni-l dă îl argumentează din experienţa proprie. Ne dă exemple ca să ne motiveze şi  să ne dea un impuls că se poate”, descrie şi Zărcan relaţia cu CEO-ul companiei. Iar Marius Georgescu spune că Boaje i-a sfătuit să întrebe, să fie curioşi şi ambiţioşi.

    Ce ar recomanda cei trei tinerilor care îşi doresc un parcurs profesional similar cu al lor? Tinerii care vor să se angajeze şi să evolueze în cadrul McDonald’s trebuie să îşi dorească acest lucru şi să accepte provocări, spune Luiza Nicolae. „Să nu le fie teamă de schimbări, să fie cu zâmbetul pe buze şi să fie ambiţioşi, determinaţi, îi sfătuieşte ea. Lucian Zărcan mizează pe spiritul de echipă: „Să fie îndrăzneţi, să fie alături de colegii lor, să îşi impună un stil de a lucra în echipă şi să îşi facă în cei din jurul lor exemple personale – asta îi va ajuta, cu siguranţă, să se dezvolte”. Iar Marius Georgescu îi completează cu o calitate pe care el o consideră esenţială: „Curajul”. Dar toţi trei consideră că jobul la McDonald’s trebuie ca în primul rând să ţi se potrivească.


    PESTE Două decenii de creşteri

    McDonald’s România, liderul local al pieţei de restaurante, a evoluat pe parcursul a două decenii de la venituri de 1,2 milioane de lei, generate de restaurantul aflat la parterul magazinului Unirea din Bucureşti, la 72 de unităţi răspândite în întreaga ţară, cu afaceri totale de peste 687 de milioane de lei (peste 150 de milioane de euro) şi profit net de 79 de milioane de lei
    (17,2 milioane de euro). Numărul angajaţilor a crescut direct proporţional cu restaurantele: de la primii 14 recrutaţi, a ajuns la peste 4.500 anul trecut.


    La acest articol a  contribuit şi Andra Stroe.