Liderul de la Casa Albă a criticat în repetate rânduri modul în care Departamentul de Justiţie a gestionat ancheta privind ingerinţele ruse în campania electorală din 2016.
“Departamentul de Justiţie şi FBI-ul nostru trebuie să înceapă să-şi facă treaba şi să o facă bine şi să o facă acum”, a declarat joi Trump în faţa susţinătorilor săi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Treizeci de membri ai Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne au votat “pentru”, în timp ce zece au votat “împotriva”, iar doi membri s-au abţinut.
Raportorul pentru Kosovo, Tanja Fajon, a lăudat această decizie, afirmând că reprezintă un pas în eliminarea izolării statului Kosovo.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Plângerea făcută de Iran la Curtea Internaţională de Justiţie este o încercare de a interfera cu drepturile Statelor Unite de a lua măsuri legale, inclusiv de a reimpune sancţiuni, lucru necesar pentru protejarea securităţii naţionale”, a declarat Pompeo.
„Procedurile Administraţiei de la Teheran sunt o utilizare greşită a Curţii”, a adăugat acesta.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit oficialităţilor, RBS ar fi indus în eroare investitorii pentru a garanta şi a emite obligaţiuni ipotecare rezidenţiale în perioada 2005-2008.
„În ciuda asigurărilor date de RBS investitorilor săi, înţelegerile băncii au fost susţinute de împrumuturi ipotecare cu un risc mare de nerambursare”, a precizat Andrew E. Lelling, procuror al statului Massachusetts, citat de Reuters.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit oficialităţilor, RBS ar fi indus în eroare investitorii pentru a garanta şi a emite obligaţiuni ipotecare rezidenţiale în perioada 2005-2008.
„În ciuda asigurărilor date de RBS investitorilor săi, înţelegerile băncii au fost susţinute de împrumuturi ipotecare cu un risc mare de nerambursare”, a precizat Andrew E. Lelling, procuror al statului Massachusetts, citat de Reuters.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
De asemenea, decizia CJUE nu se aplică nici dispoziţiilor legale naţionale care reglementează transmiterea creditelor şi substituirea cedentului de către cesionar în procedurile în curs.
CJUE a emis această decizie, când a pronunţat, în data de 7 august 2018, o hotărâre legată de o serie de cereri referitoare la interpretarea Directivei 93/13/CE. Cererile au fost făcute în cazul unor litigii între Banca Santander şi doi clienţi (cazul-96/16) şi, respectiv, între Banco de Sabadel SA şi un client (cazul C-94/17), în legătură cu executarea unor contracte de credit încheiate între părţi.
„Motivarea CJUE este aceea că «Directiva privind clauzele abuzive în contactele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată că… nu este aplicabilă practicii unui profesionist care constă în cesiunea sau în cumpărarea unei creanţe deţinute faţă de un consumator, fără ca posibilitatea unei asemenea cesiuni să fie prevăzută în contractul de împrumut încheiat cu acest consumator, fără ca acesta din urmă să fie informat în prealabil despre respectiva cesiune sau să îşi dea consimţământul la aceasta şi fără a i se acorda acestuia posibilitatea să îşi răscumpere datoria şi, astfel, să o stingă, prin rambursarea către cesionar a preţului pe care acesta l-a plătit pentru cesiunea menţionată, majorat cu costurile, cu dobânzile şi cu cheltuielile de judecată aplicabile». Totodată, motivarea CJUE stabileşte că directiva în cauză nu este aplicabilă nici unor dispoziţii naţionale, precum cele ce figurează în dreptul spaniol, care încadrează posibilitatea de răscumpărare şi substituirea cesionarului în drepturile cedentului în procedurile în curs. Altfel spus, CJUE a stabilit că institutiile de credit pot realiza cesiuni de credite fără ca debitorului să i se dea posibilitatea să-şi răscumpere datoria”, explică Cristian Bichi, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), într-o opinie publicată pe blogul instituţiei, www.opiniibnr.ro.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Astfel, între 06.08 – 06.09. 2018, Ministerul Justiţiei organizează, la sediul său din Bucureşti, selecţia procurorilor pentru numirea în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia, la data de 29.08.2018.
Procurorii participanţi la selecţie vor susţine, în perioada 03 – 05.09.2018, un interviu cu ministrul justiţiei care constă în:
“În cadrul procesului de selecţie s-a apreciat că niciunul dintre candidaţi nu îndeplineşte cerinţele necesare desemnării pentru numirea în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În cadrul programului managerial sau pe parcursul interviului, nici un candidat nu a prezentat suficiente elemente de plan fundamentate pe o analiză a situaţiei actuale care să permită, ulterior, un proces obiectiv şi transparent de evaluare a performanţelor manageriale”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Justiţiei.
Astfel, instituţia condusă de Tudorel Toader anunţă că nu se va face o propunere de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi că procedura va fi reluată.
Practic, va urma o nouă perioadă de înscrieri şi apoi interviurile susţinute de următorii candidaţi.
Proiectul care modifică legea 304 din 2004 privind organizarea judiciară, care a fost promulgat de către preşedintele Klaus Iohannis, aduce schimbări importante în domeniul judiciar. Printre acestea, se numără:
– înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie
– introducerea principiului egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea în sala de judecată a judecătorului, procurorilor
şi avocaţilor
– faptul că sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecată se auditează extern, la fiecare doi ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor
– prevederea potrivit căreia procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale oamenilor, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, dar şi principiul egalităţii de arme.
Consultanţii noştri judiciari au explicat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, modificările aduse de noua lege privind organizarea judiciară.
Redăm explicaţiile referitoare la articolele din legea 304/2004 ce au suferit modificări: