BusinessMagazin

Tag: isarescu

  • Basescu i-a propus lui Isarescu functia de premier. Blaga, intrebat daca Boc va fi schimbat: “PDL n-a avut o asemenea abordare”

    Vasile Blaga , secretar general al PDL, a declarat, luni seara,
    la TVR, intrebat daca la intalnirile partidului s-a luat in
    discutie inlocuirea lui Emil Boc, ca “PDL n-a avut pana acum o
    asemenea abordare”. In ceea ce priveste separarea pe viitor a
    functiei de premier de cea de presedinte de partid, Blaga a
    precizat: “Exista aceasta posibilitate: partidul va hotari. Este o
    idee aproape adjudecata”. Citeste aici mai multe despre planurile
    lui Blaga: Blaga flutura steagul alb: “Nu am fost niciodata in
    opozitie cu Traian Basescu. Sunt un slujitor devotat
    partidului”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • BNR majoreaza usor prognoza de inflatie, dar nu si tinta pentru 2011

    Totusi, avand in vedere evolutia preturilor in ultimul trimestru
    al anului trecut, care a incheiat anul la 7,96%, semnificativ peste
    intervalul de variatie avut in vedere de BNR (2,5-4,5%), banca
    centrala a modificat prognoza privind rata inflatiei la sfarsitul
    anului in curs, de la 3,4% la 3,6%. In acelasi timp insa,
    indicatorul la care se uita BNR pe termen lung (inflatia “core 2”
    ajustata, care elimina din calcul preturile administrate, cele
    volatile si la alcool si tutun) va cobori in perioada urmatoare
    spre 2%, fata de peste 4% in a doua jumatate a anului trecut, a
    subliniat guvernatorul, iar acesta este mai relevant pentru
    tendinta inflatiei.

    Pentru 2011, riscurile privind inflatia sunt legate de conjunctura
    internationala de preturi la petrol si la produse alimentare,
    afirma guvernatorul. “Pretul petrolului ramane intr-adevar un risc,
    dar pe baza datelor din prezent consideram ca presiunile
    inflationiste vor ramane tolerabile, compatibile cu tinta noastra
    de inflatie, cu exceptia cazului cand ar avea loc conflicte
    internationale majore, deschise”, spune Isarescu.

    Acest factor trebuie separat insa de justificarile “tendentioase”
    pe care companiile le prezinta atunci cand majoreaza preturile la
    combustibili in Romania, legand majorarile de presupuse fluctuatii
    ale cursului valutar. Dimpotriva, cursul valutar relativ stabil a
    fost un factor de temperare a inflatiei, alaturi de deficitul de
    cerere interna “persistent” si de nivelul costurilor cu forta de
    munca.

    In privinta preturilor la produsele alimentare, aici presiunile
    inflationiste in Romania vin numai din partea ofertei – spre
    deosebire de zona euro, unde presiunile vin din partea cererii,
    odata cu reluarea cresterii economice, si unde ele vor avea impact
    atat in 2011, cat si mai ales in 2012. Pentru Romania insa, “nu
    suntem de partea celor cu prognoze alarmiste, intrucat pe de o
    parte exista un declin al cererii de produse alimentare care
    plafoneaza asteptarile inflationiste ale producatorilor de profil,
    care anticipeaza mai curand o scadere de preturi”, arata
    guvernatorul, referindu-se la sondaje intreprinse de BNR in randul
    producatorilor “care nu apar mereu la televiziune sa anunte
    majorari de preturi”.

    Situatia stocurilor de materii prime agricole (grau si
    floarea-soarelui) este in media ultimilor 10 ani, chiar usor
    superioara, astfel incat ea nu justifica intentii de scumpiri la
    paine sau la ulei, asa cum au anuntat reprezentantii unor patronate
    ale producatorilor. “Nu validam sub nicio forma asteptarile de
    crestere rapida a preturilor la alimente”, a subliniat
    Isarescu.

    Ceilalti factori care influenteaza inflatia, preturile administrate
    si costurile cu forta de munca, nu vor prezenta surprize in 2011,
    anticipeaza BNR. “Exista o probabilitate extrem de scazuta de
    formare a unor presiuni inflationiste pe piata muncii, prin
    majorari de salarii. Costul unitar cu forta de munca a ramas chiar
    subunitar, reflectat in reluarea cresterii productivitatii si in
    majorari de salarii sub cresterea de productivitate. Aceasta
    inseamna ca ne mentinem competitivi si explica si evolutia pozitiva
    a exporturilor”, afirma Mugur Isarescu.

    In privinta consumului, BNR constata “o revenire incipienta” a
    increderii consumatorilor, reflectata in cifra de afaceri din
    retail si din serviciile pentru populatie, chiar daca aceasta
    revenire a increderii este “sub ceea ce vedem in Europa”, unde
    exista crestere economica. Cat priveste evolutia PIB in Romania,
    Isarescu vede ultimul trimestru din 2010 (pentru care datele
    statistice nu au fost inca publicate) cu “un optimism nu foarte
    mare”, insa pentru 2011, BNR isi mentine prognoza din toamna
    privind o crestere economica de 1,5%.

  • Isarescu sustine o noua intelegere cu FMI si CE pe doi ani

    “Guvernatorul a facut cateva referiri la acordul FMI, in linii
    generale, dar a precizat la un moment dat ca suma viitorului acord
    nu este importanta, scopul fiind continuarea acordului”, au
    declarat pentru MEDIAFAX surse bancare. Reprezentantul Romaniei la
    FMI, Mihai Tanasescu, a declarat la inceputul lunii ianuarie ca
    Romania poate accesa de la FMI, prin noul acord, o suma de pana la
    de trei ori cota de Drepturi Speciale de Tragere (DST) detinuta la
    Fond, ceea ce reprezinta o suma de aproximativ 3,1-3,2 miliarde DST
    (3,6-3,7 miliarde euro-n.r.), confirmand informatiile publicate
    anterior de MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isarescu: Politicienii sa promita mai putin si sa invete aritmetica bugetara. Avem peste 40.000 de proiecte de investitii publice neterminate

    “Cred ca si politicienii au invatat foarte mult”, a reflectat
    Isarescu, referindu-se la anii de criza, in care s-a vazut ca “de
    dat e usor, cand nu mai poti sa dai e greu, dar cand trebuie sa iei
    inapoi ceea ce ai dat, atunci e dramatic”. Guvernatorul considera
    ca este posibil ca, spre deosebire de trecut, politicienii sa nu
    cada in populism si de data aceasta, avand in vedere lectiile
    crizei si felul cum aceasta transforma sistemul monetar-financiar
    international, raporturile de forte geopolitice si paradigma de
    gandire pe plan international.

    LECTIA 1: CUM FOLOSIM BANII

    Pe de o parte, considera el, a devenit clar ca nu se mai poate trai
    pe baza de imprumuturi “fara sa te gandesti la un exit”, la ceea ce
    trebuie platit ulterior. In acest sens, guvernele inteleg ca
    trebuie stimulata munca, mediul de afaceri care creeaza locuri de
    munca si trebuie redusa birocratia stufoasa care impovareaza
    companiile.

    Cat priveste creditele, ele sunt in continuare prea scumpe in
    Romania din cauza inflatiei inalte, iar inflatia “apare in
    societatile unde discrepanta dintre nazuinte si posibilitati este
    prea mare”, asa cum a fost si Romania, unde s-a crezut eronat ca
    daca am intrat in UE, trebuie automat sa avem si standardul de
    viata din UE.

    In acest context, guvernatorul s-a referit si la politicile de
    investitii angajate de stat: “Exista in Romania peste 40.000 de
    proiecte de investitii neterminate, finantate de stat, de la scoli
    la poduri si drumuri. Ele costa nazuinte, sperante, unele dintre
    ele bani irositi. Daca aceste proiecte neterminate nu se inchid
    intr-o pierdere clara, pierderea se reflecta in inflatie – taxa pe
    care o platim toti.”

    Anul trecut, dezinflatia a fost intrerupta de majorarea TVA, care
    putea fi evitata daca ajustarile fiscale s-ar fi facut mai din
    timp. Ea a indus tensiuni in mediul de afaceri, insa in urmatoarele
    luni, “daca nu apar si alte corectii” (modificari de taxe si
    impozite), atunci sunt sanse ca inflatia sa descreasca destul de
    rapid spre 6%, pentru ca pana la sfarsitul anului sa se indrepte
    spre 4%.

    LECTIA 2: CUM PLATIM PENSIILE

    Pe de alta parte, trebuie luate masuri pentru restabilirea unui
    echilibru rezonabil intre numarul de contribuabili si cel de
    beneficiari ai sistemului de pensii. Daca echilibrul s-a stricat in
    20 de ani prin seriile de pensionari anticipate si reducerea
    populatiei active platitoare de impozite, sistemul ar avea nevoie
    probabil de circa 10 ani pentru a redeveni sustenabil, estimeaza
    guvernatorul BNR.

    “Raportul intre numarul de contribuabili si numarul de beneficiari
    trebuie redresat fizic inainte de a se oferi solutii financiare”, a
    spus Isarescu, evocand intentia sa esuata din 2000 de a propune
    Parlamentului oprirea pensionarilor anticipate. “M-a durut atunci
    ca am fost huiduit chiar de colegii mei de coalitie. M-a durut si
    am inghitit galusca”, a povestit guvernatorul, explicand insa ca
    problema a reaparut si se reflecta in capacitatea in scadere a
    statului de a plati pensiile in conditiile in care sunt prea putini
    contribuabili.

    LECTIA 3: CUM AJUNGEM LA STANDARDUL EURO

    In sfarsit, este nevoie de disciplina fiscala, care include atat
    limitarea deficitului bugetar, dar si rezolvarea problemei
    arieratelor, intrucat Romania nu ar putea fi acum in zona euro, la
    care aspira sa adere in 2015-2016, decat in conditiile in care isi
    reduce deficitul bugetar structural (cel independent de evolutia
    ciclurilor economice) si continua reforma astfel incat sa castige
    credibilitate in fata investitorilor si a pietelor
    financiare.

    “Fenomenele de criza vor continua si in 2011, avandu-si originea in
    Europa in problema datoriilor suverane, iar riscurile de contagiune
    pentru Romania pot oricand sa apara”, considera Isarescu. Or, ceea
    ce penalizeaza pietele sunt tocmai dovezile de indisciplina
    fiscala. De aici si necesitatea acordului cu FMI, care functioneaza
    ca o “unda verde, sau ştampila, daca vreti”, ca avem politici
    credibile. “Ne trebuie asa ceva mai mult decat banii”, apreciaza
    guvernatorul, pentru ca “din pacate, Romania este intr-un con de
    umbra de credibilitate externa in acest moment”, din cauza
    fluctuatiilor mari din politica fiscala, care au permis cresterea
    rapida a deficitelor externe in ultimii ani dinainte de
    criza.

    Disciplina fiscala este si problema zonei euro, considera oficialul
    bancii centrale – anume ca proiectul politic al uniunii monetare
    s-a construit pe un pilon solid, cel monetar (Banca Centrala
    Europeana), dar si pe alti doi piloni slabi – cooperarea politica
    insuficienta si consolidarea fiscala inegala. Zona euro nu va
    disparea, insa acesti doi piloni slabi va trebui sa fie
    consolidati, apreciaza Mugur Isarescu.

  • Guvernatorul BNR despre politica monetara: “E important sa ne tinem pe pozitii ca la Stalingrad”. Cursul convenabil pentru Isarescu: 4,1-4,3 lei/euro

    12.00

    Normal
    0

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    “Daca am creste dobanda de politica monetara, aceasta
    ar mari asteptarile privind o crestere a inflatiei si ar stimula
    efecte de runda a doua ale majorarii TVA”, a declarat Mugur
    Isarescu, intr-un interviu pentru
    Bloomberg    . “De aici vine rezistenta noastra la ideea de a
    modifica dobanda. Este important sa ne mentinem pe pozitii, ca la
    Stalingrad. Politica noastra monetara va ramane in grafic”, a spus
    guvernatorul.

    Efectele de runda I ale majorarii TVA din
    iulie 2010 au fost “rezonabile”, apreciaza el, permitand bancii
    centrale sa mentina dobanda neschimbata, la nivelul minim record de
    6,25%, decizie pastrata si la sedinta CA al BNR din 5 ianuarie.

    Inflatia anuala, conform datelor INS
    comunicate miercuri, a ajuns la 7,96%, usor sub estimarile BNR
    (8,2%) si in graficul de performanta convenit cu FMI. In 2009, rata
    anuala a inflatiei a fost de 4,74%. Pentru anul acesta, tinta de
    inflatie stabilita de BNR este de 3% plus-minus un procent, iar
    banca centrala apreciaza ca anul se va incheia undeva la 3,4%.

    Banca centrala a anuntat, cu ocazia sedintei
    CA din 5 ianuarie, ca va urma o politica monetara prudenta,
    centrata pe “ancorarea ferma a anticipatiilor inflationiste”, mai
    ales in conditiile in care considera ca riscurile legate de
    efectele de runda a doua ale majorarii TVA din iulie 2010 “pot fi
    potentate de dezbaterile publice referitoare la cresterea sezoniera
    a preturilor alimentare”, lucru pe care BNR il considera
    “preocupant”.

    BNR apreciaza ca o reluare sustenabila a dezinflatiei va crea
    premisele pentru redresarea pe baze sanatoase a economiei, insa
    pentru aceasta redresare este “esentiala” respectarea obiectivelor
    convenite cu FMI, CE si Banca Mondiala, “in special a celor legate
    de continuarea consolidarii fiscale si a reformelor structurale,
    obiective de natura sa contribuie la consolidarea credibilitatii”,
    in contextul in care ajustarile intreprinse pana in prezent au
    contribuit la corectarea dezechilibrelor macroeconomice, in
    principal a deficitului extern.

    BNR NU ARE TINTA DE CURS VALUTAR

    In acelasi interviu pentru Bloomberg,
    guvernatorul Isarescu a mentionat ca BNR nu are un obiectiv anume
    de curs valutar, dar ca opereaza pe piata valutara “pentru a
    preveni excesul de lichiditate” care ar putea antrena volatilitatea
    leului, avand in vedere ca intrarile de valuta din creditele
    externe sunt transformate in lei pe piata interna.

    “Sustinem regimul de flotare controlata a
    cursului, dar nu avem niciodata niste praguri definite de
    fluctuatie”, a spus Isarescu. “Unii au spus ca eu am pomenit despre
    o marja de fluctuatie a cursului intre 4,1 si 4,3 lei/euro, asa
    incat eu am replicat in nume personal ca daca marja in care se
    misca leul este intre 4,1 si 4,3, atunci mie imi convine.”

    Cursul comunicat de BNR a ajuns miercuri la
    4,2523 lei/euro, în scădere cu 0,58 bani faţă de cel de marti. Si
    fata de dolar, leul s-a apreciat, de la 3,2934 la 3,2744
    lei/dolar.

  • Isarescu: Reformele din aria alocatiilor sociale si a bugetarilor ar putea dura inca 1-2 ani

    “Atingerea tintei de deficit bugetar de 3% din PIB in 2012
    ceruta de intrarea in ERM II este inca fezabila, dar necesita
    reforme mai profunde in aria alocatiilor sociale si a ocuparii in
    sectorul public. Pentru a intra in ERM II trebuie progresat in
    aceasta directie in 2011. Dar s-ar putea sa ne ia mai mult de un an
    – poate doi ani – pentru a implementa aceste reforme. Astfel,
    intarzieri pot aparea, iar data adoptarii euro s-ar putea sa se
    modifice corespunzator”, a spus Isarescu, potrivit unei prezentari.
    El a aratat ca, inainte de criza economica, planurile erau ca
    Romania sa intre in ERM II in 2012 si sa adopte euro in 2015, iar
    in acest sens s-au facut progrese in directia reducerii inflatiei,
    in limitarea volatilitatii ratei de schimb, in reducerea ratelor
    dobanzii pe termen lung, dar recesiunea s-a reflectat in deficite
    bugetare mai mari.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Retrospectiva 2010 – Ce vrea sa spuna Isarescu

    Ani in sir, rapoartele publicate de BNR despre starea economiei au continut constant un avertisment: nu trebuie sa se decupleze politica fiscala de politica monetara, pentru ca aceasta din urma nu poate sustine singura echilibrul macroeconomic. Afirmatia parea pasareasca pentru unii, subversiva pentru altii, vorba in vant pentru cei ce stiau ca e de ajuns apropierea unui an electoral ca guvernele sa inceapa sa arunce cu bani si din ce in ce mai nefondata pentru altii care vedeau ca, intr-o economie euroizata si dominata de banci straine, parghiile traditionale de politica monetara ale BNR au un impact mai slab decat ar dori banca centrala. Iar anii respectivi, si inainte si dupa 2005, au fost dificili pentru niste oameni de la BNR care nu si-au putut permite sa vorbeasca niciodata la fel de deschis publicului ca niste politicieni.

    Mai nou insa, guvernatorul, consilierii si vicepresedintii de la BNR au inceput sa iasa tot mai des in public si sa-si explice ideile, inclusiv in termeni cat se poate de frusti. Schimbarea a tinut atat de ameliorarea relatiilor cu o putere mai dispusa sa asculte si sa priceapa ce inseamna deficitul structural sau criza din zona euro, cat si de o anumita nervozitate a unei banci centrale care s-a vazut tot mai mult transformata in tap ispasitor pentru adancirea recesiunii. Mugur Isarescu, cinstit in 2008 drept eroul credibilitatii de discurs public si al luptei cu speculatorii pe leu, a inceput sa fie acuzat ori ca “s-a dat cu puterea de dreapta”, ori ca “s-a dat cu FMI/bancile/grupul Bilderberg”, ori ca tanjeste la vreo functie politica, ori ca, dimpotriva, refuza sa preia o functie politica. Unii l-au acuzat ca, atent la inflatie, nu sustine redresarea economiei, fiindca a redus prea putin si prea tarziu dobanda, fiindca nu “da drumul la cursul valutar” spre 5 lei ori fiindca nu “da drumul la inflatie” tocmai in tara cu cea mai mare inflatie din UE.

    Altii, dimpotriva, i-au imputat ratarea tintei de inflatie in fiecare an, intr-o tara cunoscuta pentru impactul in preturi al oricarei cresteri de tarife si de taxe si pentru teama publicului de orice scumpire. In premiera, Isarescu a reactionat violent la ultima transa de amenintari cu scumpiri, numindu-i “trancanitori” pe managerii si pe politicienii (intre ei un ministru) care arunca in presa preziceri de majorare a preturilor si conjurand presa sa nu mai foloseasca prezicerile respective.
    Mai devreme am luat anul 2005 ca reper pentru ca atunci s-a incheiat liberalizarea contului de capital, care a deschis calea pentru navala de valuta in tara ce avea sa influenteze si aprecierea leului, si evolutia pietei creditului, si strategia BNR de a regla lucrurile prin acumularea de rezerva valutara, care de la nici 10 mld. euro la sfarsitul lui 2004 a ajuns la recordul de 32,8 mld, la sfarsitul lui noiembrie 2010.

    Bani multi, care au starnit anul acesta interesul unor politicieni populisti si lipsiti de cultura economica. Mugur Isarescu a explicat de ce statul nu poate folosi pentru acoperirea deficitului bugetar rezerva valutara (“la noi e vorba «turcu’ plateste», dar BNR nu e turcu’”), incercand sa-i lumineze pe adeptii unor aberatii economice ca “legea Cojocaru”, promovata la televiziunea care a lansat Partidul Poporului, sau ai initiativelor de reducere a rezervei valutare cu 2,7 miliarde de euro, in folosul platilor curente ale statului – ambele, sustinute de parlamentarul penelist loan Ghise.

    Strategia aleasa de BNR fata de toate acestea a fost asadar iesirea insistenta in public cu explicatii, dublata de o incercare din rasputeri de a scoli pe orice cale ziaristii, de la seminare, conferinte sau “Zilele studentilor economisti”, eveniment organizat ca un soi de roadshow de-a lungul anului prin universitatile tarii, si pana la invitarea sefului Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, la aniversarea a 130 de ani de viata a BNR. Cu acea ocazie, guvernatorul si-a expus probabil el mai clar viziunea: “Corectarea erorilor de politica economica este dureroasa si greu de inteles de public, oriunde in lume”, iar de cate ori dezbaterea coboara din terenul stiintei la argumente galagioase sau de autoritate “se produc victime la toate nivelurile societatii”. Pentru Isarescu, efortul de a se explica asa incat sa inteleaga tot omul e un pariu eroic, aproape imposibil de castigat, in Romania aflata mereu in pragul unei crize de nervi. Datoria lui insa e sa-ncerce sa-l castige.

  • Afacerea care ii uneste pe Mugur Isarescu, Valeriu Stoica si Mircea Dinescu

    In medie, in Romania se produc anual circa 6 milioane hectolitri
    vin, din care piata oficiala a vinului este de 1,2-1,5 milioane
    hectolitri de vin, restul fiind autoconsum si piata neagra. In
    medie, un roman consuma 24 litri pe an, adica jumatate din consumul
    din statele dezvoltate din Uniunea Europeana.

    Exporturile in lume de vin romanesc realizate in primele opt
    luni din acest an au fost de circa 7,68 milioane euro, din care
    4,48 milioane euro in UE si 3,2 milioane euro in afara Uniunii
    Europene. Pe aceasta piata au intrat si o serie de personalitati
    din viata publica. Una dintre cele mai cunoscute este guvernatorul
    BNR, Mugur Isarescu.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Isarescu: Romanii sunt cei care au indatorat Romania si nu bancile comerciale

    “3,7 milioane de debitori au credite de consum negarantate.
    Raspunsul meu este transant: este clar ca decizia de indatorare a
    fost democratica (… ) Numai in 2007-2009 s-au cumparat un milion
    de masini noi, 17 miliarde de euro, deci eu cred ca la intrebarea
    cine a indatorat Romania trebuie sa avem in vedere acest lucru.
    Bancile au fost intermediari, putem spune ca i-au ademenit (…),
    dar nu s-au imprumutat ele ca sa indatoreze Romania, s-au imprmutat
    romanii”, a spus Isarescu la seminarul “Forumul bancar” organizat
    de FinMedia la BNR. El a spus ca din cele 22 de miliarde euro
    atrase din strainatate de bancile comerciale majoritatea sumelor a
    fost dirijata catre creditare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Statul are nevoie de o singura institutie care sa se ocupe de fondurile europene

    “E o tragedie ca avem la dispozitie 30 de miliarde de euro, bani
    europeni, si Romania sta si se uita la ei ca la o vitrina, in loc
    sa-i atraga si sa-i foloseasca pentru crestere economica”, a spus
    Vasilescu.

    Cu aceeasi ocazie, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a pledat din
    nou pentru politici fiscale contraciclice, afirmand ca modelul de
    crestere economica accelerata, peste PIB potential (8%, in loc de
    4-5% nu este sustenabil si creeaza probleme in timp, atata vreme
    cat deficitul structural, independent de ciclurile economiei, a
    ramas si ramane foarte dificil de redus. Din punctul lui de vedere,
    cresterea economica sanatoasa se poate face numai pe baza de
    investitii, pentru care resursa cea mai buna pe care Romania o are
    la dispozitie sunt banii de la Uniunea Europeana.

    Consilierul guvernatorului a insistat pe ideea atragerii de
    fonduri europene ca solutie de relansare economica mai ales in
    contextul numeroaselor discutii despre o posibila iesire a Romaniei
    din criza prin deprecierea leului si inflatie mai mare, discutii
    sanctionate de BNR ca nerealiste si daunatoare, intrucat intretin
    iluzia ca economia poate ajunge la crestere durabila prin metode
    artificiale. “Cum se poate discuta despre iesirea din criza prin
    inflatie mai mare, atata vreme cat Romania este deja campioana la
    inflatie in Europa?”, a afirmat Adrian Vasilescu.

    Conform Eurostat, Romania a avut in august cea mai mare inflatie
    anuala din UE, respectiv 7,6%, in timp ce media UE a coborat la 2%.
    Intre timp, inflatia a continuat sa creasca, ajungand la 7,88% in
    octombrie, stimulata in special de cresterea preturilor la
    alimente, ca efect al majorarii TVA.

    In prezent, fondurile UE sunt gestionate de sapte autoritati
    specifice, in timp ce derularea programelor cu finantare europeana
    trece prin 75 de institutii. Guvernul are in studiu mai multe
    propuneri privind o eficienta mai mare a absorbtiei fondurilor
    europene, una dintre ele fiind infiintarea unei singure institutii
    care sa se ocupe de aceasta, asa cum este in Polonia sau Bulgaria.
    Consiliul Investitorilor Straini a avansat recent o alta varianta,
    respectiv externalizarea si privatizarea administrarii banilor
    europeni.