BusinessMagazin

Tag: livrari

  • DHL face prima livrare cu drone înaintea giganţilor Amazon şi Google

    Divizia DHL a Deutsche Post AG, cel mai mare furnizor de servicii poştale din Europa face astăzi primele livrări cu drone în Europa. DHL va livra medicamente locuitorilor Juist, o mică insulă din nord-vestul Germaniei.

    Zborul de astăzi va dura până la 30 de minute, iar evenimentul marchează şi începutul unui program pilot de testare de 30 de zile prin care se va decide dacă livrările prin intermediul dronelor – denumite “parcelocoptere” sunt mai eficiente decât metodele tradiţionale de livrare, potrivit Entrepreneur.com. Pe durata perioadei de probă, DHL va trimite medicamente pe insulă de două ori pe zi prin intermediu unei drone, modalităţi de transport precum aernovele sau feribotul, nu sunt valabile. DHL a obţinut aprobarea autorităţilor statale, a celor de trafic aerian şi a ministerelor federale de transport pentru a funcţiona într-o zonă cu trafic aerian restricţionat.

    Programul pilot al DHL este similar cu testările cu drone făcute de giganţii din Sillicon Valley Amazon şi Google. Reprezentanţii ambelor companii au declarat  că folosirea dronelor pentru livrările comerciale este la ani distanţă de concretizare, mai ales din cauza regulilor stricte impuse de Administraţia Federală Aviatică Americană (AFAA). Instituţia a interzis o livrare de bere cu drone pentru pescarii din Minnesota şi folosirea dronelor pentru fotografii de către echipa de baseball Washington Nationals.

    Reprezentanţii DHL cred că livrările cu drone pot fi făcute, cel puţin în ţările din afara Statelor Unite ale Americii.

     

     

  • DHL face prima livrare cu drone înaintea giganţilor Amazon şi Google

    Divizia DHL a Deutsche Post AG, cel mai mare furnizor de servicii poştale din Europa face astăzi primele livrări cu drone în Europa. DHL va livra medicamente locuitorilor Juist, o mică insulă din nord-vestul Germaniei.

    Zborul de astăzi va dura până la 30 de minute, iar evenimentul marchează şi începutul unui program pilot de testare de 30 de zile prin care se va decide dacă livrările prin intermediul dronelor – denumite “parcelocoptere” sunt mai eficiente decât metodele tradiţionale de livrare, potrivit Entrepreneur.com. Pe durata perioadei de probă, DHL va trimite medicamente pe insulă de două ori pe zi prin intermediu unei drone, modalităţi de transport precum aernovele sau feribotul, nu sunt valabile. DHL a obţinut aprobarea autorităţilor statale, a celor de trafic aerian şi a ministerelor federale de transport pentru a funcţiona într-o zonă cu trafic aerian restricţionat.

    Programul pilot al DHL este similar cu testările cu drone făcute de giganţii din Sillicon Valley Amazon şi Google. Reprezentanţii ambelor companii au declarat  că folosirea dronelor pentru livrările comerciale este la ani distanţă de concretizare, mai ales din cauza regulilor stricte impuse de Administraţia Federală Aviatică Americană (AFAA). Instituţia a interzis o livrare de bere cu drone pentru pescarii din Minnesota şi folosirea dronelor pentru fotografii de către echipa de baseball Washington Nationals.

    Reprezentanţii DHL cred că livrările cu drone pot fi făcute, cel puţin în ţările din afara Statelor Unite ale Americii.

     

     

  • Ucraina, paşi spre pace cu spatele la zid

    Amânarea vizează reducerea de către Ucraina a tarifelor vamale pentru mărfurile importate din UE, măsură contestată de Rusia, care susţine că efectul ar fi inundarea Rusiei cu mărfuri din UE reexportate de Ucraina. Moscova ameninţase că dacă nu se renunţă la această măsură, va aboli regimul comercial preferenţial cu Ucraina, ceea ce ar fi dat o nouă lovitură economiei ucrainene.

    Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a făcut şi o vizită la Washington, unde a pledat cauza ţării sale în faţa Congresului şi s-a întâlnit cu preşedintele Barack Obama şi cu secretarul de stat John Kerry. El a cerut încă o dată arme, argumentând că Ucraina merită un statut special de aliat al SUA şi ca atare se califică spre a primi asistenţă militară specială, însă administraţia SUA a refuzat din nou orice livrare de arme ofensive. Potrivit CNN, Poroşenko a spus că “nu poate câştiga nimeni un război numai cu pături”, făcând astfel aluzie la echipamentele livrate până acum Ucrainei de partenerii occidentali. Casa Albă a anunţat însă şi de data aceasta că va oferi Kievului tot un pachet de echipamente defensive, în valoare de 46 mil. dolari, cuprinzând echipamente de protecţie antigonţ, căşti, vehicule militare şi ochelari cu viziune nocturnă.

    În paralel, spre a detensiona situaţia din Doneţk şi Lugansk, parlamentul de la Kiev a aprobat o serie de legi care garantează o mai mare autonomie pentru aceste regiuni, organizarea de alegeri la 7 decembrie în districtele separatiste şi o amnistie a separatiştilor, cu excepţia celor dovediţi de “crime, violuri şi terorism”. Conflictul dintre trupele guvernamentale şi separatiştii susţinuţi de militari ruşi s-a soldat până acum cu aproape 2.900 de morţi, în timp ce aproximativ 630.000 de persoane au fost strămutate, conform ONU.

    Guvernatorul băncii centrale ucrainene, Valeria Gontareva, a avertizat, în context, că prelungirea luptelor cu separatiştii ar determina o scădere a PIB cu 9-10% anul acesta, în special în condiţiile în care exporturile către Rusia s-ar putea reduce cu 35%. Petro Poroşenko a declarat însă, potrivit Kyiv Post, că în situaţia economică actuală caracterizată de ameninţarea din partea Rusiei, complexul militaro-industrial naţional ar putea deveni unul dintre principalele motoare ale economiei.

  • Plus 30% pentru vânzările de maşini noi

    Faţă de luna iulie, vânzările de autovehicule noi au înregistrat o scădere de 25,3%, iar livrările de autoturisme s-au redus cu 30,4%. În România, vânzările sunt susţinute în continuare de achiziţiile realizate de către companii, acestea reprezentând 71% din volumul total înregistrat în perioada ianuarie – august.

    Asociaţia semnalează faptul că în primele opt luni ale anului înmatriculările de autoturisme rulate au scăzut cu circa 5,5% (8.300 unităţi) comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013. Cu toate acestea, volumul maşinilor rulate (peste 139.000 unităţi în 2014) rămâne ridicat comparativ cu cel al autoturismelor noi, de aproximativ trei ori mai mare. Comparativ, în 2013 raportul a fost de 4 unităţi rulate la una nouă.

    Pe modele, situaţia a rămas neschimbată, Dacia Logan fiind cel mai bine vândut model în luna august, dar şi după opt luni, urmat de Dacia Sandero, Dacia Duster, Skoda Octavia şi Volkswagen Golf. Producţia auto a scăzut cu 8,4% în intervalul analizat, la 252.119 de autovehicule, din care 85% au fost asamblate de Dacia, 14,8% de Ford şi 5 unităţi de către Roman Braşov.

  • Ministrul pentru Energie: România nu ar avea probleme chiar dacă Gazprom opreşte în totalitate livrările de gaze

    Nicolescu a arătat că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că şi de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze.

    “Am încercat să discut astăzi (luni – n.r.) cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, dar nu a fost posibil. Mi s-a spus că nu este în Bucureşti. Voiam să aflu motivele acestor reduceri, pentru că nici Transgaz nu are un răspuns de la Gazprom”, a afirmat luni într-o declaraţie de presă Răzvan Nicolescu.

    El a adăugat că importurile de gaze pentru luni sunt în parametrii agreaţi. Ministrul a arătat că producţia zilnică de gaze a României este dublă faţă de consum şi că populaţia nu este afectată de reducerea gazelor din Rusia.

    “Cred că trebuie să începem să ne obişnuim cu această situaţie în săptămânile care vor urma. Cantităţile (importate – n.r., de aproximativ 200.000 metri cubi pe zi) sunt absolut nesemnificative şi nu există niciun fel de risc pentru perioada de iarnă, chiar dacă furnizarea s-ar opri de tot până la primăvară şi chiar dacă va fi o iarnă extrem de dificilă”, a mai spus Nicolescu.

    El nu exlude ca situaţia importurilor de gaze ruseşti să se schimbe de la oră la oră.

    “Sperăm că energia să nu fie folosită ca armă politică, pentru că cei care ar face asta ar avea de pierdut”, a mai spus Nicolescu.

    Nicolescu a declarat sâmbătă pentru MEDIAFAX că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni.

    Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Uniunea Europeană a institui vineri noi sancţiuni la adresa Rusiei, care prevăd printr altele măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom – Gazprom Neft.

    Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Sibiu, că noile sancţiuni impuse Rusiei, dar şi cele impuse de Rusia României “afectează din punct de vedere economic”, existând multe firme care aveau exporturi, dar a reiterat ideea că “este un preţ care merită şi trebuie plătit”.

    Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una din puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă.

    În ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor către Ucraina, în 2006, 2009 şi începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ. În acest an, livrările de gaze către Europa au continuat.

  • Cipru poate aproviziona cu gaze ţările din Europa Centrală

     “Cipru poate juca un rol important în proiectul coridorului nord-sud, furnizând gaze terminalelor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Grecia, care să fie livrate apoi Bulgariei, României şi Europei Centrale”, a spus Vigenin după discuţii avute luni cu omologul său cipriot Ioannis Kasoulides.

    Vigenin a adăugat că este doar o idee care poate fi discutată, dar această opţiune există, el exprimându-şi speranţa într-o colaborare strânsă cu Cipru în această problemă. El a arătat că Bulgaria nu poate înlocui integral gazele ruseşti, dar că există posibilitatea ca Cipru să devină, pe termen mediu, furnizor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite cer Rusiei să reia negocierile cu Ucraina pe tema gazelor

     “Uniunea Europeană a prezentat un compromis echitabil şi rezonabil. (…) Cerem Rusiei să reiniţieze negocierile”, a declarat Jennifer Psaki, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american.

    “Comisia Europeană colaborează cu ambele părţi în vederea găsirii unui compromis comercial competitiv, care ar soluţiona problemele legate de plăţi şi preţul de piaţă” pentru gazul rus livrat Ucrainei, a adăugat Psaki.

    Rusia a sistat luni livrările de gaze către Ucraina, după eşecul negocierilor şi din cauza restanţelor acumulate de Kiev – 4,5 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jose Manuel Barroso le cere Rusiei şi Ucrainei să facă un efort pentru a ajunge la un acord

     “Aş vrea, încă o dată, să le cer celor două ţări să facă un efort şi să se angajeze”, “pentru credibilitatea lor”, a declarat el în cadrul unui forum economic la Santander (nordul Spaniei), la scurt timp după anunţul întreruperii efective de către Moscova a livrărilor de gaz spre Ucraina.

    “Comisia joacă rolul intermediarului în această problemă”, a declarat el, precizând că Guenther Oettinger, comisarul european pentru Energie, este în contact cu cele două ţări şi cu gigantul energetic Gazprom.

    “Ne-ar plăcea ca Rusia să poată accepta această propunere de acord”, a insistat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde se duc banii FMI pentru Ucraina

    Singura concesie făcută de Rusia a fost însă decizia Gazprom de a amâna de la 2 la 9 şi apoi 10 iunie termenul pentru trecerea la sistemul de plată în avans al gazelor, după ce Naftogaz din Ucraina a achitat, din banii primiţi de la FMI, 786 mil. dolari, adică prima tranşă a datoriei pentru gazele livrate. Conform ministrului ucrainean al energiei, Iuri Prodan, această sumă reprezintă singura parte din datorie pe care autorităţile de la Kiev nu o contestă.

    În ce priveşte trecerea la sistemul de plată în avans pentru gaze, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că dacă Rusia va lua această măsură, Ucraina o va contesta în justiţie. Iaţeniuk a precizat că Ucraina are stocuri de gaze depozitate subteran de 12 mld. mc şi că poate primi 500 mil. mc pe lună din Polonia, Ungaria şi Slovacia. În total, Ucraina consumă în medie 4,2 mld. mc gaze pe lună.

    Anterior, Gazprom ameninţase că dacă Naftogaz nu plăteşte în avans pentru luna iunie până la 2 iunie, va opri livrările de gaze către Ucraina.

    Naftogaz datorează Gazprom în total 4,45 mld. dolari, din care 1,45 mld. pentru livrările din noiembrie-decembrie (pentru gazul livrat la vechiul preţ de 268 dolari/1.000 mc) şi 3 mld. pentru aprilie-mai (gazul livrat la noul preţ de 485 dolari/1.000 mc). Rusia nu a primit nicio plată pentru gazele livrate în aprilie-mai.

    Comisia Europeană a propus Rusiei şi Ucrainei o întâlnire la nivel înalt pe tema problemei gazelor, care ar putea avea loc la 11 iunie. Discuţii separate între Rusia şi Ucraina au loc sâmbătă.

  • UE îi cere lui Vladimir Putin să nu întrerupă livrările de gaze către Europa

     “Atât timp cât continuă discuţiile în trei” între Rusia, Ucraina şi UE, “livrările de gaz nu trebuie întrerupte. Contez pe Federaţia Rusă pentru a menţine acest angajament”, i-a scris lui Putin preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

    Scrisoarea lui Barroso a fost dată publicităţii miercuri de Comisia Europeană.

    La 14 mai, Vladimir Putin a adresat o scrisoare câtorva lideri europeni afirmând că Rusia nu a primit nicio “propunere concretă” din partea Uniunii Europene privind plăţile Ucrainei pentru livrările de gaz rusesc şi cerând UE o implocare “mai activă”.

    Ca de la începutul crizei, Comisia a fost desemntă să răspundă în numele întregii UE şi a celor 28 de state membre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro