BusinessMagazin

Tag: INS

  • Ce s-a întâmplat cu imobiliarele pe final de 2019: În noiembrie s-au eliberat cu 8,4% mai puţine autorizaţii de construire, comparativ cu luna octombrie

    În luna noiembrie 2019, s-au eliberat 3423 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 8,4% faţă de luna octombrie 2019 şi în creştere cu 5,6%, faţă de luna noiembrie 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate marţi

    Totodată, în perioada 1.I – 30.XI.2019, s-au eliberat 39359 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 1,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.

    În luna noiembrie 2019 s-au eliberat 3423 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, din care 67,7% sunt pentru zona rurală.

    Distribuţia în profil regional în luna noiembrie 2019 evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-313 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă.

    Această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-132 autorizaţii), Nord-Est (-74), Sud-Vest Oltenia (-66), Centru (-28), Sud-Muntenia (-27), Bucureşti-Ilfov (-17) şi Sud-Est (-16). Creştere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Vest (+47 autorizaţii).

    În luna noiembrie 2019 faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+183 autorizaţii), creştere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+83 autorizaţii), Sud-Est (+74), Centru (+53), Vest (+21)şi Sud-Vest Oltenia (+7). Scăderi au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-36 autorizaţii), Nord-Vest (-10) şi Nord-Est (-9), transmite INS.

    În perioada 1.I – 30.XI.2019 s-au eliberat 39359 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 1,5% faţă de perioada 1.I – 30.XI.2018.

    Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-852 autorizaţii), Vest (-480), Nord-Est (-36) şi Sud-Muntenia (-19). Creşteri au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (+471 autorizaţii), Centru (+154), Sud-Vest Oltenia (+102) şi Nord-Vest (+59).

     

     

  • INS: Producţia industrială a scăzut cu 1,9% în primele 10 luni din 2019

    Producţia industrială (serie brută) a României a scăzut cu 1,9% în primele 10 luni din 2019, comparativ cu primele 10 luni din 2018, arată datele publicate joi de INS. În luna octombrie 2019, producţia industrială a înregistrat o scădere şi faţă de luna octombrie 2018.

    În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2019, comparativ cu perioada similară din 2018, producţia industrială (serie brută) a fost mai mică cu 1,9%, ca efect al scăderilor înregistrate în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,1%), industria extractivă (-2,4%) şi industria prelucrătoare (-1,6%).

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2019, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2018, a scăzut cu 2,8%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,0%), industria extractivă (-2,4%) şi industria prelucrătoare (-2,1%).

    Faţă de luna octombrie 2018, producţia industrială a fost mai mică cu 4,5% în octombrie 2019 ca urmare a scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-9,2%), industria prelucrătoare (-3,9%) şi industria extractivă (-3,8%).

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 7,7%, din cauza scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,3%), industriei prelucrătoare (-6,6%) şi industriei extractive (-3,9%).

    În comparaţie cu luna precendentă, în luna octombrie 2019 producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 4,3%, datorită creşterilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+5,9%), industria prelucrătoare (+4,3%) şi industria extractivă (+1,6%).

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut faţă de luna precedentă cu 2,1%, ca efect al scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,1%), industria extractivă (-1,2%) şi industria prelucrătoare (-1,1%).

  • INS: În 2019, peste trei sferturi din gospodăriile din România au acces la internet de acasă

    Din totalul gospodăriilor din România, peste trei sferturi, respectiv 75,7%, au acces la reţeauade internet de acasă, în creṣtere cu 3,3 puncte procentuale faţă de anul anterior, potrivit datelor Institului Naţional de Statistică (INS) publicate vineri.

    Astfel, anul acesta, peste trei sferturi dintre gospodăriile din România (75,7%) au acces la reţeaua de internet de acasă, 61,8% dintre acestea fiind localizate în mediul urban.

    În profil teritorial, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (aproape 6 din 7 gospodării au acces la internet de acasă), urmată de regiunile Vest şi Nord-Vest. Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de regiunile Nord-Est(70,6%) şi Sud-Muntenia (70,9%).

    Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 78,4% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate de conexiunile broadband mobile (64,2%) şi de conexiunile narrowband (9,7%), precizează sursa citată.

    Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au folosit vreodată internetul a fost de 82,3%, cu 3,5 puncte procentuale mai mult faţă de anul anterior.

    Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de 82,3%, din care 89,4% în ultimele 3 luni. Dintre utilizatorii curenţi, 77,0% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, în creṣtere cu 1,5 puncte procentuale faţă de anul anterior (77,0% faţă de 75,5%).

    Conform INS, pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat vreodată internetul a fost de 91,7% în regiunea Vest care constituie cel mai ridicat procent din ţară, urmată de regiunile Bucureṣti – Ilfov (90,4%) ṣi Nord – Vest (86,9%). La polul opus se află regiunile Sud-Muntenia (77,3%) ṣi Sud-Est (75,2%).

    Proporţia bărbaţilor care folosesc sau au folosit vreodată internetul este puţin mai mare decât cea a femeilor: 83,6% faţă de 81,1% , diferenţa fiind de 2,5 puncte procentuale, în creṣtere faţă de anul anterior când se înregistra o diferenţă de 1,8 puncte procentuale.

    Ponderile persoanelor care utilizează internetul descresc odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, ponderea persoanelor care utilizează internetul din grupa de vârstă 16-34 ani a fost de 95,9% în timp ce pentru grupa de vârstă cuprinsă între 55 şi 74 ani este de 59,9%.

  • Inflaţia continuă să scadă şi ajunge la 3,4% în octombrie

    Inflaţia şi-a continuat scăderea şi în luna octombrie a acestui an, când a ajuns la 3,4% de la 3,5% în septembrie şi 3,9% în august, arată datele furnizate marţi de Institutului Naţional de Statistică.

    Raportul INS indică o scumpire a preţurilor alimentelor cu 4,16% faţă de perioada similară din 2018, în timp ce serviciile au înregistrat o scumpire de 4,14%, iar mărfurile nealimentare de 2,57%.

    Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,3%.

    De la începutul anului, cele mai mari creşteri de preţ au fost înregistrate la citrice (25,17%), cartofi (19,8%) şi fructe şi conserve din fructe (16,02%), în timp ce ouăle s-au ieftinit cu aproape 3%, iar gazele cu 4,3%.

    (Sursa:INS)

    Rata anuală a inflaţiei IPC a scăzut în luna septembrie la 3,5% de la 3,9% în luna august, revenind astfel la limita de sus a intervalului de variaţie al ţintei. BNR a ajustat în noiembrie prognoza de inflaţie pentru sfârşitul anului 2019 la 3,8%, cu 0,4 puncte procentuale sub estimarea din vară, iar pentru sfârşitul anului 2020 rata anuală a inflaţiei este prognozată la 3,1%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale.

    Evoluţia inflaţiei este influenţată şi de conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, mai ales în contextul calendarului electoral 2019-2020.

    Potrivit lui Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, dinamica anuală a preţurilor de consum se va tempera (pe indicele armonizat UE) de la 4,1% în 2018 la 3,9% în 2019, respectiv 2,9% în 2020, urmată de accelerare la 3,3% an/an în 2021.

     


     

  • INS: Rata inflaţiei a avansat la 4,1% în iulie

    Preţurile la produsele de consum au scăzut cu 0,2% în iulie faţă de luna iunie, iar produsele alimentare au înregistrat o scădere a preţurilor de 0,66%. Preţurile produselor nealimentare a scăzut cu 0,02%, însă serviciile s-au scumpit cu 0,1%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

    “Preţurile de consum în luna iulie 2019 comparativ cu luna iulie 2018 au crescut cu 4,1%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2018 – iulie 2019) faţă de precedentele 12 luni (august 2017 – iulie 2018), calculată pe baza IPC, este 4,0%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%”, arată analiza INS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Preţurile principalelor produse alimentare au crescut cu 20% în primele 7 luni din 2019

    Pe lângă scumpirile înregistrate în cazul cartofilor (21,71%) şi în cazul portocalelor şi lămâilor (20,01%), INS arată că există şi scăderi ale preţurilor în cazul anumitor produse principale de consum. Ouăle s-au ieftinit cu 7,71% iar fasolea are un preţ mai mic cu 2,18% faţă de finalul anului trecut, potrivit datelor INS.

    În luna iulie a anului în curs (2019), fructele s-au ieftinit cu 1,31% faţă de iunie, iar preţul cartofilor a scăzut faţă de iulie, cu 11,41%.

    Pe de altă parte, în iulie preţurile cărnii de porc au crescut cu 0,58%, oule au fost mai scumpe cu 0,64% iar telemeaua a înregistrat o scumpire de 0,55%, mai arată analiza INS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Producţia internă de petrol a scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2018

    Principalele resurse de energie primară în perioada în perioada ianuarie – iunie 2019 au prezentat o valoare totală de 17.239.000 tone echivalent petrol, în creştere cu 241.000 faţă de aceeaşi perioadă din 2018.

    Producţia internă a însumat 10.178.000 tone, în scădere cu 155.000 tone faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 7.060.000 tone.

    Consumul final de energie electrică a scăzut cu 0,4% în primul semestru al anului faţă de aceeaşi perioadă din 2018, iar consumul populaţiei s-a majorat cu 18,5%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Semnal de alarmă de la INS: Populaţia rezidentă tânără va scădea aproape la jumătate până în 2060

    Un studiu al Intitutului Naţional de Statistică prezemtat cu ocazia zilei mondiale a populaţiei anticipează că populaţia rezidentă tânără, de vârstă preşcolară şi şcolară, va scădea în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,55 milioane în prezent (în anul şcolar 2018/2019).

    România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2018, având un număr de 19,530,631 persoane rezidente.

    Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (82792,4 mii locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (475,7 mii locuitori).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu INS: Câţi pensionari sunt în România

    În trimestrul I 2019, numărul mediu de pensionari a fost de 5,180 milioane persoane, în scădere cu 17.000 de persoane faţă de trimestrul precedent; numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,680 milioane persoane, în scădere cu 8.000 de persoane.

    Pensia medie lunară, determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc.- plătite de casele de pensii a fost de 1.227 lei, în creṣtere cu 0,3% faṭă de trimestrul precedent.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.181 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 47,8% (comparativ cu 50,7% în trimestrul precedent); indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 98,6%.

    Comparativ cu trimestrul I al anului precedent numărul mediu de pensionari a scăzut cu 43.000 de persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 6.000 de persoane.

    Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 9,4% şi respectiv cu 10,2%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Avans economic de 5% în trimestrul I, dar dobânzile de politică monetară stagnează

    Decizia BNR a venit la scurt timp după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a prezentat un set de date potrivit căruia Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 5,0% pe seria brută faţă de trimestrul I din anul 2018 şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier; faţă de trimestrul IV 2018, PIB a fost în termeni reali mai mare cu 1,3%.

    Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2019, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 83 din 8 aprilie, precizează instituţia.
    „Pentru trimestrul I din 2019, creşterea de 5% faţă de trimestrul corespunzător din 2018 a surprins în sens ascendent. Motorul acestei dinamici rămâne cel mai probabil consumul, aşa cum rezultă din evoluţia puternică a vânzărilor cu amănuntul şi a serviciilor către populaţie. O altă zonă aflată în ascensiune este cea a construcţiilor rezidenţiale, care şi-au revenit puternic ca volum în trimestrul I, aşa cum arată cifrele publicate tot astăzi (15 mai – n.red.) de către INS”, a declarat pentru ZF Horia Braun, economistul-şef al BCR.​