BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Cashul este salvarea în 2023: Frica de recesiune şi creşterea neîncetată a ratelor de către Fed îi fac pe tot mai mulţi investitori să se refugieze în bani gheaţă

    În contextul în care anul 2023 se anunţă unul turbulent din punct de vedere financiar şi economic, tot mai mulţi investitori văd soluţia la aceste probleme în cash. Teama că bursele vor intra în bear market, cumulată cu creşterea continuă a ratelor de către Fed şi prognozele care vorbesc de o recesiune iminentă, întind nervii investitorilor la maxim şi sporesc frica că portofoliile de investiţii ar putea primi o lovitură serioasă, scrie Bloomberg.

    Michael Wilson, strateg şef în cadrul gigantului bancar Morgan Stanley, a declarat săptămâna trecută că indicele S&P 500 ar putea scădea cu 20%, pe fondul rezultatelor slabe ale companiilor.

    Pe fondul perspectivelor economice deloc optimist, banii lichizi par un refugiu ceva mai sigur. În plus, randamentul titlurilor de stat emise pe termen scurt a reuşit să depăşească randamentul portofoliilor clasice de investiţii bazate pe un raport de 60/40 (60% din bani merg către acţiuni, 40% către obligaţiuni – n.r)

    Desigur, investitorii pierd teren în faţa inflaţiei prin deţinerea de numerar. Dar pentru clienţii care au cheltuieli foarte bine stabilite, pentru care trebuie să economisească, cum ar fi o nuntă, este mult mai avantajos să se refugieze în cash, cu atât mai mult cu cât aceştia pot obţine randamente şi de 4% dacă-şi pun banii într-un cont de economii.

    Banii pe care investitorii îi vor băga în pieţe în acest an vor merge mai ales către fondurile pasive. Potrivit sondajului MLIV Pulse, realizat în rândul a 400 de investitori profesionişti, pariurile principale sunt pe expunererea internaţională (pe care mizează 47%), urmată de investiţii în fondurile pasive (37%) şi abia pe ultimul loc s-a situat realizarea unor investiţii în fondurile active, unde doar 30% dintre cei intervievaţi au răspuns pozitiv.

    În schimb, investitorii de retail sunt mai predispuşi să plaseze bani în fonduri pasive (46%), urmaţi de investiţiile internaţionale (38%) şi de fondurile gestionate activ (22%).

    Orientarea către cash şi scenariile economice sumbre vorbesc mult despre frica investitorilor ca anul 2023 să nu reprezinte pentru portofoliile acestora o lovitură la fel de grea precum a fost 2022 şi toate crizele acestuia, de la război, la criza energetică şi inflaţie.

  • China se transformă într-un aspirator de bani: În încercarea de a atrage investiţii străine şi de a păstra marile companii în ţară, delegaţii chineze pleacă în toate colţurile lumii pentru a convinge investitorii să vină cu miliardele de dolari

    China a început să facă efoturi importante pentru a convinge multinaţionalele precum Apple şi Foxconn să rămână în ţară. Nevoia de atragere a investiţiilşor străine vine în contextul în care pandemia şi tensiunile geopolitice împing marile companii să-şi diversifice lanţurile de aprovizionare în afara Chinei, scrie CNBC.

    Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, Camera de Comerţ Americană a constatat că în China mai puţin de jumătate dintre respondenţii la sondajul său anual au plasat ţara în rândul priorităţilor pentru investiţii. Conform sondajului, numărul companiilor care iau în considerare sau încep să îşi relocheze producţia şi aprovizionarea în afara Chinei a crescut cu 10% faţă de anul trecut.

    După o astfel de scădere a sentimentului de încredere, China depune eforturi importante pentru a menţine investiţiile întreprinderilor străine şi pentru a sprijini creşterea economică. Ministerul Comerţului a declarat joi că, pentru prima dată, va lansa o serie de evenimente pentru cu scopul de a convinge corporaţiile că ţara merită banii.

    China a pus punct politicilor stricte anti-covid în decembrie. În februarie, fabrica Foxconn din Zhengzhou producea la capacitate maximă, personalul lucrând în două schimburi pentru a satisface cererea mare a clienţilor.

    Foxconn operează cea mai mare unitate de producţie de iPhone din lume în capitala Henan, Zhengzhou.

    Foxconn a confirmat că preşedintele său a vizitat Henan şi a planificat să colaboreze cu conducerea locală pentru proiecte. Cu toate acestea compania nu a oferit detalii despre aceste planuri de investiţii şi nici nu a precizat dacă intenţionează să transfere producţia în afara Chinei.

    China vizitează, de asemenea, potenţialii investitori în ţările lor de origine.

    După ce o reuniune guvernamentală la nivel înalt din decembrie a decis realizarea unor eforturi mai mari pentru a atrage capital străin, multe grupuri conduse de guvern au călătorit în străinătate pentru a convinge investitorii străini că ţara trebuie să fie ţinta banilor acestora.

    Wang Jinxia, director adjunct al Qianhai – o zonă de business din oraşul chinezesc Shenzhen – a condus o delegaţie în Dubai, Singapore şi Londra în februarie pentru a atrage interesul pentru investiţii.

    El a descris vizitele ca având “rezultate remarcabile”, dar nu a dat detalii. De asemenea, el a remarcat “provocări serioase” în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor străine. Printre acestea se numără concurenţa neloială cu jucătorii locali din China din cauza politicilor industriale, lipsa de protecţie juridică pentru afacerile străine în China şi riscurile geopolitice.

    Administraţia Biden a sporit restricţiile privind businessul companiilor americane cu China, cum ar fi cele anunţate anul trecut privind întreprinderile şi persoanele fizice americane care lucrează cu parteneri chinezi la cele mai avansate semiconductoare.

    Nu este clar în ce măsură vor fi anunţate alte restricţii.

    Cu toate acestea, investitorii străini continuă să vină cu bani în China într-un ritm constant.

    Investiţiile străine directe au crescut cu 14,5% în ianuarie faţă de anul trecut, ajungând la 127,69 miliarde de yuani (18,39 miliarde de dolari), potrivit Ministerului chinez al Comerţului. Această creştere este mai rapidă decât cea de 6,3% pentru tot anul 2022.

    Coreea de Sud, Germania şi Marea Britanie au fost cele mai mari surse de astfel de investiţii străine în 2022, a precizat ministerul, fără a menţiona SUA.

    Pentru o regiune chineză precum Henan, păstrarea sau creşterea investiţiilor din partea întreprinderilor străine este un colac de salvare. Datele oficiale au arătat că, în 2019, fabrica de iPhone a Foxconn a reprezentat 84% din exporturile întregii provincii.

    Ministrul chinez al comerţului, Wang Wentao, a vorbit joi pentru prima oară în public despre plângerile companiilor străine privind politicile guvernamentale de achiziţii publice care favorizează întreprinderile chineze locale.

    „Rezolvarea acestor probleme reprezintă priorităţi pentru activitatea noastră. Vom studia şi vom introduce politici şi măsuri împreună cu departamentele relevante pentru a asigura participarea egală a întreprinderilor străine”, a declarat Wang Wentao.

  • BCE devine cea mai aspră dintre băncile centrale: Investitorii pariază că Banca Centrala Europeana îşi va majora ratele dobânzilor la 3,75% până în septembrie

    Investitorii pariază că Banca Centrală Europeană va majora ratele dobânzilor până la cele mai ridicate niveluri din toate timpurile, stimulaţi de rezistenţa economiei zonei euro şi de semnele că inflaţia s-ar putea dovedi mai greu de ţinut în frâu decât se aşteaptau analiştii, scrie Financial Times.

    Pieţele swap estimează o creştere a ratei de depozit a BCE la 3,75% până în septembrie, faţă de nivelul actual de 2,5%. Acest nivel ar egala vârful atins de indicele de referinţă în 2001, atunci când BCE încă încerca să susţină valoarea monedei euro nou lansate.

    „Este cu adevărat surprinzător să vedem că BCE a devenit cea mai aspră dintre marile bănci centrale”, a declarat Sandra Phlippen, economist şef la banca olandeză ABN Amro.

    Pieţele au revizuit în creştere previziunile privind ratele dobânzilor după recenta publicare a detelor din zona euro privind activitatea dinamică din sectorul serviciilor şi cererile salariale.

    Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat marţi că banca „analizează foarte atent situaţia salariilor” – un indiciu al îngrijorării că o creştere puternică a salariilor în acest an va menţine presiunea asupra preţurilor, deoarece companiile transferă costurile asupra consumatorilor.

    Randamentul obligaţiunilor germane cu scadenţa la doi ani a atins marţi un maxim al ultimilor 14 ani, de 2,95%, după ce indicele managerilor de achiziţii S&P Global a depăşit previziunile.

    Perspectiva unor noi creşteri substanţiale ale ratelor în zona euro contrastează cu cea a SUA şi a Regatului Unit, care sunt considerate în general ca fiind mai aproape de finalul ciclului de creştere a ratelor dobânzilor, deoarece au majorat deja costurile de împrumut mai devreme şi mai agresiv decât BCE.

    Cu toate acestea, pieţele bursiere din SUA au scăzut puternic marţi, deoarece datele economice au determinat investitorii să reevalueze cât de mult ar mai putea creşte dobânzile Rezervei Federale.

    Inflaţia din zona euro a fost de 8,5% în ianuarie, comparativ cu 6,4% în SUA, în timp ce inflaţia din Marea Britanie rămâne în continuare de două cifre. Cu toate acestea, nivelul inflaţiei a scăzut mai repede decât se aştepta, iar perspectivele anemice de creştere ale ţării au diminuat presiunea asupra Băncii Angliei pentru a majora ratele.

    În ultima săptămână, Goldman Sachs, Barclays şi Berenberg au ridicat la 3,5% previziunile lor cu privire la cât de mult va mai creşte BCE ratele. Miercuri, Deutsche Bank şi-a majorat prognoza la 3,75%.

    „Există riscul ca inflaţia să se dovedească a fi mai persistentă decât este estimată în prezent de pieţele financiare”, a declarat săptămâna aceasta pentru Bloomberg Isabel Schnabel, membru al comitetului executiv al BCE.

    Frederik Ducrozet, şeful departamentului de cercetare macroeconomică de la Pictet Wealth Management, a prognozat că ratele BCE vor atinge un vârf de 3,5%, dar a adăugat că banca centrală ar putea „să rămână în modul de înăsprire până în septembrie, iar acest lucru va urca rata dobânzilor aproape de 4%”.

    BCE a majorat deja ratele cu un nivel fără precedent de 3 puncte procentuale din vara anului trecut şi a semnalat luna aceasta că intenţionează să facă o altă mişcare de jumătate de punct procentual în martie.

    Deşi inflaţia din zona euro a scăzut timp de trei luni consecutive, inflaţia de bază – care exclude preţurile la energie şi alimente pentru a arăta presiunile de bază asupra preţurilor – a rămas neschimbată la un nivel record de 5,2% în ianuarie.

     

  • După ce anul trecut bursele s-au jucat cu nervii şi portofelele investitorilor, titlurile de stat şi obligaţiunile coporative, care au un grad scăzut de risc, au devenit brusc noile vedete ale investiţiilor

    Investitorii se înghesuie în acest an în obligaţiuni corporative într-un ritm record, reflectând entuziasmul lor pentru o clasă de active care este considerată de obicei ca având un risc relativ scăzut, dar care oferă acum cele mai bune randamente din ultimii ani, scrie FT. 

    19 miliarde de dolari au fost investiţi în fondurile care cumpără obligaţiuni corporative din întreaga lume de la începutul anului 2023, cea mai mare sumă înregistrată vreodată în acest moment al anului, potrivit datelor furnizate de EPFR, care urmăreşte fluxurile de fonduri.

    Fluxul de numerar care a inundat clasa de active subliniază dorinţa investitorilor de profita de randamentele ridicate şi de faptul că nu mai trebuie să se ducă spre investiţii mai riscante în căutarea unor randamente decente.

    “Practic, venitul fix pare mult mai atractiv decât în anii anteriori”, potrivit lui Matt Mish, şeful strategiei de credit la UBS. “Euforia din jurul investment grade corporate bonds este, în principiu, mai larg această euforie în jurul randamentelor”, a adăugat el. “Cel puţin în raport cu anul trecut şi, într-adevăr, în raport cu cea mai mare parte a ultimului deceniu, [datoriile corporative de înaltă calitate] oferă randamente care sunt considerabil mai mari.”

    Randamentele medii ale titlurilor de stat americane corporate-grade au urcat la 5,45%, de la 3,1% în urmă cu un an, după ce la sfârşitul anului trecut au atins cel mai ridicat nivel din 2009 încoace. Cea mai mare parte a acestei creşteri a reflectat o vânzare generalizată de titluri cu venit fix în ultimul an, deoarece Rezerva Federală – ca şi alte bănci centrale mari – a majorat rapid ratele dobânzilor în încercarea de a stopa inflaţia foarte ridicată.

    De asemenea, randamentele au sărit şi în cazul datoriilor mai speculative cu rating junk, dar mulţi administratori de fonduri spun că preferă să rămână la datoriile emise de companii mai bine plasate pentru a face faţă unei potenţiale încetiniri economice, pe măsură ce ratele mai mari ale dobânzilor încetinesc economia.

  • Unde-s doi puterea creşte: Care este apetitul investitorilor în acest an?

    Anul 2022 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru business, inclusiv pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii din România, care aproape a bătut recordul din 2008, arată un studiu Deloitte care urmăreşte tranzacţiile de peste 5 milioane de euro. Pe final de an însă, cu incertitudini în faţă, tumultul se domolise şi toată lumea se uita cu prudenţă la 2023. Care este apetitul investitorilor în acest an?

    „Mă aştept ca piaţa să se revigoreze în vară-toamnă. După cum spuneam, trendul pe care îl avem din iarnă mă aştept să continue în primele luni din 2023. Consider că există lichiditate suficientă, că există companii pentru investitori şi aceştia sunt interesaţi să investească în România, este clar unul dintre locurile la care ei se uită cu mare atenţie”, răspunde Radu Dumitrescu, care este partener coordonator al departamentului de consultanţă financiară la Deloitte România. Analiza Deloitte România asupra pieţei de fuziuni şi achiziţii, sau M&A (mergers and acquisitions), a relevat că au fost 158 de tranzacţii de peste 5 milioane de euro, a căror valoare a fost estimată de consultanţi la 6,5-7.5 miliarde de euro. În calculul pieţei au fost luate şi tranzacţiile a căror valoare nu a fost comunicată public.

    Potrivit studiului, peste o treime (36%) dintre aceste tranzacţii au fost în sectorul imobiliar. De asemenea, şi în sectorul energetic a fost efervescenţă: 11% din cele 157 de tranzacţii s-au făcut în zona de energie. „În cadrul studiului nostru am luat în considerare tranzacţiile cu participaţii tranzacţionate mai mari de 5%. De asemenea, am luat în considerare tranzacţii care s-au consumat local sau internaţional şi la cele internaţionale ne-am uitat dacă au o componentă locală. Am încercat să estimăm businessurile din România versus businessul internaţional. 157 dintre tranzacţii au corespuns  criteriilor menţionate.  Valoarea totală a tranzacţiilor a fost între  6,5 şi 7,5 miliarde de euro”, mai spune Radu Dumitrescu.

    Pentru a face o radiografie a pieţei de fuziuni şi achiziţii din 2022 şi pentru a pune pe masă perspectivele pentru 2023, Deloitte România cu sprijinul ecosistemului media ZF şi BUSINESS Magazin, a organizat conferinţa anuală Deloitte M&A, ediţia a doua. La dezbatere au participat fonduri de private equity, care au venit cu perspectiva investitorilor, jucători din piaţa de fuziuni şi achiziţii în 2022 şi specialiştii Deloitte şi Reff & Asociaţii/Deloitte Legal. În prima parte a evenimentului, Răzvan Popescu, CEO-ul Romgaz, producător de gaze cu capital de stat, a dat detalii despre tranzacţia record de 1 miliard de euro, prin care Romgaz a cumpărat jumătate din drepturile de exploatare ale zăcământului Neptun Deep.

    Tranzacţia a venit pe fondul ieşirii gigantului american ExxonMobil de la Marea Neagră. Celălalt partener de la Neptun Deep este OMV Petrom. „Din perspectiva tranzacţiei, a fost un fel de a alerga înainte să înveţi să mergi. Piaţa de M&A de la noi nu cred că este atât de dezvoltată astfel încât astfel de tranzacţii să se întâmple uzual. Noi am încercat mereu să comunicăm cu investitorii, orice pas pe care îl facem să fie comunicat cât mai clar şi mai corect”, povesteşte Răzvan Popescu.

    Cu toate că prognozele pentru economia europeană şi mondială indică cel puţin o încetinire a activităţii economice, perspectivele pentru piaţa românească sunt mai optimiste, este de părere Daniela Iliescu, director executiv la ROPEA, asociaţia fondurilor de private equity din România.  „Atât în zona corporaţiilor, cât şi în zona investitorilor financiari se poate observa o repoziţionare ca urmare a şocurilor din lanţul de producţie, a creşterii costurilor de finanţare, dar şi a presiunii unei eventuale recesiuni în 2023 în anumite pieţe dezvoltate. Dacă ne uităm la piaţa din România, aş spune că lucrurile sunt puţin diferite şi mai optimiste.”

    Într-un context în care consumul încetineşte vizibil, investiţiile, aşa cum a arătat ultimul trimestru din 2022 pentru economia României, joacă un rol esenţial. În acest context, industria fondurilor de investiţii ar trebui să fie o chestiune de interes naţional, au fost de acord speakerii conferinţei Deloitte M&A. „Îndrăznesc să spun că în momentul acesta vorbim de un interes naţional. Aş spune că noi avem un interes naţional pentru facilitarea dezvoltării industriei fondurilor din România. Iată că aproape jumătate de miliard de euro bat la uşă să intre în România”, a spus Andrei Burz-Pînzaru, partener la Reff & Asociaţii Î Deloitte Legal. Ca investitorii să vină, însă, este nevoie de un cadru fiscal şi legislativ predictibil, o poveste veche în România, dar încă de actualitate. Managerii de fonduri de investiţii au reiterat acest mesaj. „Piaţa românească este piaţa în care riscul e mare şi veniturile sunt mari. Aşa este privită de jucătorii locali, aşa este privită de jucătorii internaţionali şi până când nu ieşim din această paradigmă nu vom ieşi din problemă. Legislaţia din producţia de energie electrică din resurse regenerabile a suferit şase modificări anul trecut.” 

    „Îndrăznesc să spun că în momentul acesta vorbim de un interes naţional. Aş spune că noi avem un interes naţional pentru facilitarea dezvoltării industriei fondurilor din România. Iată că aproape jumătate de miliard de euro bat la uşă să intre în România.”

    Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff & Asociaţii | Deloitte Legal

    „Mă aştept ca piaţa să se revigoreze în vară-toamnă. După cum spuneam, trendul pe care îl avem din iarnă mă aştept să continue în primele luni ale 2023. Consider că există lichiditate suficientă, că există companii pentru investitori şi aceştia sunt interesaţi să investească în România, este clar unul dintre locurile la care ei se uită cu mare atenţie.”

    Radu Dumitrescu, partener coordonator consultanţă financiară, Deloitte România

    „Atât în zona corporaţiilor, cât şi în zona investitorilor financiari se poate observa o repoziţionare ca urmare a şocurilor din lanţul de producţie, a creşterii costurilor de finanţare, dar şi a presiunii unei eventuale recesiuni în 2023 în anumite pieţe dezvoltate. Dacă ne uităm la piaţa din România, aş spune că lucrurile sunt puţin diferite şi mai optimiste.”

    Daniela Iliescu, director executiv, ROPEA

  • DEER, cel mai mare distribuitor de energie din România, parte a grupului Electrica, anunţă tranzacţii de 200 mil. lei cu Hidroelectrica în ultimul an

    Electrica (simbol bursier EL), furnizor şi distribuitor de energie electrică controlat majoritar de statul român prin Ministerul Energiei, şi-a informat investitorii cu privire la efectuarea unor tranzacţii realizate între 17 februarie 2022 şi 16 februarie 2023 între DEER, parte a grupului Electrica, şi Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie.

    Tranzacţiile sunt în valoare de 199 de milioane de lei, ceea ce depăşeşte pragul de 5% din activele nete ale Electrica, conform situaţiilor financiare individuale de la jumătatea anului trecut, se arată într-un raport publicat vineri la BVB.

    Obiectul tranzacţiilor a constat în „prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice de către operatorul de distribuţie pentru utilizatorii, clienţi finali ai furnizorului, ale căror instalaţii sunt racordate la reţeaua electrică a operatorului de distribuţie”, cât şi în „cumpărarea de energie electrică prin negociere directă”.

    Distribuţie Energie Electrică România (DEER) este cel mai mare distribuitor de energie la nivel local, cu 3,7 milioane de consumatori conectaţi la începutul anului trecut.

    Electrica a avut un profit net de 533,7 milioane de lei la nivel consolidat în primele nouă luni de anul trecut, cu 640,8% peste rezultatul perioadei similare din 2021. Veniturile au urcat cu 44,4% la 7,2 miliarde de lei, potrivit raportului trimestrial.

    În ultimul an, acţiunile EL au pierdut 10%, pe un rulaj de 148 de milioane de lei. Compania inclusă în indicele BET valorează 3,1 miliarde de lei, statul român deţinând 49% din capitalul social.

     

  • Gabriel Blăniţă, director asociat, Colliers: Nu mai suntem doar o destinaţie pentru investiţii, ci avem şi investitori care se uită către investiţii în afara României, iar acesta este un lucru încurajator, foarte interesant şi când vorbim despre imobiliare

    „Nu mai suntem doar o destinaţie pentru investiţii, ci avem şi investitori care se uită către investiţii în afara României, iar acesta este un lucru încurajator, foarte interesant şi când vorbim despre imobiliare. Avem investitori români care se uită la pieţele din afară, avem  exemple şi pe segmentul rezidenţial, cât şi pe segmentul de birouri. Avem dezvoltatori care vor să dezvolte proiecte pe care le-au început în România şi merg mai departe cu ele în regiune. Şi România nu mai este astfel doar un cap de linie, ci este o destinaţie, una din primele destinaţii pentru investitori.“

  • De ce cursul valutar nu creşte, cum ar justifica inflaţia dublă din România şi imensul deficit comercial? După ce au scăzut presiunile pe inflaţie şi pe creşterea dobânzilor la lei, acum principala problemă a lui Isărescu este cum să facă să nu lase cursul leu/euro să scadă

    Vineri, 10 februarie 2023, BNR a afişat un curs valutar de 4,9045 lei pentru un euro. Pe 10 februarie 2020, cursul valutar a fost de 4,7668 lei/euro, pe 10 februarie 2021 cursul a fost de 4,8744 lei/euro, iar pe 10 februarie 2022 cursul a fost de 4,9450 lei/euro. Deşo de trei ani suntem în criză, cursul valutar leu/euro aproape că nu s-a mişcat deloc.

    De luni bune, BNR face eforturi să ţină cursul valutar nu să nu crească, cum s-ar aştepta lumea, cum ar justifica creşterea inflaţiei, dar mai ales deficitul comercial imens raportat de România pentru anul 2022, de nu mai puţin de 34 de miliarde de euro, ci să nu scadă.

    Ca o dată istorică, în 2008, când am intrat în criză, deficitul comercial ajunsese la 23,9 miliarde de euro.

    Acest deficit comercial din 2022, rezultat al unor exporturi de 92 de miliarde de euro dar al unor importuri de 126 de miliarde de euro, se duce mai departe în deficitul de cont curent, care va fi publicat în următoarele zile pentru anul 2022, dar care va arăta un nivel extrem de îngrijorător, de peste 9% din PIB.

    După cum ar arăta anumiţi indicatori macro ai României – deficitul comercial, deficitul de cont curent, deficitul bugetar şi inflaţia, dublă faţă de Europa -, chiar ar fi trebuit să avem creşterea cursului valutar leu/euro, deci o depreciere a monedei naţionale, dar în schimb avem presiuni pentru scăderea cursului, deci aprecierea monedei naţionale.

    Dacă dăm timpul înapoi cu trei ani în urmă, în 10 februarie 2020, cu o săptămână înainte de izbucnirea oficială a pandemiei şi închiderea economiilor, cursul era cotat la 4,7668 lei pentru un euro.

    A venit pandemia, iar două-trei săptămâni BNR a vândut valută cu toate mâinile pentru a nu lăsa cursul să crească prea mult, având în vedere presiunile care erau atunci când lumea îşi scotea leii din bănci ca să-i schimbe în valută. De altfel, pe piaţa caselor de schimb au fost câteva zile în care cursul depăşise 5 lei pentru 1 euro la vânzare.

    După trei ani, timp în care am avut o pandemie, am avut apoi explozia preţurilor la energie, războiul militar din Ucraina, învierea inflaţiei – care a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 30-40 de ani în lumea occidentală, iar la noi la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani -, cursul valutar a crescut cu numai 2,88% (în 2021 am avut 0,6% având ca reper 10 februarie, în 2022 s-a înregistrat o apreciere de 0,8%).

    În cei trei ani – 2020, 2021, 2022 – inflaţia adunată în România a fost de 26,4%, iar în Europa a fost de 12,25%. Deci ar fi trebuit să avem o creştere a cursului de 14,15%.

    Dacă adunăm creşterile economice, în România am avut în trei ani o creştere cumulată de 6,7% iar în Europa de 3,01%, ar rezulta un avantaj în favoarea României de 3,7%. Dacă scădem acest avantaj din diferenţialul de inflaţie, rezultă 10,35%, cât ar fi trebuit să crească cursul, măcar să nu pierdem competitivitate. În schimb, avem o creştere a cursului de numai 2,88%, deci avem o supraapreciere a leului de 7,47%.

    Aceste cifre ar reclama o creştere a cursului valutar, dar presiunea este în sens contrar.

    De la finalul anului trecut, de când Banca Naţională a lăsat mai multă lichiditate în piaţă pentru ca Ministerul Finanţelor să aibă de unde să se împrumute iar băncilor să nu li se taie respiraţia, România a fost invadată de investitori de portofoliu cu miliarde de euro, pe care le-au schimbat în lei şi au cumpărat titluri de stat.

    Dacă în primele luni de la izbucnirea războiului din Ucraina investitorii de portofoliu, care speculează mişcările de curs valutar  şi de dobândă, şi-au retras banii având în vedere că suntem la graniţă cu războiul, ceea ce a creat mari probleme Ministerului de Finanţe în a găsi bani pentru finanţarea deficitului şi a datoriilor care ajungeau la scadenţă, acum investitorii au revenit pe piaţă să cumpere titluri de stat româneşti. Aşa se face că randamentul titlurilor pe 10 ani a scăzut de la peste 9% la 7,5% în prezent, iar ROBOR a scăzut de la 8,2% la 7,1%, cât a fost cotat pe 10 februarie. Această scădere de dobândă la titluri de stat şi la ROBOR a fost în contradicţie cu creşterea de dobândă de referinţă operată de Banca Naţională a Românei în acelaşi interval.

    Revenirea investitorilor de portofoliu are legătură şi cu îmbunătăţirea perspectivelor legate de evoluţia inflaţiei, în lume şi în România.

    În comunicatul de după şedinţa de politică monetară în care a păstrat dobânda de referinţă la 7%, BNR a anunţat că inflaţia va ajunge la o singură cifră cu două trimestre în avans faţă de estimările anterioare. Imediat, analiştii economici şi-au schimbat prognozele, ultimele date indicând o inflaţie în jurul a 8% pentru acest an faţă de 10-12% estimările anterioare. Chiar BNR avea o prognoză de 10,59% pentru 2023, dar asta înainte de ultimele evenimente. Săptămâna aceasta Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, va prezenta ultimele date legate de evoluţia inflaţiei şi ceea ce se întâmplă pe piaţa monetară şi valutară.

    Dacă Isărescu s-a luptat în ultimul an şi jumătate cu inflaţia şi cu creşterea dobânzilor la lei, acum se luptă mai mult cu cursul valutar, în sensul scăderii, nu creşterii lui, având în vedere miliardele de euro care intră pe piaţa titlurilor de stat, pe piaţa monetară din fondurile europene şi din investiţiile străine.

    Aşa se face că deşi avem o explozie a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, rezerva valutară a BNR nu scade, ci chiar creşte. În ultimii trei ani rezerva valutară a crescut cu 13,7 miliarde de euro, de la 32,9 miliarde de euro la 46,6 miliarde de euro. BNR cumpără valută de pe piaţă pentru a evita o apreciere şi mai mare a cursului valutar, dar asta înseamnă că injectează şi mai multă lichiditate în lei în piaţă, ceea ce ar contribui la scăderea mai mare a dobânzilor la lei, lucru pe care BNR ar vrea să-l evite ca să nu apară din nou presiuni inflaţioniste.

    Când dobânzile la lei vor mai scădea iar cele la euro vor creşte, pentru că Banca Centrală Europeană anunţă o nouă creştere a dobânzii de referinţă de la 2,5% la 3%, investitorii de portofoliu vor ieşi de pe piaţă repede, la fel cum au intrat, pentru că se anulează diferenţialul de dobândă între leu/euro şi leu/dolar.

    Atunci să vedem cum va evolua cursul valutar.

  • Dezvoltare accelerată

    Pentru SeedBlink, platforma de crowdfunding pentru companii de tehnologie europene, 2023 este un an de dezvoltare accelerată. Unul dintre principalele obiective ale acesteia, care va ajuta însă întregul ecosistem tech, este dezvoltarea unei pieţe secundare pentru acţiunile start-up-urilor care au strâns bani prin intermediul platformei – oferindu-le investitorilor o metodă de a avea acces la lichiditate înainte de un exit sau o altă tranzacţie majoră derulată de start-up, dar şi acces la acţiuni pentru cei care au ratat campaniile de finanţare de pe SeedBlink.

    Termenul de piaţă secundară nu înseamnă însă că va apărea o bursă, pentru că totul ar urma să fie derulat în maximă confidenţialitate, fără publicarea detaliilor despre părţile din tranzacţii şi preţul per acţiune. Mai multe despre cum va fi construit acest proiect, în cele ce urmează.

    „Posibilitatea de a-ţi vinde acţiunile ca individ este o noutate atât din punctul de vedere al platformei, cât şi ca business. Anul trecut au fost câteva proiecte pilot, iar anul acesta vom lansa acum în acest trimestru piaţa secundară. Esenţa este că un acţionar va putea să-şi vândă acţiunile către oricine din comunitatea noastră, nu numai ca anul trecut, restricţionat în cadrul SPV-ului (special purpose vehicle – n. red.) în care avea acţiunile. Deci o noutate pentru anul acesta şi pentru care lucrăm destul de intens acum este să lansăm această formă de lichiditate pe care sunt convinsă că investitorii o vor primi pozitiv şi că asigurarea acestei lichidităţi între runde, deci înainte de un exit sau înainte de un follow-on, va fi primită cu interes“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Carmen Sebe, CEO al SeedBlink. Compania va lansa piaţa secundară în primul trimestru al acestui an, după ce a testat deja în 2022 mecanismul, în cadrul a cinci proiecte pilot prin care investitorii şi-au vândut din acţiuni.

    Cum se va desfăşura mai exact vânzarea de acţiuni în cadrul platformei? „Nu trebuie decât să-ţi manifeşti intenţia dacă vrei să cumperi sau vrei să vinzi, totul va fi foarte confidenţial atât pentru investitori, cât şi pentru start-up, în sensul că se vor pune batch-uri de acţiuni, iar discuţiile se vor purta între cei care vor să cumpere şi vor să vândă. Deci nu este nimic public, pentru că noi nu suntem o bursă în care să putem să intervenim într-un fel sau sau altul. Ceea ce se va întâmpla este că un investitor îşi va manifesta dorinţa de a cumpăra, iar altul de a vinde un anumit număr de acţiuni, iar cumva în spate, într-o totală confidenţialitate, se va seta valoarea pe acţiune şi inclusiv informaţiile despre companie vor fi tot aşa, date la nivel confidenţial. De ce spun asta? Pentru că nu vrem să influenţăm şi nici nu trebuie să influenţăm, nici ca platformă, nici pur şi simplu involuntar, într-un fel, preţul acţiunilor”, a explicat ea.

    Lansată la începutul anului 2020, prin intermediul platformei de equity crowdfunding SeedBlink s-au finanţat în total aproape 67 de companii europene de tehnologie, dintre care dintre care 49 din România. Anul trecut, SeedBlink a achiziţionat Symbid, prima companie de equity crowdfunding din lume, consolidând astfel un portofoliu total de 256 de companii şi 67.500 de investitori din 75 de ţări: 70% sunt din România şi diaspora şi 30% sunt investitori străini, majoritatea alăturându-se după ce compania a obţinut autorizarea ca furnizor de servicii de finanţare participativă în conformitate cu ECSPR (European Crowdfunding Services Providers Regulation). „Seedblink a avut câteva proiecte importante în 2022 pe care le-a dus cu bine la îndeplinire. Între primele a fost o restructurare a companiei. După investiţia de anul trecut, suntem o companie cu sediu în Irlanda şi cu prezenţă în România, Grecia, Olanda şi Bulgaria. A fost un proiect destul de lung pe care l-am încheiat cu succes, urmat de un proiect la fel de lung şi de complex şi anume autorizarea. Am fost una dintre primele companii europene care a primit autorizarea de crowdfunding pe noul regulament şi acest lucru ne pune într-o poziţie foarte bună în Europa. Autorizarea a fost un proiect lung şi greu, dar am lucrat bine cu ASF-ul (Autoritatea de Supraveghere Financiară – n.red.) şi în acest moment avem deja şi «paşaportările» în restul Europei“, a precizat ea, adăugând că autorizarea obţinută certifică, conform unui regulament european, că investiţiile din platformă se derulează după proceduri şi procese foarte bine stabilite, auditate şi controlate.

    Echipa SeedBlink lucrează de asemenea acum la un proiect pilot prin care şi-a propus să simplifice procesul de investiţie într-un start-up tech listat pe platformă, care în prezent se realizează prin intermediul SPV-urilor – societăţi înfiinţate special pentru ca investitorii să poată finanţa respectivele companii.

    „În decembrie 2021 am început lucru la acest proiect în care să putem să aducem mai multe beneficii investitorilor, dar şi startup-urilor prin simplificare a procesului de investiţie. În acest moment, din motive absolut obiective, respectiv legislative, utilizăm aceste SPV-uri, companii pe care le înfiinţăm şi care investesc la rândul lor în compania target, procesul fiind destul de greoi mai ales pentru acţionari – implică semnarea multor documente, un anumit grad de confidenţialitate mai mic. Aşadar, unul dintre proiectele pe care le-am avut a fost să rezolvăm această problemă de logistică, să-i spunem, şi din păcate nu este simplu fiindcă la nivelul Europei nu există un anumit model pe care să-l foloseşti. Este ceva pe care fiecare companie îl poate imagina, încerca şi aşa mai departe“, a menţionat Carmen Sebe.

    Mai exact, SeedBlink a început în prezent testarea acestui nou model operaţional de „trust austriac” în cadrul a două campanii de strângere de fonduri aflate acum în desfăşurare: Productpine (Olanda, DTC Marketplace) şi Ambr (Marea Britanie, HRTech).

    „Lucrăm la acest proiect cu un consultant şi foarte bun din Europa. Am găsit această soluţie şi sperăm să funcţioneze. De ce zic sperăm? Pentru că nu este o chestie care depinde de noi sau de cadrul legislativ. Este mai mult vorba de bănci. Trust-ul fiind în Austria, băncile din Austria sunt cele care trebuie să ne ajute să ducem mai departe acest acest proiect şi aşteptăm să vedem cum putem lucra cu ele”, ”, a explicat ea, adăugând că speră ca totul să meargă bine pentru că sunt foarte multe beneficii atât pentru investitori, cât şi pentru start-up-uri.

    „Confidenţialitatea este unul dintre beneficii, dar nu neapărat asta a fost prima pe listă, ci faptul că investitorii sunt direct acţionari în companii, nu mai sunt indirect prin SPV, plus faptul că tranzacţiile sunt mult mai rapide: în câteva săptămâni, în două săptămâni, am încheiat o tranzacţie, faţă de acum când durează şi două luni. De asemenea, documentele de semnat sunt mult mai puţine, iar costurile pe termen lung sunt mai mici.”

    Prin simplificarea modelului operaţional, echipa SeedBlink se aşteaptă la atragerea mai multor investitori din străinătate care poate până acum au evitat să se implice din cauza faptului că nu cunosc exac legislaţia locală sau este mai greu să lucreze cu un SPV din România.

    „Dacă noi ca români, ştim despre ce este vorba, pentru un investitor din Italia sau din Franţa sau din Grecia este puţin mai complicat să înţeleagă modul în care se lucrează în într-o altă ţară, cum ne-ar fi şi nouă, dacă am face SPV-uri în Cipru sau în Franţa. Pe când <<trust-ul>> este o chestie pe care o înţeleg. Fiind în Austria, ca şi structură, este mai aproape de centrul Europei, deci poate deservi cam toate zonele. Este un cadru într-adevăr legislativ, contractele sunt făcute astfel încât investitorul este beneficiarul real al acţiunilor în target, iar <<trust-ul>> SeedBlink le are doar în custodie. Acesta ar fi principalul principalul atu.”

    SeedBlink lucrează de asemenea şi la dezvoltarea unei noi linii de produse în platformă, care se va lansa la finalul celui de-al doilea trimestru al anului. Noua linie de produse se adresează companiilor mici şi mijlocii, acţionarilor, investitorilor, avocaţilor, consultanţilor, dar şi angajaţiilor companiilor în cazul în care acestea au planuri de „stock option“.   ■

    Start-up Update”

     

    Invitat: Horea Timiş, cofondator al Heymedica (fostul Feeel.health) – un „Google“ al serviciilor medicale din Europa.

    Ce e nou? Start-up-ul local, care a creat o platformă all-in-one ce reuneşte sute de mii de furnizori de servicii medicale din Europa, are în prezent nevoie de o finanţare de 250.000 de euro pentru partea de marketing, iar apoi are în plan să atragă o investiţie de un milion de euro pentru expansiune internaţională.

    „Noi am luat mai multe runde de finanţare, am ajuns undeva la aproape 500.000 de euro până acum şi încă suntem în etapa de MVP şi lansare în piaţă. Vom mai face o rundă până în aprilie undeva la 250.000 de euro cu care o să facem primul pas în marketing, iar după aceea vizăm o rundă de un milion de euro ca să ne extindem la nivel internaţional şi să începem să punem fundaţia în mai multe ţări. Viitorul Heymedica este ca un Booking.com – în fiecare ţară să existe ecosistemul Heymedica. Lucrul acesta se va întâmpla în timp, nu se va întâmpla într-o zi sau două, iar furnizorii de servicii medicale, fie clinică, laborator sau farmacie au nevoie de vizibilitate pentru că pacientul te găseşte în online în ultima vreme.“

    „Start-up Pitch”

    Invitaţi: Andrei Stanciu, Ionuţ Şişu şi Julia Şişu, fondatori ai iFlows

    Ce fac? Au creat o platformă prin intermediul căreia IMM-urile îşi pot gestiona mai uşor afacerile în mediul digital.

    Ionuţ Şişu: „Pentru a ridica o rundă de finanţare aşa cum ne-o dorim, va trebui să atingem în mod constant o cifră de afaceri de 50.000 de euro lunar şi noi mizăm pe un portofoliu de 300 de clienţi în momentul în care vom vom aplica pentru prima rundă de finanţare. În ianuarie am reuşit spectaculos, spun eu, să ajungem la venituri de circa 20.000 de euro pe lună, ceea ce ne dă mari speranţe că vom reuşi să ajungem la 50.000 în decursul anului.“

    Andrei Stanciu: „iFlows a fost iniţial un «tool» utilizat de noi intern, acum mulţi ani pentru o companie de producţie, pentru că la acea vreme nu am găsit, după ce am scotocit în tot internetul, o soluţie care să-ţi rezolve şi partea de vânzări, şi partea de produse, să fie şi interactiv, şi intuitiv. Şi în felul ăsta, de-a lungul anilor am pus ideile în cod, nu pe hârtie, şi am ajuns la o formă care putea fi lansată, iar în 2019 ne-am pregătit uşor pentru piaţă. În 2021 am lansat un produs beta către un grup restrâns de clienţi, scopul nefiind să atragem un număr de mare de clienţi, ci să atragem clienţi din toate industriile.”

    Julia Şişu: „Noi calculăm costul strict în funcţie de numărul utilizatorilor şi de nivelul de acces pe care îl oferim în platformă. Şi asta este destul de important, adică putem ajunge pentru un operator la un cost de 1,5 euro pe lună ceea ce este foarte puţin şi este încurajator pentru companiile din industrie să-şi introducă toţi angajaţii în sistem. Practic, nivelul de acces se rezumă la profunzimea la care utilizatorii au acces. Sunt cazuri în care operatorii au nevoie doar de acces la tabloul cu comenzile în lucru şi atunci ei vor prelua acţiuni şi le vor finaliza, dar nu vor avea acces către facturi, de exemplu, sau date speciale despre clienţi sau zona asta financiară.”

    „Investor Watch”

     

    1. Invitat: Ciprian Man, cofondator al platformei business angels Growceanu.

    Continuarea strategiei din 2022

    „În 2022 ni s-au alăturat mulţi noi colegi, investitori, mulţi noi membri. Suntem pe la vreo 130 – 140 acum, deci am crescut de peste patru ori numărul de membri. Sigur că numărul acesta pe de o parte se va şi cerne un pic în timp, pe măsură ce am înţeles tot mai clar care e cea mai bună potrivire între ce face Growceanu, ce oferă, şi tipul de investitor care ne potrivim cel mai bine. Şi în acelaşi timp am crescut pe partea de definire a direcţiei în care mergem. Am ridicat în 2022 o rundă de investiţii cu două lucruri în principal în minte: primul fiind acela de a merge mai departe cu modelul pe care am demonstrat că îl stăpânim, adică să atragem membri din România din ecosistemul existent şi poate să începem încet – încet să activăm noi potenţiali investitori, oameni care nu s-au gândit serios până acum la investiţiile astea, în start-up-uri early stage.”

     

    2. Invitat: Suleiman Arabiat, senior investment manager în cadrul fondului austriac Elevator Ventures şi mentor în cadrul programului InnovX-BCR.

    Cu ochii pe start-up-urile tech din România

    „Avem o investiţie într-un fintech din România, Finqware. Prin intermediul InnovX-BCR am întâlnit cinci sau şase echipe foarte puternice, care sunt încă în curs de dezvoltare şi astfel încă nu se califică pentru o investiţie de la noi. Dar această piaţă este una în care trebuie să ştii să ai răbdare, aşa că noi ţinem pe radar aceste companii. Ne uităm la ele şi pe măsură ce se maturizează şi câştigă un pic de tracţiune – da, apoi – ar putea reprezenta o potenţială investiţie pentru noi.“

     

    3. Invitat: Carmen Sebe, CEO al platformei de equity crowdfunding SeedBlink

    Noi oportunităţi pentru investitori

    „Posibilitatea de a-ţi vinde acţiunile ca individ este o noutate atât din punct de vedere platformă, cât şi business. Anul trecut au fost câteva proiecte pilot, iar anul acesta vom lansa acum în acest trimestru piaţa secundară. Esenţa este că un acţionar va putea să-şi vândă acţiunile către oricine din comunitatea noastră, nu numai, ca anul trecut, restricţionat în cadrul SPV-ului (special purpose vehicle – n. red.) în care avea acţiunile. Deci o noutate pentru anul acesta şi pentru care lucrăm destul de intens acum este să lansăm această formă de lichiditate pe care sunt convinsă că investitorii o vor primi pozitiv şi că asigurarea acestei lichidităţi între runde, deci înainte de un exit sau înainte de un follow-on, va fi primită cu interes.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/
    zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cum să pierzi 100 de mld. de dolari: Adani, cel mai bogat indian, este la pământ după ce compania sa a anulat o vânzare uriaşă de acţiuni

    Adani Group, deţinută de magnatul indian Gautam Adani, a încasat o lovitură de 100 de miliarde de dolari după ce a fost acuzată de un rechin bursier de o fraudă contabilă uriaşă, care a dus la prăbuşirea preţului acţiunilor. Compania a decis oprirea de la tranzacţionare a unui pachet de acţiuni în valoare  de 2,4 miliarde de dolari, susţinând „nu este corect din punct de vedere moral” continuarea procedurii în contextul scăderii abrupte a  preţului, scrie Financial Times.

    În cadrul unui discurs video publicat cu puţin timp înainte de deschiderea burselor, Gautam Adani a dat asigurări şi a respins toate temerile legate de finanţele Adani Group. Mai mult, el a precizat că tranzacţionarea acţiunilor a fost oprită pentru a proteja investitorii, care altfel s-ar fi confruntat cu pierderi importante din cauza scăderi  preţului.

    „Pentru mine, interesele investitorilor mei este ceea ce primează. Prin urmare, pentru a îi feri de eventualele pierderi am decis oprirea vânzării”, a spus Adani.

    De când Hidenburg Research a acuzat conglomeratul lui Adani de fraudă contabilă, compania a pierdut în total 102 miliarde de dolari. Adani Group este acuzat de creşterea artificială a preţului acţiunilor companiilor listate la bursă, ceea a permis acestora să-şi asume mai multe datorii „punând întregul grup într-o situaţia financiară precară”.

    Acţiunile tuturor celor 10 companii listate la bursă au scăzut joi la începutul şedinţei de tranacţionare din Mumbai. Acţiunile Adani Enterprises au scăzut cu 18%, în timp ce Adani Transmission şi Adani Ports au scăzut cu 10%.

    Mai mulţi parlamentari indieni din opoziţie au cerut joi ca parlamentul să aloce timp pentru a dezbate acuzaţiile aduse de Hideburg Research. Printre investitorii Adani Group se numără institiţii importante ale statului printer care Insurance Corporation of India  şi State Bank of India.

    Înainte de deschiderea burselor, Adani a făcut eforturi continue pentru a calma investitorii, inclusive prin publicarea unui răspuns de 413 pagini la acuzaţiile rechinului bursier. Principalii investitori, printer care se numără International Holding Company din Abu Dhabi şi Jupiter Asset Management, s-au angajat deja să cumpere 30% din acţiunile care au fost scoase ulterior de la vânzare.

    În urma prăbuşirii preţului acţiunilor, grupuri financiare importante, inlcusiv ramura de wealth management al Citigroup, au început să nu mai accepte ca garanţie valori mobiliare ale Adani Group pentru împrumuturile destinate investiţiilor.