BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Proiect european de peste 16 mil. lei pentru reabilitarea energetică a Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca

    Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, aflat în administratea Consiliului Judeţean Cluj, a accesat un proiect european de 16,2 mil. lei (3,3 mil. euro), TVA inclus, finanţat din fonduri europene nerambursabile prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, ce vizează reabilitarea energetică a corpului A de clădire.

    Principalele lucrări prevăzute de proiect constau în reabilitarea termică a elementelor de anvelopă a clădirii, înlocuirea instalaţiei termice interioare, dotarea cu ventiloconvectoare care vor asigura confortul termic, precum şi schimbarea corpurilor termice pentru blocul operator. Investiţia vizează şi introducerea unui nou sistem de furnizare a apei calde menajere, cu panouri solare şi acumulatoare, instalarea de panouri fotovoltaice ca sistem alternativ de producere a energiei electrice şi refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie.

    ’’Ceea ce urmărim să realizăm prin intermediul acestei investiţii, pe care dorim să o demarăm în cel mai scurt timp posibil, este atât reducerea costurilor, cât şi creşterea gradului de confort al pacienţilor.’’, a declarat Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, într-un comunicat de presă.

    Corpul A este destinat spitalizării continue în specialităţile cardiologie, neurologie, balneologie, reumatologie, ortopedie-traumatologie, chirurgie plastică şi reparatorie şi chirurgie generală, serviciile medicale fiind oferite unui număr mediu de 12.000 de pacienţi spitalizaţi anual pe cele 403 paturi. Spitalul Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca este singurul cu acest profil din Transilvania şi unul din cele doar două unităţi medicale multidisciplinare de acest tip din ţară.

  • Din frustrările angajaţilor White Collar sau cum devine meseria cu adevărat brăţară de aur: „Frizerul meu îmi cere sfaturi de investiţii pentru că nu ştie ce să mai facă cu banii, iar eu pare că muncesc pentru nimic”

    Specializat în investiţii pe pieţe de capital, cu studii de profil în domeniu, amicul meu se întreba retoric unde a greşit, dacă toate informaţiile acumulate în anii de studiu şi de practică în domeniu nu l-au adus în ipostaza de a-şi problema că nu ştie unde să îşi mai investească banii.  Frizerul său îşi face propriul program, are clienţi fideli, tarife mari, călătoreşte, merge la restaurante şi îşi pune şi problema investiţiilor.

    Astfel de frustrări cred că vor apărea din ce în ce mai des, într-o lume în care joburile care nu vor putea fi realizate prin intermediul AI pare că vor deveni şi mai apreciate, şi mai bine plătite. Nu e un secret că un zugrav poate să câştige în jur de 1.000 de euro pentru munca sa într-un apartament cu două camere, că un electrician poate să primească în Bucureşti 100 de lei doar pentru conectarea unui cuptor la curent sau că, vorba amicului meu, o coafură mai mult sau mai puţin elaborată costă 400 – 1.000 de lei, în funcţie de renumele sau brandul salonului. Şi iată cum, abordarea uşor peiorativă a multora dintre părinţii din România a domeniilor tehnologice, profesionale, tinde să fie fundamental greşită nu doar ca şi concept, ci şi ca asigurare a unui viitor nelipsit de griji pentru copiii lor.  Dragoş Anastasiu, preşedintele grupului din turism Eurolines şi unul dintre iniţiatorii programului Rethink România, vorbea anul trecut despre învăţământul dual şi despre faptul că brandul de tehnologic care este asociat de multe ori cu aceste programe duale este văzut în continuare în sens negativ – „Dacă eşti pedepsit vei ajunge la tehnologic”. Acum însă, s-ar putea să trecem printr-o schimbare de paradigmă: „Dacă eşti pedepsit, s-ar putea să rămâi cu o serie de diplome înrămate şi cu minusuri când vine vorba de finanţe”.

    Într-un raport comun al Forumului Economic Mondial şi  Accenture,  în care au fost analizate 19.000 de sarcini individuale din aproape 900 de ocupaţii pentru a evalua cât de mult pot fi afectate de inteligenţa artificială, concluziile au fost destul de clare: Locurile de muncă ce implică o interacţiune personală ridicată şi sarcini fizice care nu ţin de o rutină vor fi cel mai puţin afectate de AI. Alte proiecţii recente ale Biroului de Statistică al Muncii American şi ale McKinsey au ajuns la concluzii similare. Analiştii internaţionali vorbesc despre schimbarea  tehnologică bazată pe abilităţi în HR, o teorie care afirmă că rolurile rutiniere susceptibile la automatizare şi informatizare vor trece printr-o scădere a salariilor în următorii ani, în timp ce rolurile ce nu implică rutină, ce necesită dexteritate sau interacţiune umană vor beneficia de cerere crescută şi, implicit, de salarii în creştere. Cercetări recente spun că locurile de muncă precum cel de instalator de aer condiţionat, profesor şi frizer  vor fi relativ neatinse în următorii cinci până la zece ani. Cercetările conduse de OpenAI au arătat că doar 4% dintre cei care muncesc, printre care pictori, dulgheri şi cei care pun acoperişuri, nu aveau nicio sarcină care să poată fi influenţată de inteligenţa artificială. Şi chiar dacă tehnologia ar putea pătrunde mai mult în aceste roluri, ele nu vor putea fi fundamental înlocuite de maşini. În loc să înlocuiască aceste locuri de muncă, AI va aduce probabil beneficii anumitor roluri, făcând mai uşoare părţile cele mai rutiniere ale muncii; spre exemplu, asistentele medicale ar putea petrece mai puţin timp colectând şi introducând informaţii într-un sistem de înregistrare medicală.

    Având în vedere aceste previziuni, odată cu evoluţia AI, vom intra oare şi într-o nouă eră a meseriei, chiar şi în România?  

    Ioana Matei, editor Business Magazin

    Câştigători şi perdanţi în era AI

     

    Joburi cel mai puţin expuse inteligenţei artificiale

    Bărbieri

    Angajaţi pentru îngrijirea copiilor

    Spălători de vase

    Reparatori de lifturi

    Pompieri

    Portari

    Angajaţi pentru amenajarea terenurilor şi grădinilor

    Menajere şi îngrijitoare

    Asistenţi/asistente

    Personal dedicat îngrijirii persoanelor

    Specialişti dedicaţi îngrijirii pielii

     

    Joburile care sunt cel mai influenţate de AI

    Desenatori/arhitecţi

    Tehnicieni biologici

    Contabili, auditori

    Designeri comerciali şi industriali

    Ingineri de computer hardware

    Grefieri

    Analişti de credit

    Specialişti în introducerea datelor

    Asistenţi legali şi paralegali

    Personal axat pe salarizare şi pontaj

    Corectori

    Sursa: Pew Research Center

  • Investiţii de aproape 670 milioane de euro sunt derulate de cele mai mari aeroporturi din ţară

    Cele mai mari aeroporturi din ţară vor finaliza investiţii de aproape 670 milioane euro în acest an care au vizat modernizarea şi extinderea terminalelor. Printre acestea se numără aeroporturile din Iaşi, Cluj, Timişoara, Sibiu şi Craiova. Un plan de investiţii există şi la aeroportul Bucureşti, însă acesta ar urma să fie gata în mai multe etape, dar unele proiecte din acest plan sunt abia la studiul de fezabilitate.

    Investiţiile în aeroporturile locale ar urma să crească considerabil traficul de pasageri. Astfel, David Ciceo, preşedintele Asociaţiei Aeroporturilor din România, spune că aceste investiţii vor permite procesarea unui număr tot mai mare de pasageri. Estimările sale sunt că traficul va ajunge la circa 50 de milioane de persoane până în 2040. Anul trecut, aeroporturile locale au înregistrat un trafic de 25 milioane de pasageri.

    Din luna martie a acestui an, călătorii români vor beneficia de avantajele spaţiului Schengen pe cale aeriană, ceea ce înseamnă trecere liberă, fără control de paşapoarte. Astfel, intrarea în Schengen pe cale aeriană va fi făcută, în cazul unor aeroporturi locale, cu investiţii finalizate în modernizarea şi extinderea terminalelor.

  • Cea mai efervescentă piaţă: Hrana pentru animalele de companie atrage investiţii în două fabrici noi şi zeci de pet-shop-uri. Sectorul e şi scena mai multor tranzacţii

    Piaţa de hrană pentru animale de companie este astăzi unul dintre cele mai efervescente sectoare din economie, cu investiţii în producţie şi retail şi cu tranzacţii în zona de distribuţie.

    În 2022, ultimul an pentru care există date publice, în România acti­vau 65 de firme care îşi decla­raseră CAEN-ul 1092 – fabricarea prepara­telor pentru hrana anima­le­lor de companie. Faţă de anul ante­rior, nu­mă­rul lor a rămas neschim­bat, dar cifra de afaceri a acestor firme s-a triplat, la 523 mil. lei (peste 100 mil. euro), iar numărul de salariaţi s-a dublat la 600. Conform datelor ZF, alte două fabrici mari sunt acum în construcţie, e vorba de proiectele firmelor Pet Factory şi Alconor.

    Aceeaşi efervescenţă există şi în retailul de profil, pe care cel mai recent a pariat retailerul online eMAG, dar şi în piaţa de distribuţie.

    Investiţiile vin în contextul în care românii au 4,4 milioane de pisici şi aproape la fel de mulţi câini (4,2 milioane), dar doar 290.000 de păsări şi 90.000 de peşti.

    Astfel, aproape jumătate dintre gospodăriile din România au un câine, o pisică sau ambele animale, cea mai mare pondere din Europa, conform celor mai recente date ZF.

     

     

  • Ionuţ Negoiţă: În turism, investim 4,5 mil. euro în renovarea hotelului Rin Airport Otopeni, iar Rin Grand Hotel continuă să fie în reconversie

    Hotelul de patru stele Rin Airport Otopeni, din apropiere de aeroportul Henri Coandă (Otopeni), va trece printr-un proces de modernizare, în urma unei investiţii estimată la 4,5 milioane de euro, potrivit lui Ionuţ Negoiţă, proprietarul hotelului.

    „Hotelul are 258 de camere, 16 săli de conferinţă, centru spa iar anul trecut a avut un grad mediu de ocupare de 58% şi o cifră de afaceri de 25 mil. lei. Am început deja lucrările de renovare la acest hotel şi estimăm că vom finaliza până în vara anului viitor. Modernizarea se face treptat, pe etaje”, a spus Ionuţ Negoiţă, care a dezvoltat hotelul în urmă cu mai bine de un deceniu şi jumătate.

    Rin Airport Otopeni, situat pe Calea Călăraşilor, în Otopeni,  este fostul hotel Confort, rebranduit sub acest nou nume.

    Mutarea zborurilor low-cost pe aeroportul Henri Coandă (Otopeni) în 2012, de pe aeroportul din Băneasa, a creat un vad comercial mare atât pentru hotelurile din apropiere, cât şi pentru cafenelele şi restaurantele din proximitate.

    „Avem un mix de clienţi, oameni de afaceri şi turişti. Merge bine hotelul. Cel de-al doilea hotel, Rin Central, de pe strada Traian, este  mai mic, are 107 camere şi a avut anul trecut 9,5 milioane de lei afaceri”.

    Legat de Rin Grand Hotel, construit iniţial ca cel mai mare hotel de pe piaţa locală, şi care s-a închis în 2022 definitiv pentru turişti, el spune că este în conversie, va fi transformat în apartamente. Hotelul cu 1.460 de camere a fost deschis în 2007  lângă târgul de maşini Vitan din Capitală, în urma unei investiţii de 60 mil. de euro. În 2017, când a fost deschis, era anunţat ca cel mai mare hotel din Europa, însă pandemia a afectat rezervările, ulterior fiind închis.

    Lansarea hotelului Rin Grand Hotel a avut loc chiar înainte de summitul NATO la Bucureşti, acela fiind şi singurul moment când hotelul a funcţionat la un grad de ocupare de aproape 90%.  

    Ionuţ Negoiţă, fostul acţionar majoritar al echipei de fotbal Dinamo Bucureşti, cu afaceri în turism dar şi unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte rezidenţiale din Capitală spune acum se concentrează pe investiţii în zona rezidenţială. El este fondatorul companiei HILS Development, care ridică în estul Capitalei proiectele HILS Pallady şi HILS Brauner.

    „Am început şi proiectul HILS Sunrise (a patra dezvoltare rezidenţială realizată în estul Capitalei-n.red), HILS Splai şi HILS Republica, un proiect care va fi o reconversie urbană”.

    Fraţii Ionuţ şi Robert Negoiţă (primarul sectorului 3) au început să dezvolte afaceri în România după ce au lucrat în domeniul construcţiilor în Iugoslavia şi Franţa, unde au adunat o parte din banii pe care aveau să îi investească în ţară, după cum povesteau ei anterior. În anul 1998, când a fost înfiinţată firma Pro Confort, fraţii Negoiţă au început să facă afaceri prin vânzarea de mochetă, adusă din Belgia. Afacerile în hoteluri şi imobiliare au început să fie dezvoltate după ce fraţii Negoiţă au cumpărat în 2002 un teren în zona Otopeni, pe o suprafaţă de 13.000 de metri pătraţi, pe care au dezvoltat ulterior hotelul Confort, înfiinţând firma Pro Hotels. La baza acestei strategii a stat atât construirea celui mai mare hotel din Europa, Rin Grand Hotel, dar şi a celorlalte hoteluri, Traian (actualul Rin Central), Confort Otopeni (Rin Otopeni).


     

     

  • Magnaţii ruşi ies din fotbalul european: După Abramovich, miliardarul rus Dmitri Rybolovlev, care nu este supus sancţiunilor, vrea să vândă celebrul club de fotbal AS Monaco

    Miliardarul Dmitri Rybolovlev a angajat o firmă de consultanţă pentru a studia posibilitatea vânzării participaţiei sale de control la clubul de fotbal AS Monaco, în contextul în care există interes din partea unor potenţiali cumpărători, raportează Bloomberg.

    Ziarul francez Les Echos a relatat duminică că Rybolovlev – unul dintre puţinii magnaţi ruşi care nu este supus sancţiunilor, deoarece a părăsit ţara în urmă cu peste un deceniu – a primit cel puţin două propuneri de vânzare a participaţiei sale în anul 2023.

    Compania lui Rybolovlev a numit banca de investiţii Raine Group pentru a fi consilierul său financiar exclusiv, potrivit unei declaraţii trimise prin e-mail de către biroul familiei magnatului. „Nu pot exista asigurări că analiza strategică va avea ca rezultat o tranzacţie care să implice clubul”, a adăugat acesta, fără a oferi mai multe detalii.

    Magnatul în vârstă de 57 de ani, a achiziţionat o participaţie de 67% la AS Monaco în 2011, angajându-se să investească cel puţin 100 de milioane de euro (130 de milioane de dolari) în club în următorii patru ani. AS Monaco este unul dintre cele mai de succes cluburi din prima ligă din Franţa, fiind deţinătoarea a opt titluri până în prezent.

    Raine şi-a construit o reputaţie de consilier de referinţă în cazul marilor tranzacţii sportive, operând inclusiv în cazul vânzării participaţiei lui Manchester United către miliardarul Jim Ratcliffe. În 2022, banca s-a ocupat de vânzarea Chelsea FC în numele miliardarului rus Roman Abramovich.

  • Real Estate. Cum să investeşti în imobile fără să fii proprietar?

    Vicenţiu Vlad şi Alex Constantin au mizat pe „dragostea” pentru imobiliare a românilor şi au lansat prima platformă locală de crowdfunding în acest domeniu. Care sunt avantajele investiţiilor în real estate fără act de proprietate?

     

    Din anul 2022 a intervenit regulamentul european care s-a transformat în legislaţiile naţionale, astfel că există legea crowdfundingului în România şi, ca urmare a acestei acestei legi, am primit această autorizaţie de crowdfunding –  suntem astfel prima platformă de crowdlending, asta înseamnă că facilităm împrumuturi pe platforma noastră” a explicat Vicenţiu Vlad, CEO al companiei, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.  Stockestate Crowdfunding a fost înfiinţată de Vicenţiu Vlad şi de Alex Constantin, care este CTO şi se ocupă de aspectele tehnologice ce ţin de această platformă. „Ideea a venit din pasiunea noastră, în primul rând ca antreprenori, şi este o îmbinare între domeniul real estate, în care investim de mai mulţi ani offline, şi componenta de banking. Avem ambii expertiză în banking şi componenta tehnologie.” Ideea a fost susţinută de o schimbare în reglementarea europeană: crowdfundingul există oarecum de 10 ani – ca trend în Europa, a început să să formeze după criza din 2008, în care a scăzut încrederea în bănci şi s-au căutat noi forme alternative de finanţare; treptat s-au născut platformele de crowdfunding, activitate nereglementată până în anul 2022. Mai exact, Stock.estate este o platformă de investiţii imobiliare, un marketplace în care există două componente: dezvoltatorii imobiliari care caută mereu finanţare pentru a-şi dezvolta proiectele, iar cealaltă componentă este reprezentată de investitori, cei care doresc să îşi diversifice veniturile investind într-un produs alternativ, potrivit explicaţiilor lui Vicenţiu Vlad.

    Platforma Stock.estate administrată de societatea Stockestate Crowdfunding şi a fost autorizată de ASF în luna august a anului trecut, având ca obiectiv acordarea de împrumuturi prin punerea în legătură a investitorilor interesaţi să acorde finanţare cu dezvoltatorii de proiecte imobiliare. Prin intermediul acesteia, dezvoltatorii pot obţine finanţări de la o serie de investitori pe perioade de până la 60 de luni.  Potrivit lui Vicenţiu Vlad, pentru ca dezvoltatorii să se înscrie în acest proiect, ei trebuie să dovedească o finanţare „sănătoasă”, respectiv aceasta să fie compusă din trei elemente – contribuţia şi banii cu care vine dezvoltatorul, finanţarea bancară, 20% fiind procentul reprezentat de finanţarea alternativă. „Este un best practice care este folosit după ce ai primit autorizaţia de construire şi te afli într-un stadiu mai avansat cu un proiect”, a mai spus Vicenţiu Vlad. Proiectele incluse pe această platformă trec printr-un proces de due diligence, în care ei fac o verificare a aspectelor ce ţin de legalitate – spre exemplu, existenţa autorizaţiei de construire – apoi acest proces include şi o  componenta comercială, adică un studiu de piaţă din care să reiasă dacă proiectul respectiv va avea succes (dacă este poziţionat bine, dacă are o diferenţiere în comparaţie cu alte dezvoltări aflate în zona respectivă şi dacă dezvoltatorul are deja o tracţiune validată prin alte contracte închise sau conversaţii cu alţi investitori pentru a aduce la bun rezultat proiectul); iar cea de-a treia componentă a procesului este cea economică, adică o analiză a firmei.  „Cel mai important este ca dezvoltatorul să aibă un istoric dovedit, odată ce ai construit, iar clienţii tăi au fost mulţumiţi, ai mai multe şanse să faci alte proiecte bune; sunt de asemenea importante şi aspectele financiare ale firmei, este important ca aceasta să fie sănătoasă din punctul de vedere al bilanţului.” Vicenţiu Vlad spune că până acum proiectul a fost primit cu interes de dezvoltatori – având avantajul, prin comparaţie cu o finanţare convenţională sau bancară,  că ei reuşesc să ofere acest credit într-o perioadă mai scurtă, trecând mai rapid prin procesele necesare. „Ne adresăm tuturor dezvoltatorilor imobiliari – ne-am uitat în partea de turism în ultima perioadă, fiindcă este o nişă foarte productivă care merită să fie exploatată.”

    Carte de vizită Vicenţiu Vlad

    1. Anterior activităţii din România, unde a fondat stock.estate şi a investit şi într-o pensiune turistică, a dobândit o experienţă în domeniul militar, unde a fost locotenent în armata italiană;

    2. A obţinut o licenţă în Ştiinte Strategice la Universita deli Studi di Modena e Reggio Emilia şi a urmat două programe masterale, în Relaţii Internaţionale (Universita degli Studi Niccolo Cusano) şi în Ştiinţe Strategice şi Militare (Universita degli Studi di Torino).

    Sursa: LinkedIn

    În ceea ce îi priveşte pe investitorii înscrişi pe platformă, ei pot fi deopotrivă persoane fizice sau persoane juridice. „Procesul de onboarding este foarte rapid, durează undeva la cinci minute, prin care se face o descriere a investitorului – dacă este un investitor sofisticat sau nesofisticat. Trece apoi prin procese reglementate la nivel european, cum ar fi împotriva spălării de bani şi, odată ce trece de aceste procese, investitorul analizează proiectele promovate în platformă şi poate să decidă în care să investească.”  Tichetul minim de investiţie este de zece euro. „Randamentele sunt foarte atrăgătoare dacă facem o comparaţie cu alte produse investiţionale. Dacă vorbim de crowdfunding, acestea vor fi cuprinse între 10 şi 20%, undeva de trei ori mai mult decât randamentul unei investiţii într-un imobil. Dacă cumperi o garsonieră şi o închiriezi, probabil o să mergi pe un 5% anual.” În prezent, Stock.estate are două proiecte active, dintre care unul oferă un randament de 15% anual şi celălalt de 16% raportat la euro. „Bineînţeles, este un produs diferit, prin urmare există şi nişte riscuri asociate la investiţia respectivă. Comparând cu investiţia într-o garsonierăt, tu garsoniera o cumperi, eşti proprietar în CF, o să ai un randament mai mic, dar garsoniera tot timpul rămâne acolo. Şi proiectul pe care noi îl finanţăm există, dar vorbind despre un proiect aflat în dezvoltare – nu ştim ce poate interveni. Există totuşi există un risc minor, care este răsplătit cu un randament mai mare.” Unul dintre proiectele în curs de finanţare alternativă se află în Poiana Braşov, se numeşte Gran Chalet şi este un complex de 98 de apartamente de vacanţă care o să aibă scopul de a fi închiriate în regim hotelier. Proiectul este finalizat în proporţie de 65% complet şi vânzările au ajuns la peste 50%. „Am deschis campania la început de noiembrie, am strâns deja o primă tranşă de 50.000 euro pentru ei; în decembrie se desfăşoară o nouă tranşă.” Al doilea proiect este Sibiu, iar dezvoltatorul se numeşte Novarion Experience, proiectul dezvoltat de ei având un masterplan ambiţios – antreprenorul vrea să construiască un cartier întreg, cu servicii integrate, în apropiere de lacul Binder. Pentru acest proiect au strâns până acum 20.000 de euro.

    Perioada minimă în care investitorii pot să îşi recupereze banii este de şase luni, mergând până la 60 de luni pentru acest împrumut. „În acest moment, pentru cele două campanii active, maturitatea se ajunge la 24 de luni şi dobânzile sunt plătite semestrial. Ca exemplu: pentru campania care este promovată la un randament de 16%, după primele şase luni vor fi plătiţi 8% din randament, după 12 luni alţi 8% şi tot aşa, la final se rambursează principalul plus ultima tranşă de 8%.” „În principiu, atunci când începe dezvoltarea, dezvoltatorul are un business plan şi un buget, aşadar va avea un cash-flow pe toată durata dezvoltării şi îşi va pune această rambursare de 8% la început, care reprezintă pentru el un cost de finanţare. Practic, aşa cum are costuri de dezvoltare pentru materiale sau alte servicii, are şi costul acesta de finanţare, care este prevăzut de la bun început; principalul ar trebui să vină din vânzarea acestor proiecte, dar oarecum noi luăm tot timpul o marjă de timp, proiectele care le avem acum active sunt la 24 de luni, dar real ei au nevoie de 12 luni pentru a implementa proiectul, aşadar ne-am luat un an de marjă astfel încât să fim siguri că o să vândă unităţile respective şi o să ramburseze investitorii.”  

     

    3 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Vicenţiu Vlad, CEO al Stockestate Crowdfunding

    1. Cum vezi tu piaţa în acest moment?
    Este o perioadă foarte diferită faţă de ce s-a întâmplat în 2008. Există mult mai multă maturitate în piaţă, dezvoltatorii sunt mai solizi, au deja proiecte finalizate, aşadar aceasta este prima diferenţă. Cu siguranţă este o perioadă în care au încetinit vânzările, dar din ce văd eu, au încetinit vânzările pentru produse de calitate medie. Dacă ne uităm la produsele de calitate înaltă, pentru proiectele care într-adevăr se diferenţiază nu văd nicio încetinire în vânzări. Oarecum în perioadele de aşa-zisă criză lumea se îndreaptă spre proiecte care dau mai multă siguranţă şi care se diferenţiază – nu aş spune neapărat cele mai scumpe, dar cele de calitate şi de clasă medie.

    2. Cum crezi că va fi anul 2024 prin prisma preţurilor, mai ales pentru imobile?
    Părerea mea este că preţurile cu siguranţă nu o să scadă, nici nu o să crească foarte mult – aşadar este o perioadă de redresare.  Nu am văzut în piaţă, în proiectele pe care le urmăresc, discounturi majore, cum se aştepta majoritatea. Am văzut nişte redresări de 5-7%, dar nu văd scăderi majore. Aceasta este marea întrebare: vor scădea preţurile la imobiliare? Părerea mea este că nu, nu are cum să se întâmple acest lucru din punct de vedere economic fiindcă inflaţia tot creşte, deci banul se devalorizează.

    3. Cum vor funcţiona dezvoltatorii în anul 2024, având în vedere şi lipsa autorizărilor de construire cu care se confruntă piaţa?
    Va fi un an de rezilienţă din toate punctele de vedere. Contextul este mai dificil, nu mai sunt ani în care se dădeau banii pe bandă rulantă, deci şi ei trebuie să fie mai atenţi. Faptul că autorizările  sunt mai puţine poate fi oarecum un beneficiu pentru dezvoltatorii care au o asemenea autorizare sau vor să se dezvolte, într-o piaţă liberă, dacă oferta e mai limitată, şi cererea o să urmeze.

  • Fondatorii Instagram închid aplicaţia de ştiri Artifact, lansată în urmă cu un an. „Oportunitatea nu este suficient de mare pentru a continua investiţiile”

    Artifact, aplicaţia de ştiri creată de co-fondatorii Instagram Kevin Systrom şi Mike Krieger, se închide la doar un an de la lansare, a anunţat start-up-ul. Aplicaţia a folosit o abordare condusă de inteligenţa artificială pentru a sugera ştiri pe care utilizatorii ar putea dori să le citească, dar nu a atras suficient de mulţi oameni pentru ca echipa Artifact să continue să dezvolte aplicaţia.

    „Am luat decizia de a încheia operaţiunile aplicaţiei Artifact. Am lansat aplicaţia acum un an şi de atunci am lucrat neobosit pentru a construi un produs excelent. Am construit ceva ce un grup de bază de utilizatori iubeşte, dar am ajuns la concluzia că oportunitatea de piaţă nu este suficient de mare pentru a justifica o investiţie continuă în acest mod. Este uşor pentru startup-uri să ignore această realitate, dar adesea luarea unei decizii dificile mai devreme este mai bună pentru toţi cei implicaţi”, a scris Kevin Systrom.

    „Ştirile şi informaţiile rămân domenii critice pentru investiţiile startup-urilor. Suntem într-un moment existenţial în care multe publicaţii se închid sau se luptă, ştirile locale au dispărut aproape complet, iar editorii mai mari au relaţii tensionate cu companiile de tehnologie de frunte. Speranţa mea este că tehnologia poate găsi modalităţi de a păstra, susţine şi dezvolta aceste instituţii şi că aceste instituţii găsesc modalităţi de a valorifica scala pe care lucruri precum AI o pot oferi. Sunt sigur că există minţi luminate care lucrează la idei care vor continua să ne surprindă şi să ne încânte în toate aceste domenii”, a adăugat Systrom.

  • 3500 de cititori decid prioritatea nr.5 a României în 2024

    Hofi: Sondajul pe care l-am pregătit pentru tine, începând de săptămâna trecută. Te-am lăsat pe tine să alegi priorităţile României, să decizi tu şi te-am pus să votezi între următoarele 5 priorităţi. Alţii au votat ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional.

    Adrian Sârbu: Mă îngrijorează foarte tare, şi nu este deloc autoironic şi nici ironic,  faptul că mentalul colectiv al românilor respinge ideea de pericol în care suntem şi că românii spun: „domne, pe ultimul loc din priorităţile noastre e să băgăm bani în armată”. După părerea mea, România trebuie să investească între 10 şi 20% din PIB în cheltuieli militare, dar asta nu înseamnă că facem kalaşnikoave.

    Hofi: Doar tancuri pe străzi şi militare.

    Adrian Sârbu: Nu înseamnă că avem tancuri, Hofi. Deloc, deloc.

    Hofi: Păi şi cu banii ăia ce facem?

    Adrian Sârbu: Hai să-ţi spun ce înseamnă cheltuieli militare azi Hofi. Înseamnă aşa. Drone. Dronele despre care vorbesc eu sunt dronele individuale, dronele pe care le conduce un militar. Ştii câţi militari are Ucraina capabili să opereze drone? 60.000, 60.000. Asta este o cifră oficială.

    Hofi: Dar nu sunt specializaţi pe drone.

    Adrian Sârbu:  Care s-au specializat, da? E mai mult decât are militari armata noastră, inclusiv cu generalii de birou. Deci, ce înseamnă investiţii militare? Înseamnă tehnologie. Când vorbim de tehnologie, vorbim de ceea ce toată lumea spune azi microcipuri, software, verde, drone. AI. Crede vreunul dintre noi că războaiele pe care ar trebui să le poarte România şi pe care astăzi le-a şi pierdut, Doamne fereşte…

    Hofi: România trebuie să poarte războiaie?

    Adrian Sârbu: Da, România trebuie să fie pregătită să poarte războiaie pentru că în jurul României nu sunt prieteni ai României. Sunt nişte popoare care investesc, cresc şi în momentul în care creşti, ai instinctul natural al poporului şi al omului să te extinzi. Românii nu văd importanţa investiţiilor militare pentru că românii, aşa cum spui tu, se gândesc: „iar le dăm la ăia bani să-i cheltuiască aiurea, să-i ducă pe soldaţi la porumb”…

    Nemo: Şi asta e o problemă.

    Adrian Sârbu: „Să vină cu tab-urile peste noi cum au venit în 89, în loc să stea frumos în unităţile militare, să tragă, cum ne-au omorât la Timişoara.”

    Hofi : Asta e justificarea pentru care 9% din români votează…

    Adrian Sârbu: Da, Hofi, dar nu e bine. Eu de aia sunt îngrijorat. Investiţia militară este core-ul, este nucleul investiţiei tehnologice a unei ţări. Dacă nu facem ceea ce face America acum…am dat noi ştire acum o oră, două. Schmidt, Google e acum într-un venture capital care propune Pentagonului tehnologii militare. Şi aşa mai departe. Şi cu tot felul de arme noi, care nu sunt văzute, dar, de departe în ăştia doi ani s-a văzut un singur lucru: războiul de azi nu mai seamănă cu războiul de ieri.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%
    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%
    3. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%
    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%
    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%

     

  • 3500 de cititori decid prioritatea nr.3 a României în 2024

    Hofi: Sondajul pe care l-am pregătit pentru tine, începând de săptămâna trecută. Nu o să alegem prioritatea pentru România a lui Ciolacu, neapărat. Te-am lăsat pe tine să alegi priorităţile României, să decizi tu şi te-am pus să votezi între următoarele 5. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa.

    Adrian Sârbu: Dă-mi şi mie 5 winneri români care ar trebui să fie modele pentru noi.

    Hofi: Radu Drăguşin, forbalistul despre care am vorbit şi astăzi s-a transferat la Tottenham. Înalt, frumos, aş spune că e şi el un Radu cel Frumos.

    Adrian Sârbu: Ia uite un român frumos de 30 de milioane de euro.

    Nemo: Vreţi unul mai cunoscut? Vi-l dau exemplu pe Hagi care de fiecare dată se ia de gât cu autorităţile: „domne, investiţi să creştem…”

    Adrian Sârbu: Păi nu trebuie să-i facem o statuie lui Hagi în fiecare oraş?

    Nemo Ba da, trebuie să-i facem.

    Hofi: I-au făcut alţii.

    Nemo: Cristian Măcelaru, Simona Halep, David Popovici.

    Adrian Sârbu: Aaa, Simona Halep? Păi când au faultat-o străinii ăştia pe Simona Halep, că noi nu suntem xenofobi, românaşii, nu, noi suntem iubitori, ospitalieri, îi iubim pe străini. Când a faultat-o, care a sărit? În primul rând de ce nu are statuie Simona Halep? Lângă Hagi. E loc să-i faci şi Simonei Halep statuie, că tot dăm bani la cultură, nu ştiu 310 sau 400 de milioane. E Simona Halep un winner?

    Nemo: Bineînţeles.

    Adrian Sârbu: Este. De ce nu am apărat-o? De ce nu ne-am luat-o model existenţial? De ce?

    Hofi: Pentru că românii nu au această identitate pe care o cer de câte ori…

    Adrian Sârbu: Dar sârbii când nu l-au lăsat ăia în Australia pe Djokovici i-au zis:” hai înapoi”.

    Hofi: Dar ştiţi de ce, nu? Sârbul e altfel întotdeauna.

    Adrian Sârbu: Nu ştiu că e altfel, că suntem la 1000 de km distanţă unii de alţii.

    Hofi: Eu sunt la un metru de Sârbu.

    Adrian Sârbu: Dar de ce ăia l-au apărat pe Djokovici şi noi nu am apărat-o pe Simona Halep? De ce? Pentru că ne convine nu numai noi să fim looseri, ci şi ăştialalţi, care sunt winneri de-ai noştri, să fie looseri. Nu e bine. Hofi, ca să-ţi fac un cadou maxim pe ziua de azi, nu numai că sunt de acord că e o prioritate pentru români să lucreze la mentalitatea lor… deci în loc să meargă la sală… trebuie să creăm nişte săli unde oamenii fac mindbuilding şi selfconfidence building, nu bodybuilding. Da? Mă duc la sală să slăbesc. Nu, mă duc la sală să mă întăresc în încrederea în mine. De ce să nu ne trezim în fiecare dimineaşă să ne spunem domne sunt câştigătorul acestei zile, cum am fost câştigătorul zilei de ieri. Alaltăieri nu mi-a ieşit, dar n-am ratat. A fost o situaţie. Azi câştig, mâine câştig şi aşa mai departe. E prioritatea fiecăreia şi fiecăruia dintre noi să ne câştigăm în fiecare zi identitatea de a fi câştigători şi identitatea de a ne exprima într-un spaţiu cultural diferit. Hai să ne întoarcem la identitatea culturală română. Untold-ul, e perceput ca un fenomen cultural românesc?

    Hofi: Este, este.

    Adrian Sârbu E perceput, da? Eu zic că s-a născut ca un fenomen cultural şi românesc, dar şi european, ca să fii şi tu, Nemo, mulţumit, şi global.

    Nemo: L-aş numi mai degrabă brand decât un fenomen cultural.

    Adrian Sârbu: Dă-mi un fenomen cultural.

    Nemo: Fenomen cultural aş numi manelele pentru că prin ălea suntem mai degrabă cunoscuţi.

    Adrian Sârbu: Dar pe Dani Mocanu nu mi-l dai şi mie? Că mi-era dor de el. Să arate câţi bănuţi are el.

    Hofi: El are mentalitate…

    Nemo: Măcar când numără banii…

    Adrian Sârbu: Dani Mocanu

    Hofi: Muzica, DJ! Vă plac manelele, nu ştiu cum se face.

    Adrian Sârbu: Nu, nu-mi plac manelele, nu ascult manele, dar îmi place maneaua pentru că e făcută de oameni al căror singur obiectiv e succesul prin bani şi prin poziţie socială într-o comunitate pe care ţi-o aduce succesul.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax- ZF-Aleph News

    Decide tu prioritatea numărul 1 a României în 2024 şi următorii 5 ani

    1. Creşterea economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti – 42%

    2. Revenirea la modelul real de democraţie liberală, putere-opoziţie, prin renunţarea la democrativă şi creşterea controlului cetăţeanului asupra acţiunilor Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui-18%

    3. Schimbarea mentalităţii românilor din pierzători în câştigători, capabili să-şi promoveze identitatea culturală în România şi în Europa – 17%

    4. Adoptarea accelerată şi largă a tehnologiilor digitale, a inteligenţei artificiale în economie, administraţie, în educaţie în vederea transformării României într-o societate învăţată şi verde – 14%

    5. Ridicarea capacităţii de apărare a României prin investiţii în tehnologii moderne şi resurse umane, în condiţiile extinderii războiului regional -9%