BusinessMagazin

Tag: lideri

  • Opinie – Lars Wiechen, partener coordonator consultanţă financiară, Deloitte România: „Despre liderii din zilele noastre şi cultul CEO-ului“

    Jack Welch şi General Electric. Bill Gates şi Microsoft. Mark Zuckerberg şi Facebook. Atribuim în mod natural succesul unei afaceri de miliarde de dolari, cu sute de mii de angajaţi, unei singure persoane. Îl iubim pe eroul nostru, creatorul care făureşte o companie dintr-o viziune puternică, cu îndrăzneală şi carismă. Stăm pe margine şi aclamăm cu fervoare, pe măsură ce figura mesianică se înalţă pentru a revigora un brand pe moarte.

    Termenul „CEO celebru“ a început să fie folosit la începutul secolului al XX-lea, descriind iniţial baroni industriali precum Henry Ford sau John D. Rockefeller. În ultimii ani, atenţia publicului s-a concentrat din ce în ce mai mult asupra lumii afacerilor, cu figuri emblematice doborâte de scandaluri sau lideri politici carismatici dispărând aproape peste noapte. Carierele au devenit mai maleabile, iar executivii ambiţioşi pot acum să se dezvolte în orice direcţie, de la televiziune, la politică sau chiar sport.

    Mai mult, în epoca actuală a mass-media instante, directorii celebri au devenit tot mai prevalenţi, mai vizibili, iar percepţia şi stima de sine au devenit din ce în ce mai legate de atenţia primită zilnic prin intermediul reţelelor sociale – atenţie, la care şi cei mai mari regi, cuceritori, sau alte figuri proeminente din istorie ar fi putut doar visa. Atenţia autoindusă prin intermediul mass-media provoacă adesea un sentiment nesănătos de grandoare, făcând liderii să se simtă exponenţial mai mari decât poziţia sau capacitatea lor reală. Acest lucru se poate dovedi dăunător, deoarece îi împinge adesea pe oameni într-un complet „divorţ de realitate”.

    Mulţi lideri nu realizează că pun mai multă valoare pe a fi etichetaţi de către ceilalţi ca fiind „extraordinari”, luptând fără încetare pentru a obţine o anumită percepţie de la cei din jur şi pierzând din vedere lucruri de bază, precum faptul că impresia celorlalţi nu se află în sfera noastră de influenţă. În schimb, toată această poleială nu este altceva decât o iluzie, o dorinţă de recunoaştere născută din narcisism, o cale indirectă de a se duela cu propria nesiguranţă. Totuşi, e bine să nu ne scape din vedere că „dintre toate decepţiile, cea mai gravă este auto-dezamăgirea” (Platon).

    Astfel, trebuie să ne asigurăm mai întâi că suntem împăcaţi cu sinele, deoarece adevărata validare vine printr-un dialog onest cu noi înşine, mai degrabă decât din a căuta fără sfârşit o confirmare exterioară. În timp ce lupta continuă pentru menţinerea imaginii de sine poate deveni o misiune extenuantă şi alienantă pentru cei care o duc, oamenii se lasă uşor fermecaţi de imaginea publică şi reputaţia liderilor, adesea asociindu-i cu un personaj mesianic.

    Suntem captivaţi de aparenţe, iar acesta este punctul nostru sensibil. În loc să încercăm să descifrăm caracterul oamenilor, alegem să admirăm, să angajăm şi să lucrăm cu oameni pe baza reputaţiei lor impecabile, a CV-urilor strălucitoare şi a carismei lor debordante, trezindu-ne mai apoi la baza mediocrităţii, suferind de pe seama liderului şovăielnic sau a micromanagerului. Prin urmare, trebuie să depunem eforturi pentru a ne schimba perspectiva, ignorând mitul auto-promovat care înconjoară mulţi lideri şi începând să le măsurăm contribuţia şi să le analizăm calitatea leadershipului prin standarde obiective.

    Longevitatea multor lideri de afaceri este adesea însoţită de o rezistenţă la schimbare, în ciuda faptului că promovează schimbarea intens în discursurile lor publice. Să luăm ca exemplu clasamentul celor mai admiraţi CEO din lumea afacerilor. Cu excepţia câtorva lideri enigmatici, precum Martha Steward, Henry Ford, Steve Jobs sau Bill Gates, care au devenit idoli culturali prin personalităţile lor grandioase sau prin tehnologiile revoluţionare, nu există aproape nicio figură nouă.

    Mulţi CEO ajunşi la statutul de superstar, precum Elon Musk sau Sheryl Sandberg, au subestimat pericolul care vine odată cu acest statut. Reputaţiile construite pe baza reţelelor sociale se pot prăbuşi în urma unui mesaj de pe Twitter sau a unei postări toxice. Faima care atrage atenţia publică transformă un lider într-o ţintă, iar legea consecinţelor nedorite atârnă greu pe umerii CEO-ului aflat în faţa acţionarilor şi angajaţilor.

    Auzim adesea lideri vorbind despre construirea unei moşteniri. Din păcate, mulţi dintre ei nu o fac de dragul continuităţii, ci de dragul glorificării personale. Testul final al unui leadership eminent nu stă în anii de funcţionare a unei companii, ci în creşterea şi selectarea succesorilor care pot conduce compania către succese şi mai mari. Aceasta necesită însă o doză generoasă de modestie, combinată cu o ambiţie aprigă îndreptată în primul rând spre companie, şi nu spre autoglorificare.

    Selectarea unor lideri celebrităţi şi lăsarea în umbră a celor cu adevărat valoroşi este una dintre cele mai dăunătoare tendinţe din istoria modernă. Sam Walton (Walmart), David Maxwell (Fannie Mae), Darwin Smith (Kimberly Clark) sau Bill Allen (Boeing) nu au acoperit în mod constant paginile ziarelor, dar au creat moşteniri nepreţuite pentru companiile lor. Ceea ce i-a diferenţiat de liderii celebri a fost un ataşament profund legat de scopul lor real şi devotamentul faţă de adevărata lor activitate, nepăsându-le câtuşi de puţin de imaginea lor publică.

    O caracteristică comună a multor lideri este un puternic impuls de a dobândi cât mai multă putere aparentă, pentru a umple golul de putere reală pe care nu o au, însă de care un CEO celebru nu se poate bucura din cauza unui consiliu de administraţie disparat, a unui consiliu de supraveghere solicitant sau a unor acţionari prea exigenţi. Este interesant de observat însă că liderii care au cu adevărat putere evită în mod deliberat atenţia publică. Laurence Fink, CEO al BlackRock, cel mai mare fond de investiţii din lume, care administrează active de peste 6.000 de miliarde de dolari, este probabil cel mai influent CEO al lumii capitaliste de astăzi. Deşi ministerele de finanţe, băncile centrale, fondurile de pensii ale autorităţilor de reglementare şi cele mai mari companii din lume se consultă cu el înaintea deciziilor importante, el este cunoscut mai mult cercurilor de pe Wall Street şi într-o mică măsură publicului larg.

    Ca lideri de afaceri, este esenţial să cultivăm un mediu în care se pune preţ pe colaborare şi substanţă, în locul celui bazat pe competiţie şi glorie, împreună cu stabilirea unui ţel cu adevărat important, cu mult peste aplauzele şi laudele celorlalţi. Dacă nu ne aflăm într-o poziţie de conducere, sarcina noastră este să înţelegem ceea ce vedem. Lumea, aşa cum este portretizată astăzi, nu reprezintă lumea reală, iar oamenii pe care îi idolatrizăm pe baza apariţiilor lor publice sunt de multe ori idoli de carton care vor cădea la prima briză.

    Este de datoria noastră să ne disciplinăm pe noi înşine pentru a vedea dincolo de faţada pe care o afişează cei din jur şi de a căuta să identificăm profunzimea caracterului şi competenţa. Mai mult, trebuie să depunem efort, să adoptăm cooperarea şi integritatea în viaţa noastră de zi cu zi, căci fără acestea este imposibil să creăm o moştenire de durată.

  • Ion Cristoiu: PSD, 2018- 2019. Două Congrese, doi Lideri, aceeaşi sală, aceleaşi pupături

    “PSD, 2018- 2019. Două Congrese, doi Lideri, aceeaşi sală, aceleaşi pupături
    Reportajul meu de la Congresul Extraordinar al PSD de la Sala Palatului consemna un moment însemnat al reuniunii care m-a descumpănit prin faptul că, neavînd statura lui Păsări-Lăţi-Lungilă din Harap Alb, nu puteam vedea din fundul sălii ce se petrecea acolo în faţă:

    „Sala se ridică în picioare pe bubuitul melodiei Sîntem campioni, în engleză fireşte. De la locul meu nu văd cine a intrat în sală şi se îndreaptă spre tribună. Spectacolul mediatic mă face să presupun că s-a întors Liviu Dragnea, venit cu tot cu iubită pentru a fi postată direct în prezidiu. Întreb pe cei din jur, delegaţi, fireşte, şi aflu că e vorba de Viorica Dăncilă.

    În sfîrşit, delegaţia în frunte cu Viorica Dăncilă, ajunge pe scenă, după un traseu lung de pupături.”

    Am notat în carneţelul de reporter numele Viorica Dăncilă, după ce domnia sa a ajuns pe scenă şi mi-am dat seama că persoana care străbătea sala, împărţind în drepta şi-n stînga pupături, stînd de vorbă electoral cu diferiţi delegaţi, îmbrăţişîndu-se cu inşi care pretindeau c-o cunosc, deşi ea nu-i văzuse niciodată în viaţa ei, în sunetele electrizante ale melodiei Sîntem campioni (cei de la PSD, membrii noii echipe?) era noua şefă a Partidului.

    Duminică după-amiaza, lucrînd împreună cu Adrian Sîrbu şi Marian Ilie, şeful Fotoreporterilor de la Mediafax, la un album de fotografii semnificative pentru istoria postdecembristă, am văzut, surprinse de ochiul talentat al fotoreporterilor de la Mediafax ( lumea de azi crede că e suficient să ai un telefon mobil ca să faci poze interesante cînd ochiul de fotoreporter e din născare, ca orice altă notă a talentului de gazetar!), secvenţe din drumul cu şi printre pupături al Vioricăi Dăncilă către tribună, secvenţe pe care eu, lipsit de statura de uriaş, n-am avut cum să le surprind din fundul sălii, oricît de tare m-am ridicat în vîrful picioarelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii UE sunt aproape de a ajunge la un acord privind preşedinţia Comisiei Europene

    Premierul Belgiei, Charles Michael, este un candidat puternic pentru funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe.

    Manfred Weber, care era unul dintre candidaţii favoriţi pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, ar putea conduce în schimb Parlamentul European, au mai informat diplomaţii, care au vorbit în condiţii de anonimitate.

  • Uniunea Europeană va organiza un summit în data de 30 iunie pentru desemnarea viitorilor lideri

    „Consiliul European a decis că avem nevoie de lideri care să reflecte diversitatea Uniunii Europene. Ne vom întâlni din nou în data de 30 iunie. Între timp, voi continua consultările, inclusiv cu Parlamentul European”, a transmis Donald Tusk.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • “Se idealizează ideea de muncă în echipă. Doar liderii slabi au un exces de mesaje prin care vor să îi facă pe angajaţi să se simtă ca în familie”

    Una dintre cele mai mari greşeli pe care le fac liderii din România este încurajarea excesivă a muncii în echipă şi perpetuarea ideii conform căreia la serviciu te simţi ca acasă, în familie.

    „Am observat că există un mix de mesaje în ultima vreme pe tema muncii în echipă. Este vital pentru o organizaţie să aibă oameni care lucrează în echipă, dar nu încontinuu, pentru că excesul de muncă în echipă poate dăuna productivităţii”, a spus Andrei Goşu, managing partner al companiei Ascendis, liderul pieţei locale de training. El spune că se idealizează ideea de lucru în echipă.

    ”Mi se pare un exces să faci evenimente lunare cu angajaţii, iar acest exces se va întoarce împotriva angajatorilor care promovează astfel de comportamente. Orice relaţie se depreciază în timp: eu sunt sigur că, dacă o echipă are evenimente lunare la care participă toţi membrii, într-un an acea echipă nu va mai exista”. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine preia conducerea partidului, după ce Dragnea va fi închis. Întâlnire de URGENŢĂ a liderilor PSD

    Liderii PSD şi mai mulţi miniştri se vor întruni, luni, potrivit unor surse social-democrate, în şedinţă de urgenţă, după ce Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la trei ani şi şase luni în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman.

    Întâlnirea are loc pentru a stabili calea de urmat după condamnarea liderului PSD Liviu Dragnea la închisoare cu executare.

    Potrivit surselor citate, Viorica Dăncilă, care îndeplineşte funcţia de preşedinte executiv, va prelua şefia partidului.

    Anterior, Viorica Dăncilă a avut o întrevedere de urgenţă la Palatul Victoriei cu miniştrii cabinetului său.

    Liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare de 3 ani şi 6 luni cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii UE, ”speriaţi” de modificările din Justiţia României. Grapini i-a jignit pe bandă

    Este un nou apel făcut de comisarul european pentru Justiţie, Vera Jourova, către autorităţile de la Bucureşti chiar în Parlamentul European, după ce în ultimele luni ţara noastră a fost criticată dur de liderii blocului comunitar. De data aceasta, niciun oficial al Guvernului român nu a fost în sală, însă europarlamentarul Maria Grapini i-a acuzat pe liderii Uniunii că sunt laşi şi invidioşi pe succesul României.

    Comisarul european pentru Justiţie a cerut ca autorităţile de la Bucureşti să poarte negocieri şi să ţină cont de recomandări în domeniul judiciar. În caz contrar, Executivul de la Bruxelles e pregătit să ia măsuri.

    Vera Jourova: ”Am spus în mod repetat că România trebuie să revină urgent pe calea reformelor. În România am putea ajunge în situaţia de modificare ireversibilă a Justiţiei, încălcarea sistematică a statului de drept. Am fost de-a dreptul speriată când am văzut modificările care s-au făcut.”

    Oficialul european s-a referit la controversatele ordonanţe de urgenţă şi la deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de judecători şi secţia de anchetare a magistraţilor.

    Vera Jourova: ”Posibilele modificări ale Codurilor penale trebuie să fie pregătite cu atenţie, e nevoie de consultarea magistraţilor. Orice acţiuni trebuie să fie în concordanţă cu dreptul european.”

    Declaraţiile au fost făcute luni seară, la o dezbatere ţinută în plenul Parlamentului European, în care a fost analizată situaţia statului de drept în România. Discuţiile s-au purtat însă fără ca vreun oficial al Guvernului român să fie prezent, deşi ţara noastră deţine, de la începutul anului, cel mai important rol al său în cadrul blocului comunitar: şefia Consiliului Uniunii Europene, scrie stirileprotv.ro

    Ingeborg Grassle, europarlamentar PPE: ”E ameninţată independenţa justiţiei. Vedem un preşedinte de partid care a fost condamnat în primă instanţă. Am văzut ce s-a întâmplat cu doamna Kovesi, e supusă unor presiuni foarte mari.”

    Europarlamentarul PSD Maria Grapini i-a atacat direct pe liderii europeni.

    Maria Grapini: ”Este un eşec această dezbatere. Liderii cei mai critici la adresa României lipsesc de aici, sunt laşi. Doamna comisar, nu aţi dat măcar un exemplu de încălcare a statului de drept, unul singur. Guvernul român, pe Preşedinţia Consiliului UE, are succes. Vă pare rău că are succes? România nu este Kovesi, nu este o persoană.″

    Acum cinci luni, aleşii europeni au adoptat o rezoluţie în cazul României, prin care îndemânau Guvernul şi Parlamentul de la Bucureşti să ţină cont de toate recomandările Comisiei Europene şi ale Comisiei de la Veneţia în domeniul judiciar.

  • Marea Britanie rămâne cel puţin încă 7 luni în Uniunea Europeană. Liderii UE aprobă amânarea Brexit până la 31 octombrie 2019. Theresa May a acceptat oferta

    Pe lângă amânarea Brexit până pe 31 octombrie, liderii europeni au stabilit o evaluare a situaţiei în luna iunie, pentru a determina dacă este cazul ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană chiar pe 30 iunie, data solicitată iniţial de premierul britanic Theresa May, informează surse diplomatice, citate de cotidianul The Guardian.

    Clauza privind posibilitatea producerii Brexit în iunie a fost introdusă pentru a atenua temerile preşedintelui francez Emmanuel Macron care a cerut garanţii că Marea Britanie va organiza în mod corespunzător alegerile europarlamentare din luna mai.
     
    Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a confirmat informaţia privind amânarea Brexit până pe 31 octombrie, precizând că va prezenta Theresi May planul liderilor UE chiar în această noapte, pentru a obţine şi acordul părţii britanice.
     

  • The Guardian: Liderii populişti contribuie la reducerea inegalităţilor şi la erodarea drepturilor în întreaga lume

    “Preşedinţii şi premierii populişti sunt asociaţi cu reduceri semnifictive ale inegalităţilor economice în întreaga lume, conform unui studiu care contestă presupunerea că populismul are doar consecinţe negative.
     
    Cu toate acestea, cercetările efectuate de experţi politici şi economici relevă că guvernele conduse de lideri populişti sunt asociate şi cu erodarea calităţii alegerilor, cu eliminarea constrângerilor asupra puterii executive şi cu scăderea dramatică a libertăţii presei”, comentează cotidianul The Guardian, într-un articol intitulat “Liderii populişti, asociaţi cu reducerea inegalităţilor / Populiştii de stânga şi de dreapta au redus distanţele dintre bogaţi şi săraci, dar au erodat şi libertăţile”.
     
    Studiul a fost efectuat de “Grupul Populism” (“Team Populism”), format din cercetători care au analizat situaţiile politice din 40 de ţări. Cel mai surprinzător rezultat este că liderii populişti tind să reducă diferenţele dintre bogaţi şi săraci. Efectele asupra inegalităţilor au fost constatate în principal în ţări din America Latină conduse de regimuri de stânga.
     

  • Ce teme au dominat discuţiile de la Davos: De la incertitudinea Brexitului la războiul comercial dintre SUA şi China

    Ediţia din acest an a forumului de la Davos a venit într-o perioadă marcată de incertitudine, cu marile puteri angrenate în lupte politice sau economice: Brexitul, războiul comercial dintre Statele Unite şi China sau protestele din Franţa sunt doar câteva teme care au marcat, inevitabil, discuţiile.

    Accesul la Forumul Economic Mondial nu e ieftin: participanţii trebuie să fie membri ai WEF, statut ce se poate dobândi la un tarif anual ce pleacă de la peste 60.000 de dolari şi poate ajunge la 600.000 de dolari. Pentru a lua parte la discuţii, cei interesaţi trebuie să mai achite alţi 27.000 de dolari.

    „Judecând după starea lumii în prezent, la 10 ani de la criza financiară, aş spune că prin toate aceste evenimente anuale s-a obţinut zero“, nota cu ironie Michael Hewson, analistul-şef al CMC Markets UK.

    Paul Sheard, cercetător la Mossavar-Rahmani Center for Business and Government, este de părere că cei care au mizat pe globalizare au avut suficient timp pentru a-şi face vocea auzită; acum, ceilalţi au început să se exprime prin intermediul votanţilor şi al unei mişcări antisistem tot mai vizibile.

    Unul dintre cele mai importante personaje de la Davos este chiar fondatorul evenimentului, Klaus Schwab. Într-un interviu acordat celor de la Time, el a subliniat necesitatea unei mai bune cooperări şi a unei viziuni globale care să aibă în centrul omul. Globalizarea a produs milioane de „învingători“ de-a lungul anilor, crede Schwab, dar a şi lăsat multe persoane în urmă. „În era social media, nu îţi permiţi să laşi pe nimeni în urmă“, a punctat el.

    Interesant a fost şi demersul companiei de audit şi consultanţă fiscală PwC, care a realizat un sondaj printre cei mai importanţi CEO ai marilor companii, încercând să afle care sunt cele mai ameninţătoare pericole ale anului 2019. Cei intervievaţi au numit, în ordine, următoarele: suprareglementarea, instabilitatea politică, lipsa deprinderilor fundamentale, războaiele comerciale, atacurile cibernetice, instabilitatea geopolitică, protecţionismul, populismul, viteza transformărilor tehnologice şi volatilitatea ratei de schimb.

    Deşi tema reuniunii de acest an a fost „A patra revoluţie industrială” – o combinaţie de tehnologii care schimbă modul în care trăim, muncim şi interacţionăm – temele pe care liderii mondiali s-au axat au fost aceleaşi care au marcat primele pagini ale ziarelor în ultimele două-trei luni.

    Actori lipsă şi teme curente

    În cadrul unui discurs ţinut la ediţia din 2017 a Forumului Economic Mondial, la Davos, preşedintele chinez, Xi Jinping, susţinea că ţara pe care o conduce are un rol esenţial în dezvoltarea comerţului liber. În ianuarie 2018, preşedintele american, Donald Trump, anunţa că „nu a existat niciodată o perioadă mai bună pentru a construi, investi şi creşte o afacere în Statele Unite“. Niciunul dintre cei doi nu a fost prezent anul acesta la Davos, dar disputa dintre cele două superputeri economice a reprezentat unul dintre principalele subiecte de discuţie de la Davos.

    Pe de altă parte, absenţa unor lideri importanţi de la Davos – pe lângă cei amintiţi mai sus, nici Theresa May sau Emmanuel Macron nu vor fi prezenţi – este văzută de bun augur de comentatori, care consideră că elita mondială va putea dezbate adevăratele teme şi provocări ale viitorului. Viteza cu care lumea se schimbă determină modificări fundamentale şi neimaginate în urmă cu câţiva ani, iar paradigma aptitudinilor de care va avea nevoie un om pentru a obţine o poziţie satisfăcătoare în societate este una dintre cele mai noi şi dificile provocări cu care se confruntă omenirea.

    Războiul comercial dintre China şi Statele Unite a început deja să afecteze economia la nivel global şi să ridice semne de întrebare asupra lanţurilor de aprovizionare sau asupra planurilor pe termen lung. State din toate colţurile lumii sunt afectate, de la Canada la Singapore; chiar şi Fondul Monetar Internaţional a redus previziunile de creştere globală.

    În cadrul discursului său, cancelarul german, Angela Merkel, a susţinut că organizaţiile globale precum Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM) trebuie reformate. Merkel a apreciat că reformarea ar ajuta la restabilirea încrederii în sistemul financiar global, apărând multilateralismul drept garant al conceptului câştig-câştig (win-win). „De mult timp, ţările emergente precum China şi India au influenţat, într-un mod foarte puternic, economia mondială, iar când unui sistem existent îi ia prea mult timp pentru a reacţiona, consecinţele sunt că alţii (alte ţări) se remarcă prin noi instituţii”, a spus Merkel. Cancelarul german a mai susţinut ca lumea vestică trebuie să se împotrivească actualelor tendinţe de fragmentare a arhitecturii internaţionale. „Cred că ar trebuie să înţelegem interesul nostru naţional într-o manieră în care ne gândim la interesul celorlalţi şi din acel punct să creăm situaţiile câştig-câştig care sunt precondiţiile pentru multilateralism.”

    Brexitul – care este din ce în ce mai combătut în Regatul Unit – a fost o altă temă dezbătută pe larg la Davos. Liderii Uniunii Europene ar accepta prelungirea negocierilor pe tema Brexitului doar în anumite condiţii, pe termen limitat, a declarat Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, subliniind că Marea Britanie trebuie să ofere clarificări despre viitoarea relaţie bilaterală. „Oficialii britanici ştiu că Uniunea Europeană este pregătită să facă orice pentru a evita un Brexit dur, de exemplu să amâne data ieşirii din Uniunea Europeană, dacă şi Marea Britanie doreşte acest lucru”, a spus şi Sebastian Kurz, cancelarul austriac, în cadrul Forumului Economic Davos. Conform declaraţiilor lui Kurz, Marea Britanie ar putea obţine o prelungire de aproximativ două luni, dar Brexitul ar trebui să aibă loc până la data la care sunt programate alegerile din Parlamentul European.

    Un alt punct de discuţie a fost situaţia din Coreea de Nord, dar şi relaţia dintre aceasta şi Statele Unite. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a declarat la Davos că „rămâne multă muncă de făcut“ pentru a ajunge la denuclearizarea Coreei de Nord, dar se aşteaptă ca lucrurile să progreseze până la sfârşitul lunii viitoare. „Rămâne multă muncă de făcut, dar s-au întâmplat deja lucruri pozitive“, a declarat Pompeo. Casa Albă a anunţat săptămâna trecută că preşedintele american, Donald Trump, se va întâlni pentru a doua oară cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un, la sfârşitul lunii februarie, dar Statele Unite vor menţine sancţiunile economice impuse Phenianului. Oficialul american a declarat că vede un rol important în susţinerea dezvoltării Coreei de Nord „dacă aceştia vor face un pas substanţial în direcţia denuclearizării şi creează condiţiile potrivie“. Liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, declarase pe 1 ianuarie că vrea menţinerea angajamentului denuclearizării, însă a avertizat că şi-ar putea schimba atitudinea dacă administraţia Donald Trump nu anulează sancţiunile.
    Nici tensiunile dintre Rusia şi Statele Unite, deşi cu implicaţii mai mult militare decât economice, nu au ocolit forumul de la Davos. Într-un interviu acordat Politico.eu, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că alianţa nord-atlantică va aplica măsuri defensive „proporţionate“ pentru a contracara acţiunile Rusiei, care încalcă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin instalarea unor sisteme de rachete nucleare ce pot fi utilizate contra Europei. „Vom lua decizii proporţionate şi defensive. Dacă vom permite Rusiei să continue încălcarea Tratatului INF, va fi subminată respectarea nu doar a acestui acord, ci a tuturor acordurilor privind controlul armamentului.”

    Ultima zi a Forumului Economic Mondial a inclus discuţii legate de egalitate, migraţie şi schimbări climatice. Winnie Byanyima, director executiv la Oxfam şi fost director în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a declarat că „inegalitatea a scăpat de sub control“, oferind ca argument modul în care taxele aplicate celor cu venituri mari au scăzut în 2018. „Multe ţări au renunţat la aşa-numitele «taxe pe bogăţie». Dacă nu mai colectezi acele taxe, nu ai cum să acorzi mai mulţi bani unor domenii precum sănătate, educaţie sau protecţie socială — prin urmare, serviciile publice se clatină“, a spus ea. „Vrem ca oamenii de afaceri să îşi plătească taxele, nu să le evite. Din acest motiv, vrem ca guvernele să aplice taxe corecte.“

    Davos a început cu un premiu acordat lui David Attenborough pentru contribuţia sa în lupta contra încălzirii globale şi s-a încheiat cu un discurs al Gretei Thunberg, o activistă în acelaşi domeniu de 16 ani, care a transmis celor prezenţi că „e momentul ca lumea să intre în panică”.