Agenţia niponă de Meteorologie a emis o alertă de nivel trei, pe o scală de 1 la 5, în urma erupţiei.
Nu au fost anunţate pagube în regiunea slab populată din vecinătatea vulcanului.
Agenţia niponă de Meteorologie a emis o alertă de nivel trei, pe o scală de 1 la 5, în urma erupţiei.
Nu au fost anunţate pagube în regiunea slab populată din vecinătatea vulcanului.
Carnea de vită wagyu este unul dintre cele mai scumpe tipuri de carne din lume. Produsă în Japonia şi apreciată pentru gustul său bogat, carnea de vită wagyu de înaltă calitate poate costa peste 400 de dolari per kilogram, iar vacile în sine se pot vinde chiar şi cu 30.000 de dolari. Dar ce face carnea atât de scumpă?
Termenul wagyu se traduce literalmente în vacă japoneză şi se referă în general la patru rase principale. Aceste vaci au fost crescute pentru rezistenţă fizică, având mai multe celule de grăsime intramusculare. Grăsimea este distribuită mai uniform în muşchii acestora, motiv pentru care carnea de vită wagyu arată roz şi are un gust foarte fraged. Guvernul japonez reglementează strict producţia de wagyu pentru a proteja valoarea şi calitatea cărnii.
Wagyu este clasificat pe doi factori principali: câtă cantitate de carne poate fi obţinută şi calitatea grăsimii mărunţite. Cu cât este mai mare nota atribuită cărnii, cu atât este mai mare preţul. Carnea de vită Wagyu a câştigat un statut aproape legendar şi există multe mituri despre fermele wagyu şi despre modul în care sunt tratate animalele, de la masaje zilnice până la faptul că sunt adăpate cu bere. Dar de multe ori acestea sunt doar legende.
Vacile sunt crescute foarte diferit în fiecare regiune şi de fiecare fermier în parte. De cele mai multe ori sunt crescute de un crescător până la vârsta de aproximativ 10 luni şi apoi sunt vândute la licitaţie unui fermier care le îngrăşă. La fermă animalele sunt ţinute în grajduri mici şi hrănite cu un amestec de fibre şi concentrat de energie mare, obţinut din orez, grâu şi fân. De multe ori sunt hrănite de trei ori pe zi timp de aproape doi ani, până când animalele vor avea aproape 50% grăsime. Doar vacile gestante şi vitele crescute pentru reproducere au voie să fie scoase la păscut pe păşune.
Durata procesului de îngrăşare şi preţurile de import ale cantităţii uriaşe de furaj concentrat creşte costul cărnii de vită, iar în această perioadă de îngrăşare, fiecare vacă mănâncă 5 tone de furaje. Când o vită este scoasă la licitaţie, ea poate fi vândută cu până la 30.000 de dolari.
Comparativ, vitele Black Angus, care sunt considerate un etalon culinar în ţări precum Statele Unite şi Australia, de obicei nu se vând pentru mai mult de 3.000 de dolari.
Deşi sunt disponibile peste 300 de soiuri de wagyu, cele mai notabile provin din 10 regiuni. Una dintre cele mai scumpe este Matsusaka, din provincia Mie. În 2002, o vacă Matsusaka s-a vândut pentru 50 de milioane de yeni, adică aproximativ 400.000 de dolari. Cu toate acestea, cea mai cunoscută wagyu provine din oraşul Kobe.
În 2013, Japonia a exportat wagyu în valoare de 5 miliarde de yeni (peste 47 de milioane de dolari). Anul trecut, exporturile au atins 24,7 miliarde de yeni (cca. 232 mil. dolari).
Epicentrul cutremurului a fost identificat în largul coastei prefecturii Fukushima, la o adâncime de aproximativ 50 de kilometri.
Autorităţile nu au emis momentan o alertă de tsunami.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Strategia Uber Technologies pentru Japonia, o ţară care a interzis ride-sharingul, este unică şi rezultă într-o imagine neobişnuită: bunicuţe în adidaşi care livrează ramen.
Potrivit Bloomberg, CEO-ul Uber, Dara Khosrowshahi, a efectuat o vizită în Japonia săptămâna aceasta pentru a discuta despre importanţa unei pieţe în care Uber a dezxvoltat un business de livrare mâncare, în timp ce pe partea de transporturi s-a rezumat doar la dispeceratele de taximetrie.
De asemenea, Japonia este locul de provenienţă al celui mai mare acţionar Uber, SoftBank Group.
„Oamenii în vârstă se înscriu să devină curieri Eats. Uber Eats a fost un succes imens pentru noi pe piaţa din Japonia”, spune Khosrowshahi.
Asaltul pieţei de livrare prin Uber Eats ar putea fi momentan cea mai bună şansă a companiei de a capitaliza a treia cea mai mare economie din lume.
Peste 10.000 de restaurante şi 15.000 de curieri fac parte din reţeaua Uber Eats care se întinde în zece oraşe japoneze, potrivit CEO-ului. Astfel, serviciul ajunge la circa 15% din populaţia Japoniei, în comparaţie cu un nivel de 70% în SUA, ceea ce înseamnă că mai are mult loc de creştere.
Cu rata şomajului la 2,4%, aproape de un minim record al ultimilor 25 de ani, piaţa muncii din Japonia este în criză.
Populaţia ţării este atât de îmbătrânită încât vânzările de scutece pentru adulţi le-au depăşit pe cele de scutece pentru copii.
Astfel, seniorii intră în piaţa livrărilor de mâncare pentru a găsi locuri de muncă.
Mai mult, în timp ce curierii utilizează de obicei bicicletă sau scuter, bătrânii din Japonia preferă să meargă pe jos.
„Acesta este un aspect unic referitor la Kaponia, şi vrem să vedem dacă putem extinde acest trend şi în restul lumii”, spune şeful Uber.
Creşterea economică anemică din zona euro, corelată cu inflaţia, demonstrează că Europa se confruntă deja cu propria „Japonizare”, iar ieşirea din această zonă nu este una uşoară dacă urmărim parcursul Japoniei, atrage atenţia grupul olandez ING, citat de Bloomberg.
Situaţia Europei este similară cu cea a Japoniei în anii 90. Într-un raport publicat luni, ING atrage atenţia asupra listei de similitudini precum creşterea datoriilor guvernamentale, creditele neperformante, îmbătrânirea populaţiei şi relaxarea politicilor monetare.
În timp ce răspunsul Japoniei la o astfel de criză a fost unul întârziat, naţiunea niponă s-a confruntat şi cu un orizont de timp nefavorabil. Încercările de a readuce atunci economia la viaţă au fost spulberate de criza financiară asiatică din 1997-1998, urmată de prăbuşirea bulei dot-com şi apoi de criza financiară din 2008.
În prezent, cu tensiunile comerciale la cote înalte şi cu BCE care anunţă că ar putea reduce dobânda de referinţă şi că ar putea relua programul de achiziţie de acţiuni, zona euro ar putea împărtăşi aceeaşi soartă.
Creşterea economică anemică din zona euro, corelată cu inflaţia, demonstrează că Europa se confruntă deja cu propria „Japonizare”, iar ieşirea din această zonă nu este una uşoară dacă urmărim parcursul Japoniei, atrage atenţia grupul olandez ING, citat de Bloomberg.
Situaţia Europei este similară cu cea a Japoniei în anii 90. Într-un raport publicat luni, ING atrage atenţia asupra listei de similitudini precum creşterea datoriilor guvernamentale, creditele neperformante, îmbătrânirea populaţiei şi relaxarea politicilor monetare.
În timp ce răspunsul Japoniei la o astfel de criză a fost unul întârziat, naţiunea niponă s-a confruntat şi cu un orizont de timp nefavorabil. Încercările de a readuce atunci economia la viaţă au fost spulberate de criza financiară asiatică din 1997-1998, urmată de prăbuşirea bulei dot-com şi apoi de criza financiară din 2008.
În prezent, cu tensiunile comerciale la cote înalte şi cu BCE care anunţă că ar putea reduce dobânda de referinţă şi că ar putea relua programul de achiziţie de acţiuni, zona euro ar putea împărtăşi aceeaşi soartă.
„Fără un impuls puternic este dificil să scapi din această zonă cu creşteri economice slabe, inflaţie scăzută, respectiv dobânzi foarte mici. Creşterile economice ar putea încetini brusc, iar autorii politicilor monetare ar putea să nu aibă destule instrumente la dispoziţie”, atrag atenţia Carsten Brzeski şi Inga Fechner, economişti în cadrul ING.
După exemplul japonez, Europa ar putea avea nevoie în curând de impulsuri fiscale majore şi de majorarea vârstei de pensionare pentru a preveni piaţa muncii din a se micşora.
1. Hamad International Airport, Qatar (DOH)
2. Tokyo International Airport, Japonia (HND)
3. Athens International Airport, Grecia (ATH)
4. Afonso Pena International Airport, Brazilia (CWB)
5. Gdansk Lech Wałęsa Airport, Polonia (GDN)
6. Sheremetyevo International Airport, Rusia (SVO)
7. Changi Airport Singapore, Singapore (SIN)
8. Rajiv Gandhi International Airport, India (HYD)
9. Tenerife North Airport, Spania (TFN)
10. Viracopos/Campinas International Airport, Brazilia (VCP)
Akihito al Japoniei a abdicat după 30 de ani şi cinci luni pe tronul Crizantemei, iar locul său va fi luat de fiul cel mare, prinţul moştenitor Naruhito. Acesta a devenit al 126-lea suveran al tronului Crizantemei.
Data abdicării împăratului Akihito a fost stabilită de guvern, o premieră în ultimii 200 de ani în Japonia, familia imperială neavând un cuvânt de spus în acest sens.
Japonia a intrat astfel în primul an al erei imperiale Reiwa (Frumoasa armonie), după trei decenii de eră Heisei (Obţinerea păcii).
Un număr record de 8,46 milioane de locuinţe din Japonia sunt goale în contextul în care constructorii nu opresc frenezia noilor livrări, în timp ce populaţia se micşorează dramatic, potrivit Bloomberg.
Numărul locuinţelor goale a crescut cu 260.000 în cadrul unui studiu pe care guvernul îl realizează de două ori pe deceniu. Astfel, 13,6% din locuinţe sunt goale, potrivit Nikkei.
Multe dintre aceste proprietăţi sunt scoase spre vânzare sau spre închiriere sau sunt case de vacanţă. Cu toate acestea, unele dintre ele sunt locuinţe abandonate, dezafectate, potrivit serviciului japonez de ştiri.
Un alt factor care lasă multe dintre locuinţe goale este trendul reprezentat de oamenii care se mută constant din mediul rural în mediul urban.
Cu toate acestea, la nivel absolut, numărul de locuinţe goale poate fi întrecut uşor. Un studiu din 2017 arată că în zona urbană din China o locuinţă din cinci este goală, ceea ce s-ar traduce în circa 65 de milioane de case goale.