BusinessMagazin

Tag: legislatie

  • Insecurităţile companiilor de securitate

    Puţină lume ştie că în Bucureşti agenţii de pază sunt pe locul doi în topul celor mai importante ocupaţii, mai mulţi fiind doar lucrătorii comerciali; cu totul în România lucrează în această industrie peste 100.000 de oameni, angajaţi în peste 1.600 de companii. Campania anticorupţie a autorităţilor, dar şi o serie de schimbări economice sau de natură legislativă cern piaţa, rezultatul fiind o creştere a tarifelor, o reducere a personalului şi o scădere a numărului de companii.

    Viaţa va traversa o perioadă de schimbări, din două cauze. Mulţi dintre proprietarii de firme de pază au în prezent probleme cu legea, fapt care va scoate de pe piaţă o serie de astfel de companii, iar pe de altă parte firmele se vor simţi îndemnate să respecte legislaţia fiscală, lucru pe care până acum unii îl ignorau, de unde şi problemele cu legea despre care vorbeam.

    În cele din urmă modul de calcul al preţurilor se va schimba, la fel ca şi abordarea în privinţa serviciilor de securitate; dacă până acum era considerat un serviciu ieftin, pe care aproape oricine şi-l putea permite, acum preţurile cresc, pentru că nu mai este loc pentru evaziune, iar preţurile mici erau posibile tocmai pentru că nu erau respectate legislaţia fiscală şi cea a muncii“, spune Gabriel Badea, chairman şi CEO al Global Security Systems (GSS), care este şi preşedinte al Federaţiei Serviciilor de Securitate.

    Şi operatorii care au rămas pe piaţă, dar şi clienţii, spune Badea, îşi dau seama că livrarea de servicii de securitate la preţuri nesustenabile induce atât riscuri legale, cât şi de calitate a serviciilor oferite. A doua circumstanţă la care se referă Badea este salariul minim pe economie, care a crescut în ultimii ani cu 30  – 40%, de la 800 de lei la 1.200 de lei. „Serviciile de securitate merg în general pe salariul minim pe economie, pentru că tarifele practicate nu sunt de natură să suporte o creştere a salariilor. Motivele sunt competiţia, piaţa fragmentată, o serie întreagă de alte cauze. Şi atunci vom avea o presiune pe preţuri, pentru creşterea lor, fapt care se vede deja în piaţă, unde tarifele, după cea mai recentă mărire a salariului minim pe economie, au crescut cu circa 15%. Beneficiarii erau obişnuiţi cu servicii ieftine, iar bugetele lor de securitate nu erau gândite pentru creşteri constante şi continue. La presiunea furnizorilor probabil că vor răspunde cu o reducere a nivelului de servicii“, spune Badea. Pe de altă parte, reducerea cantitativă nu poate să treacă dincolo de menţinerea unor măsuri de securitate care să ţină riscul la un nivel acceptabil; clienţii trebuie să îşi păstreze nivelul de securitate în zona acceptabilului, dar fără să depăşească bugetele în mod semnificativ.

    Cum s-ar putea adapta companiile la noua situaţie? GSS lucrează de mult timp în sectorul petrolier şi a integrat serviciile de pompieri în securitate. Am constatat că există nişte sinergii între cele două servicii, pe care le puteam valorifica. Este vorba de un nou model al serviciului integrat, astfel încât la sfârşitul acestui proces să ai un nivel de siguranţă pe partea de incendiu, dar şi un nivel de risc acceptabil pe partea de securitate, construite cu optimizări care să ducă la reduceri de costuri şi la creşterea eficacităţii serviciilor“. Practic GSS are un management integrat, care administrează ambele servicii; mai mult, pompierul poate contribui la la supravegehre, iar agentul de pază poate asigura o primă intervenţie în cazul unui incendiu. Compania a investit într-o platformă digitală care include sistemul de detecţie a eventualelor pătrunderi în unitate, dar şi sistemul de detecţie a incendiilor.

    Platfoma ajută la gestionarea forţei de reacţie, practic sunt perechi de ochi şi perechi de braţe suplimentare, care pot acţiona, şi nu haotic, ci coordonate de respectiva platformă, un soft de management integrat al serviciilor de securitate şi împotriva incendiilor. Şi agenţii de securitate, dar şi pompierii au fost dotaţi cu camere care transmit live de la locul intervenţiei către dispecerat, iar managerul poate să decidă dacă trebuie să angajeze alte resurse sau ce substanţe trebuie folosite la stingerea incendiilor.“

    Cel mai ieftin nu înseamnă cel mai bun.

    Între 2013 şi 2014 numărul agenţilor de pază a scăzut cu 29.000, din cauza scăderii bugetelor de securitate şi a creşterii preţului forţei de muncă. Federaţia Serviciilor de Securitate reprezintă cam 35% din angajaţi din cei circa 100.000 din sistem, dar cam 65% din cifra de afaceri totală, pentru că în asociaţie au intrat firmele mari.

    Achiziţiile publice de servicii de securitate reprezintă cam 50% din toată piaţa şi se fac, spune Badea, în baza criteriului preţului celui mai mic. „Sunt 1.600 de firme de securitate, pe o piaţă foarte fragmentată. Există tendinţa de a reduce preţul la cel mai scăzut nivel posibil, iar scăderile acestea nu mai pot avea loc fără nerespectarea legislaţiei, pe partea de muncă, pe partea de fiscalitate sau pe partea de legislaţie specifică. Au fost destul de mulţi care, din dorinţa de a câştiga licitaţii, au mers dincolo de ce se putea face în mod legal. Au existat tot felul de scheme de evaziune: se «înnegreau» banii, de exemplu, adică o firmă care încasa foarte mulţi bani îşi achiziţiona nişte servicii fictive, de unde scotea bani şi plătea angajaţii din sacoşă, fără să urmeze circuitele financiare normale. Sunt firme mari care au făcut aşa, primele trei ca cifră de afaceri din ţară sunt în această situaţie. Foarte mulţi proprietari şi administratori, de ordinul zecilor, au fost puşi sub acuzare“, spune Gabriel Badea.

     

     

  • DECIZIA care îi vizează pe toţi şoferii români care pleacă cu maşina în străinătate. Nu pot SCĂPA în niciun fel

    În plină perioadă a concediilor în care foarte mulţi români pleacă în străinătate, autorităţile române au luat o decizie care îi vizează pe toţi cei care călătoresc în afară cu maşina.

    DECIZIA care îi vizează pe toţi şoferii români care pleacă cu maşina în străinătate. Nu pot SCĂPA în niciun fel

  • Procesul absurd al unui ţăran rus care a inventat o monedă ferită de inflaţie

    Nu înţeleg ce se întâmplă. Unde vor ajunge toate astea? Este prima oară în viaţa mea când am ajuns la tribunal”, s-a plâns Şliapnikov jurnaliştilor strânşi în jurul său. Explicaţia a venit partea unui prieten al său. „Mişa, eşti un ghimpe în coasta lor. Eşti o excrescenţă osoasă pentru autorităţile locale. Cred că au ordonat cazul împotriva ta. Te vor încadra la legea 58 din era sovietică, la activitate contrarevoluţionară”, a glumit Iuri Bojenov.

    Cazul împotriva lui Şliapnikov nu este atât politic cât economic. Banii sunt tipăriţi pe hârtie fotografică, sub forma unor bancnote cu o singură faţă, de 1, 3, 5, 10, 25 şi 50 de kolioni. Bancnotele sunt multicolore, au imprimate pe ele un fel de arbore, lângă care se poate citi: „Această bancnotă este proprietatea trezoreriei Kolionovo. Nu suportă inflaţie, deflaţie, stagnare sau alte falsificări. Nu este un mijloc de îmbogăţire sau speculaţie. Este susţinută de resursele din Kolionovo. Sau poate este un fals…”.

    Acesta nu este primul gest extravagant al fermierului Şliapnikov. În 2010, ţăranul a devenit faimos pentru că s-a luptat cu incendiile de vegetaţie fără ajutorul autorităţilor. Atunci, Şliapnikov a afirmat într-un interviu acordat publicaţiei Esquire că autorităţile au vrut să îl acuze că a acţionat împotriva consiliului local al satului, subminând ordinea constituţională. Situaţia s-a calmat ulterior. Şliapnikov a introdus totodată vize de intrare pentru oficialii care au dorit să îi viziteze ferma. Între documentele necesare pentru vize era şi o adeverinţă de la psihiatru. Acum, fermierul tipăreşte propria monedă, iar autorităţile locale îl urăsc.

    „Câte bancnote ai tipărit?”, l-a întrebat pe ţăran un jurnalist, Andrei Kozenko. „Şapte sau opt mii”, a răspuns nesigur Şliapnikov, în timp ce unele estimări din presă ajung la 20.000 de kolioni. Fermierul nu ştie nici cât valorează un kolion în ruble. „Pot să vă spun însă în cartofi. O tonă şi jumătate”, a adăugat el. „50 de kolioni fac o gâscă!”, a intervenit prietenul fermierului.

    liapnikov a început apoi să explice că s-a gândit la kolioni nu ca la o nouă formă de bani, ci ca la o formă de ajutor pentru tranzacţiile barter pe care le face mereu cu vecinii săi, un grup de aproximativ 100 de oameni. Unii sunt şi ei fermieri, în timp ce alţii sunt moscoviţi care au case la ţară. De exemplu, cineva împrumută altcuiva un rezervor de carburant şi primeşte în schimb nu ruble, ci 20 de kolioni. Apoi returnează bancnotele datornicului şi primeşte în schimb, de exemplu, un pui sau ceva similar. Şliapnikov îşi plăteşte angajaţii în ruble.

    Fermierul nu ascunde faptul că vrea să răspândească mai mult moneda, dar îi este teamă. „Statul nu dă bani, doar îngheaţă creditele. Aşa că am decis să devin propriul meu creditor. Nu înţeleg de ce sunt acuzat”, a spus Şliapnikov.
    Procurorul districtual adjunct Nikolai Hrebet, care instrumentează cazul, i-a explicat acuzaţiile. Potrivit constituţiei, rubla este singura monedă legală din Rusia. Politica financiară din ţară este stabilită de banca centrală. Moneda kolion nu respectă legislaţia ţării şi din acest moment trebuie interzisă, scoasă din circulaţie şi distrusă. Banca centrală a Rusiei este la rândul ei terţă parte în acest proces. Cu toate acestea, procurorul a cerut ca un reprezentant al băncii centrale să depună mărturie în calitate de expert independent şi nu ca parte implicată în proces, iar instanţa a permis acest lucru, chiar dacă oriunde în altă parte acest fapt ar fi fost o încălcare gravă a procedurilor. Şliapnikov, care a venit la proces fără avocat, nu a contestat decizia judecătorului.

    „Un lucru nu înţeleg. Pe cine am lezat cu faptele mele? Banca centrală, un grup de cetăţeni? Nu înţeleg, cum au fost transformate bancnotele mele personale într-un surogat monetar?”, a întrebat bărbatul, care susţine că este doar un fermier cinstit căruia îi place să glumească. Pentru el kolionii sunt doar o joacă. Nu sunt folosiţi în sistemul de plăţi, nu au lichiditate şi nu au elemente de siguranţă. „Nu se plătesc salarii, taxe sau mită în kolioni. Nu poţi cumpăra o cutie de chibrituri de la magazin. Un ţăran nu poate distruge sistemul bancar!” a susţinut Şliapnikov. El a acuzat apoi procuratura că nu apără interesele Rusiei, ci pe cele ale băncilor comerciale, care au ignorat mediul rural şi care acordă împrumuturi sufocante.

    Procurorul a cerut şi a obţinut dreptul de a răspunde, chiar dacă este neobişnuit din punct de vedere procedural. „Dacă cineva care foloseşte kolioni vrea să primească ceea ce îi datorezi, iar tu decizi să nu faci acest lucru, atunci nimeni nu poate obţine nimic de la tine, în mod legal. Totul depinde de reputaţia şi bunul tău renume. Din punct de vedere legal este insuficient”,  explicat procurorul, adăugând că mondele kolion reprezintă un pericol pentru unitatea sistemului de plăţi şi politica băncii centrale, tocmai într-o perioadă în care Rusia se află în criză economică.

    Este chemat în instanţă primul martor. Iuri Titov este de profesie mecanic şi locuieşte la Moscova, dar are o casă în Egorevsk. El  declarat că i-a împrumutat o dată nişte motorină lui Şliapnikov şi a primit în schimb 50 de kolioni. Martorul a susţinut că nu a fost un acord între doi oameni de afaceri, ci doar un schimb privat, între două persoane, care nu priveşte pe nimeni.

    Procurorul s-a interesat de valoarea motorinei, iar martorul a spus circa 2.000 de ruble. În acest fel a explicat curţii că un kolion valorează aproximativ 40 de ruble. Procurorul l-a întrebat apoi ce ar vrea pentru 50 de kolioni. „O gâscă, sau un pui şi nişte ouă”, a venit răspunsul. Procurorul s-a întrebat apoi dacă martorul nu ar plăti prea mult, având în vedere costul motorinei.

  • Comisia de etică a Universităţii Bucureşti cere schimbarea legii în cazul lucrărilor ştiinţifice scrise în penitenciar

    Solicitarea Comisiei de etică a fost formulată în urma examinării preliminare a sesizării lui Cătălin Parfene, membru al comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti (UB), privind un posibil plagiat în cazul uneia dintre cărţile scrise de Gheorghe Copos în perioada în care a stat în penitenciar – “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”. Parfene a sesizat faptul că tema cărţii scrise de Copos este similară cu tema lucrării sale de disertaţie “Domnii Ţărilor Române şi Sud-estul Europei. Aspecte ale politicii lor matrimoniale (secolele XIV-XVI)”, susţinută în 2005, la Facultatea de Istorie.

    Comisia de etică solicită Universităţii din Bucureşti să ceară public revizuirea prevederilor legislative privind realizarea lucrărilor ştiinţifice în regim de detenţie.

    “Comisia de etică a constatat, în urma primirii informaţiilor cerute Administraţiei Naţionale Penitenciarelor, căreia îi mulţumeşte pentru promptitudinea răspunsului lămuritor, că există o imperfecţiune majoră a cadrului legislativ privind reducerea pedepsei deţinuţilor care realizează şi publică lucrări ştiinţifice în regim de detenţie. Faptul că girul unui profesor universitar, dar şi că publicarea unei lucrări la o editură acreditată CNCSIS sunt considerate suficiente pentru ca o comisie a penitenciarului formată din nespecialişti să decidă că lucrarea publicată are caracter ştiinţific, măreşte arbitrarul deciziei, dar permite reducerea substanţială a pedepsei. În lumea academică a cercetării, caracterul ştiinţific al unei lucrări este acreditat mult mai profesionist şi cu instrumente mai rafinate”, arată reprezentanţii Comisiei din Universităţii Bucureşti, într-un comunicat de presă.

    Comisia de etică a mai solicitat ca o comisie de experţi să examineze cele două lucrări din perspectiva suspiciunii de plagiat. Potrivit Comisiei, în cazul cărţii lui Gheorghe Copos este necesară o expertiză de conţinut, şi nu numai de formă, ca în cazul plagiatului comun, “copy-paste”, decizia fiind justificată de numărul mare de similitudini, de mai multe tipuri.

    Gheorghe Copos a fost eliberat condiţionat pe 7 aprilie, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani de închisoare. Între motivele care au stat la baza deciziei instanţei s-a numărat şi faptul că omul de afaceri a scris în penitenciar cinci cărţi.

    În anul 2014, când era încarcerat la Penitenciarul Jilava, Gheorghe Copos a publicat patru cărţi la editura Niculescu – “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”, “Tăşnadul medieval”, “Franciză vs management în industria hotelieră” şi “Turismul – vector de interculturalitate” – şi o carte la editura Meteor Press – “Turismul european durabil şi provocările lui”.

    Deşi nu au dorit să facă publice tirajele celor patru cărţi ale lui Gheorghe Copos lansate anul trecut la editura Niculescu, reprezentanţi ai acesteia au confirmat pentru MEDIAFAX că apariţia volumelor a fost plătită de reprezentanţi ai lui Copos.

    La rândul său, Gigi Alecu, directorul editurii Meteor Press, la care Gheorghe Copos a publicat anul trecut volumul “Turismul european durabil şi provocările lui”, a declarat pentru MEDIAFAX că aceasta este singura carte pe care Copos a lansat-o la Meteor Press. Şi în acest caz, Gheorghe Copos a plătit apariţia întregului tiraj al volumului, care s-a ridicat la 50 de exemplare, după care reprezentanţi ai acesteia au şi ridicat aproape întregul tiraj de la editura Meteor Press.

    La scurt timp după eliberarea lui Copos, jurnalistul Cătălin Parfene a scris, într-o postare pe contul său de Facebook, că tema lucrării sale de masterat, realizată în 2005, este similară cu tema uneia dintre cărţile scrise de Copos – “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”.

    Profesorul universitar doctor Stelian Brezeanu, care a scris “Cuvântul Înainte” pentru cartea “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”, arăta atunci că a citit lucrarea înainte de a accepta să scrie prefaţa, asigurându-se că nu este “un plagiat”.

    Omul de afaceri Gheorghe Copos arăta, după ce cartea sa a stârnit discuţii despre un posibil plagiat, că proporţia pasajelor din cartea sa susceptibile ca fiind plagiat este de 2 la sută, “limită acceptabilă”, aceasta fiind concluzia unui raport al plagiarism-detector.com, un software de detectare a plagiatelor.

    Cartea lui Copos a fost înregistrată în acest software în 10 aprilie, Gheorghe Orzan. Ca surse din care ar fi fost luate pasaje în cartea omului de afaceri sunt indicate trei site-uri: crestinortodox.ro (în proporţie de 0,6 la sută), parohie.ro (0,7%) şi lefo.ro (0,7%).

    Potrivit Legii 275/2006 privind executarea pedepselor, “în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă”.

    Pentru a fi luată în considerare la liberarea condiţionată, deţinutul trebuie să anunţe conducerea penitenciarului ce lucrare ştiinţifică doreşte să realizeze şi să aibă în acest sens şi o recomandare scrisă privind relevanţa tematicii în domeniul ales, din partea unui profesor universitar sau a unui conferenţiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea.

    Deţinutului i se pune la dispoziţie un spaţiu, iar împreună cu îndrumătorul, stabileşte un program în care va scrie lucrarea, pe număr de zile şi de ore. Acesta este supravegheat pe durata în care scrie lucrarea. Ulterior, deţinutul trebuie să publice lucrarea.

    Lucrările ştiinţifice scrise de deţinuţi sunt pe teme dintre cele mai variate, de la cele economice, de mediere a conflictelor, imunitate parlamentară, evaziune fiscală şi corupţie, până la creşterea bovinelor şi a chinchilelor.

    În 2014, au fost tipărite lucrări ale deţinuţilor cu teme precum: Imunitatea parlamentară în România şi Europa, Medierea conflictelor în relaţiile umane, Bazele economice ale hidroenergeticii, Aspecte privind frezarea la macro şi micro scară, Impactul auditului intern asupra activităţii economico-financiare în sectorul public sau Managementul în gestionarea eficienţei în IMM-uri (controlling-ul).

    Nici subiectele pe teme juridice nu au fost ocolite de deţinuţi, fiind publicate lucrări ale acestora despre evaziune fiscală, corupţie sau jurisprudenţa CEDO. Între deţinuţii cu notorietate care au reuşit să înlocuiască zilele din închisoare cu cele de libertate se află fostul premier Adrian Năstase, fostul procuror Maximilian Bălăşescu, dar şi fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) Irina Jianu. Dintre aceştia, doar Irina Jianu mai este încarcerată.

  • Ministerul Finanţelor renunţă la impozitarea bacşişului

    El a precizat că, deşi taxarea bacşişului a fost introdusă la solicitarea mediului de afaceri, aplicarea acestuia ar fi extrem de dificilă.

    Potrivit ministrului, modificarea ar putea fi operată de la 1 iunie, de către Parlament.

    Teodorovici a avut vineri consultări privind fiscalizarea bacşişului cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din industria funizorilor de servicii de taximetrie.

    Legiferarea bacşişului, care trebuie evidenţiat pe un bon fiscal separat, a fost introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 8/2015, modifică şi completează mai multe acte normative.

    Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

     

  • Ştampila va dispărea în România de la 1 iulie

    “Odată cu acest nou Cod Fiscal, zona de fiscalitate e cumva acoperită, cred că pasul logic următor ar fi cel al simplificării administrative. Aici vorbim de lucruri extrem de concrete: de ce este nevoie de ştampilă? (…) Va dispărea din Codul Fiscal, dar trebuie o ordonanţă de urgenţă sau o reglementare ca să dispară din toată legislaţia secundară”, a declarat marţi Florin Jianu, fostul ministru delegat pentru IMM-uri şi turism, la o conferinţă organizată de Coaliţia pentru Dezvoltarea României.

    La rândul său, Dragoş Anastasiu, cu afaceri în domeniul turismului, a precizat că ştampila va dispărea de la 1 iulie, potrivit promisiunilor primite de la ministerul de resort.

    “Va dispărea (ştampila – n.r.), aşa ne-a promis Ministerul de Finanţe, că de la 1 iulie dispare”, a spus Anastasiu.

    Fostul ministru delegat a punctat că Republica Moldova a făcut deja acest pas, depăşind România la acest capitol.

    “Nu ştiu dacă ne putem imagina o Românie fără ştampilă, dar e deja o realitate în Republica Moldova. Ne-a luat-o înainte, de trei luni au această reglementare, au scos ştampila. Cred că mai sunt două ţări în Uniunea Europeană în acest caz”, a afirmat Jianu.

    Investitorul Marius Ghenea a adăugat că în multe ţări ale Uniunii Europene oamenii nu ştiu ce este o ştampilă, datorită faptului că aceasta nu mai este de mult timp utilizată.

    Oamenii de afaceri ar dori îmbunătăţirea legislaţiei pe mai multe paliere, unul dintre acestea reprezentând capitalul social minim al unei firme.

    “Dacă vorbim de capitalul social al unei firme, acei 200 de lei nu reprezintă absolut nimic, probabil niciun birou, un scaun nu mai costă 200 de lei, aşa că dacă dai faliment să-ţi plece cu scaunul. Cred că trebuie să avem o economie modernă, în care să intri în economie să te coste un euro, după care prin lege obligativitatea ca nivelul capitalului social să fie legat de cifra de afaceri, e foarte simplu de făcut acest lucru”, a menţionat Jianu.

    În plus, în ceea ce priveşte înfiinţarea unei firme, el consideră că se poate ajunge şi în România la nivelul din Marea Britanie sau alte state, unde înfiinţarea durează 10 minute.

    Anastasiu, proprietarul Eurolines, spune că pe fiecare domeniu în parte ar fi necesare îmbunătăţiri ale legislaţiei, dând ca exemplu condiţionarea unei autorizaţii de construire de acordul vecinului, aspect care reprezintă “o nenorocire” în România, pentru că “nimeni nu dă acordul decât condiţionat cu diverse facilităţi”.

    De asemenea, mediul de afaceri ar vrea desfiinţarea Trezoreriei Statului, iar operaţiunile să fie preluate de CEC Bank sau “altă bancă de stat”, sau modernizarea acesteia, astfel încât să poată realiza plăţile online, mult mai uşor şi rapid.

    “Ne putem imagina, în visele noastre frumoase, că facem o singură plată la bugetul statului implicând în spate cele 3-4-5 conturi în care trebuie să se ducă banii respectivi şi n-au decât ei să ducă mai departe aceste chestiuni, să fie o singură declaraţie”, apreciază Anastasiu.

    În ceea ce priveşte controalele ANAF, de TVA sau de fond, antreprenorul spune că ar fi mai simplu ca acestea să fie anunţate din timp, cu o listă de documente de care inspectorul fiscal are nevoie, astfel încât să poată fi pregătite din timp situaţiile şi documentele.

    “Iarăşi, dacă te duci şi controlezi o companie cu afaceri de 100 de milioane şi stai şi controlezi bonuri fiscale de 7 lei şi stai la discuţii pe bonuri fiscale de 7 lei, probabil acesta este motivul pentru care durata controalelor în România la contribuabilii mari este în medie de 272 de zile, pe când în alte ţări europene este la jumătate”, a punctat omul de afaceri.

  • ACR lansează “Street View Test” – un sistem de evaluare ce foloseşte motorul Google Street View

    Noua platforma www.streetviewtest.ro pastreaza atat formatul si numarul de intrebari dintr-un test auto traditional, cat si timpul disponibil pentru rezolvare, anunţă site-ul ACR.

    Chestionarele auto formulate pe Google Street View de instructorii ACR schimba, pe de o parte, paradigma testelor clasice auto, nepropunandu-si sa le inlocuiasca, ci sa le completeze. Scopul noului tip de teste este de a prezenta intrebari formulate pe situatii reale, din viata de zi cu zi, cu care viitorii soferi se pot identifica mai bine, pentru ca au loc pe strazile pe care chiar vor conduce.

    Ideea a pornit de la faptul ca imaginile din testele clasice nu surprind realitatea cotidiana. In schimb, camerele Google Street View capteaza mereu situatii relevante, care devin adevarate lectii pentru cei care se pregatesc sa-si obtina permisul de conducere, notează aceeaşi sursă.

    Astfel, toata harta Google poate deveni un instrument de educatie rutiera relevant si extrem de simplu de folosit. Nu doar in Romania, ci in orice tara pe strazile careia au trecut masinile Street View.

  • Arnold Schwarzenegger critică legislaţia anti-gay din statul american Indiana

    Săptămâna trecută, oficialii din statul american Indiana, condus de guvernatorul republican Mike Pence, au adoptat o nouă lege, care permite proprietarilor de firme să se folosească de credinţele lor religioase ca măsură de apărare în instanţă atunci când sunt daţi în judecată pentru discriminare.

    Noua lege a stârnit un val de proteste în Statele Unite ale Americii, iar numeroase celebrităţi din industria de divertisment, precum actorul Ashton Kutcher şi cântăreaţa Miley Cyrus, au publicat pe reţelele de socializare numeroase critici la adresa acelei legi, considerând că aceasta ar putea duce la discriminarea cuplurilor gay.

    Arnold Schwarzenegger, politician republican şi fost guvernator al statului California, a scris un editorial pentru The Washington Post, în care i-a îndemnat pe membrii Partidului Republican şi pe simpatizanţii acestuia să îşi schimbe atitudinea şi principiile, pentru nu pierde sprijinul tinerilor şi minorităţilor.

    “În calitate de american, sunt deosebit de îngrijorat de ceea ce s-a petrecut în Indiana în această săptămână şi de faptul că legi similare au fost adoptate în alte câteva state americane. În calitate de republican, sunt furios din această cauză. Cunosc o mulţime de republicani care sunt oameni simţitori şi care vor cu adevărat să rezolve problemele cu care se confruntă America. Acest mesaj nu este pentru ei. Este pentru republicanii care au ales politica de divizare în defavoarea politicilor care îmbunătăţesc vieţile noastre, ale tuturor. Este pentru republicanii care au decis să neglijeze următoarea generaţie de votanţi. Este pentru republicanii care sprijină legi care dau o palmă egalităţii şi libertăţii”, a scris Arnold Schwarzenegger în acel editorial.

    “Dacă vrem ca partidul nostru să crească şi să reziste în timp, trebuie să ne concentrăm pe găsirea unor soluţii reale pentru problemele cu care se confruntă americanii. Însă legile care divid societatea, precum aceea adoptată în Indiana, sunt dăunătoare nu doar pentru ţară, ci şi pentru partidul nostru. Sondajele arată că legile precum acestea nu sunt sprijinite de independenţi, femei, minorităţi şi americanii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani”, a continuat celebrul actor.

    “Dacă Partidul Republican vrea ca următoarea generaţie de votanţi să asculte ideile noastre şi soluţiile pe care le propunem pentru problemele reale ale societăţii, atunci trebuie să fim un partid deschis şi care include, nu un partid care divide. Trebuie să fim partidul care susţine o acţiune limitată a guvernului, nu un partid care legiferează iubirea. Trebue să fim partidul care luptă pentru egalitate şi împotriva discriminărilor de orice formă”, a scris Arnold Schwarzenegger.

    Actorul Arnold Schwarzenegger a fost guvernator al statului California din 2003 până în 2011.

    Căsătoria între persoane de acelaşi sex este legală, în prezent, în 36 dintre cele 50 de state şi la Washington. Însă este în continuare interzisă în 14 state.

    Până în 2013, statul federal nu putea să recunoască în mod legal căsătoriile gay încheiate în state care au legalizat-o, din cauza unei legi adoptate de Congres în 1996. Curtea Supremă a abrogat în 2013 o parte a acestei legi – Defense of Marriage Act -, deschizând de facto drepturile federale de pensionare, succesiune sau reduceri fiscale tuturor cuplurilor căsătorite, indiferent dacă acestea sunt heterosexuale sau homosexuale.

  • BCE vrea să împiedice băncile din Grecia să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă

    Măsura BCE a fost luată în condiţiile în care băncile din Grecia nu îşi mai pot spori deţinerile de obligaţi-uni pe termen scurt emise de stat. BCE permite băncii centrale din Grecia să finanţeze băncile elene, dar vrea în acelaşi timp să le împiedice să încalce legislaţia UE prin finanţarea guvernului peste limita maximă admisă.

    Strategia exercită presiuni asupra guvernului de a ajunge la un acord cu creditorii euro-peni asupra condiţiilor de deblocare a ajutorului financiar. Miniştrii de finanţe din zona euro au dat ultimatum Greciei până la 30 martie să prezinte în detaliu programul de reforme cu care guvernul Tsipras trebuie să-şi dovedească buna-credinţă în faţa creditorilor externi, pentru ca ţara să poată primi în continuare finanţarea necesară spre a evita intrarea în incapacitate de plată.

    Deutsche Bank estimează că Grecia ar putea intra în incapacitate de plată chiar la 9 aprilie, scadenţa pentru o sumă de 460 mil. euro datorată FMI. Veni-turile 
la buget în acest an sunt cu peste 
1 mld. euro sub aşteptări, iar băncile se confruntă cu ieşiri de depozite estimate la cca 400 mil. euro la jumătatea lui martie, susţine banca germană.

    Obţinerea sprijinului parlamentar pentru programul de reforme cerut de creditorii externi va fi dificilă, iar guvernul ar putea merge chiar până la convocarea unui referendum, afirmă analiştii de la Deutsche Bank, care apreciază totuşi că va fi posibilă realizarea unui compromis şi că riscul ieşirii Greciei din zona euro nu mai e atât de mare ca acum câţiva ani.

  • Cu ce dificultăţi majore se vor confrunta multinaţionalele în viitorul imediat

    •           Reputaţia multinaţionalelor este sub atac

    77% dintre respondenţii la studiul global Taxand 2015 au considerat că expunerea în media a activităţilor de planificare şi optimizare a taxelor prejudiciază reputaţia companiilor, dacă acestea sunt percepute ca fiind “agresive”.

    Atmosfera politică şi opinia publică au un impact direct asupra operaţiunilor companiilor: 60% dintre companiile multinaţionale au înregistrat o intensificare vizibilă a  controalelor din partea autorităţilor fiscale în ultimul an, iar 70% dintre respondenţi au remarcat o atenţie sporită acordată de autorităţi elementelor de substanţă în tranzacţiile acestor companii, pe lângă verificările de rutină şi de formă. “Practic, autorităţile fiscale din toate ţările se concentrează acum mult mai mult pe ce se întâmplă în realitate, pe substanţa tranzacţiilor, versus pe ce se prevede a se întâmpla în contracte, care pot reprezenta doar formal o tranzacţie” declară Angela Roşca.

     

    •           Noua ordine mondială : multinaţionalelor le va fi tot mai greu să  transfere profiturile dintr-o ţară în alta, în goana după fiscalitate redusă

    Reglementările internaţionale BEPS (« Base erosion and profit shifting ») introduse recent de OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) în ceea ce priveşte profiturile multinaţionalelor, cu scopul de a limita strategiile de reducere a bazei de profit impozabile recunoscute în diverse ţări, sunt privite cu rezerve de directorii financiari ai corporaţiilor. Aceştia nu sunt convinşi că iniţiativele de reglementare BEPS vor reuşi să creeze un sistem internaţional de taxare sustenabil, deşi 80% dintre respondenţi consideră necesare reforme majore în sistemul actual de impozitare la nivel global.

    Raportarea « country-by-country » de completare a dosarului preţurilor de transfer la nivel de ţară în cazul multinaţionalelor rămâne cea mai contestată arie a iniţiativei BEPS, companiile fiind îngrijorate de potenţiale probleme de confidenţialitate a datelor şi informaţiilor strategice, de dificultatea prezentării acestor informaţii in dosarele lor de preţuri de transfer, precum şi de costul ridicat al acestei noi cerinţe de documentare.

     

    •           Impozitarea tranzacţiilor transfrontaliere continuă să le dea dureri de cap multinaţionalelor

    Preţurile de transfer au fost considerate zona care creează cele mai multe probleme directorilor financiari, precum şi subiectul care a atras cel mai mult atenţia autorităţilor şi a opiniei publice.  Preţurile de transfer se referă la preţurile practicate pentru bunuri şi servicii, percepute între companii din cadrul aceluiaşi grup sau deţinute/controlate în comun, şi care sunt adesea o zonă gri, în care plafoanele impuse de autorităţile fiscale pot deveni arbitrare sau insuficient înţelese şi dificil de implementat în practică. Pe de altă parte, această arie e de un real interes în jocul mondial al alocării profiturilor în ţările îin care se adaugă efectiv valoare pe lanţul de producţie-distribuţie.

     

    •           Concurenţă intensă între ţări pentru a atrage investitorii. România se înscrie în cursă.

    83% dintre respondenţi consideră că în următorii 5 ani concurenţa dintre state, prin intermediul impozitării, va creşte. În multe cazuri, deşi statele introduc reglementări din ce în ce mai stricte în verificarea practicilor fiscale ale companiilor, aceleaşi ţări iau măsuri compensatorii pentru a se asigura că rămân totuşi destinaţii atrăgătoare pentru investitori. Astfel, concurenţa între ţări, prin intermediul sistemelor de impozit pe profit, este şi devine tot mai strânsă.

    « Şi România este prinsă la mijloc în această competiţie acerbă. Ministerul de Finanţe  pregăteste un nou Cod Fiscal, prin intermediul căruia sperăm că se vor genera oportunităţi de atragere a cât mai multor proiecte de noi investiţii internaţionale, care pot contribui la relansarea economică. Impozitul pe profit de 16% este atractiv, însă nu mai e singular în regiune şi avem concurenţă din această perspectivă, chiar şi cu ţări din vestul Europei. Trebuie aşadar să ne străduim sa fim mai inventivi şi să gândim noi metode de încurajare şi atragere de investiţii în anumite sectoare – de pildă cel IT&C sau cel al cercetării-dezvoltării, al agriculturi etc.– sectoare care au demonstrat deja că sunt fundamentale pentru creşterea României şi că fac parte dintr-o strategie naţională mai largă. În acelaşi timp, trebuie să ne folosim de prevederile noului Cod Fiscal şi Cod de Procedură Fiscală pentru a proteja companiile care operează în România, pentru a le oferi un cadru egal şi corect de operare şi a le asigura un minim « confort » în care să devină cât mai competitive şi mai profitabile pe termen lung », consideră Angela Roşca, Taxhouse -Taxand România.

     « Companiile multinaţionale sunt în prezent într-o situaţie dificilă, şi la nivel global, şi în România. Pe de o parte admirate pentru eficienţa lor, pentru activităţile de cercetare şi inovatie, pentru procedurile de calitate sau pentru politicile de resurse umane coerente, multinaţionalele sunt în acelaşi timp şi ţinta unor teorii ale conspiraţiei care le acuză că evită să plătească taxe, folosindu-se de metode neetice sau chiar la limita legii. Sigur că există şi astfel de cazuri, însă majoritatea companiilor au proceduri corecte şi legale şi au la rândul lor cerinţe de maximizare a profitului net care se reflectă în valoarea acţiunilor lor.  Recomandarea Taxhouse – Taxand România este ca orice companie să îşi definească o strategie în ce priveşte optimizarea fiscală, pe care să o aplice consecvent, împreună cu specialişti care se pot asigura că metodele utilizate sunt corecte şi sustenabile şi pe termen scurt, dar şi, mai ales, pe termen mediu şi lung. ».

    Taxhouse – Taxand România este un cabinet independent de consultanţă, ce ofera servicii integrate, specializate şi independente de consultanţă fiscală locală şi internaţională. Taxhouse a fost fondată în 2006.