Tag: incasari

  • Afacerea perfectă a capitalismului, unde socialismul şi democraţia sunt la bază

    Aşa sunt Facebook, Google, YouTube ca vârfuri de gamă, urmate de Twitter, Instagram, Snapchat şi cine ştie ce va mai apărea. Nu degeaba The Economist, cunoscutul săptămânal economic, denumeşte aceste companii BAAD – Big, Anti-competitive, Addictive and Distructive.

    În 2017, Facebook a avut venituri de 40 de miliarde de dolari, cu un profit de 15 miliarde de dolari. În 2007, când a apărut, a avut încasări de 153 de milioane de dolari, cu o pierdere de 138 de milioane de dolari.

    Google a avut în 2017 venituri de 109 miliarde de dolari, după ce în 2002 avusese venituri de 400 de milioane de dolari.

    Poate criptomonedele, cu evaluările lor utopice, vor reuşi să depăşească Facebook sau Google. Oricum, să creezi din nişte algoritmi bitcoin, să-i dai un concept, să vinzi o idee de blockchain, iar lumea să fie extaziată de acest lucru, de asemenea, mi se pare remarcabil.

    Cel mai sigur, toţi dintre voi – cu mine în frunte – aveţi pagină de Facebook, unde scrieţi aproape zilnic câte ceva, unde puneţi poze, încărcaţi filme şi aşteptaţi să vă citească cineva, să vă dea like, share sau commenturi.

    Un superbusiness: voi lucraţi pe gratis pentru Facebook prin faptul că le oferiţi conţinut, care este vizualizat, citit şi share-uit de prietenii voştri şi de prietenii prietenilor voştri. Facebook vă prelucrează, vă scanează, vă analizează şi vă vinde mai departe advertiserilor sau celor care vor să ştie totul despre voi.

    Mai mult ca sigur că Facebook, Google, Twitter, Snapchat ştiu mai mult despre voi, despre cele mai ascunse gânduri, decât ştiţi voi despre voi.

    John Thornhill, unul dintre cei mai cunoscuţi comentatori de la Financial Times, cel mai mare ziar de business din Europa, constată cu stupoare în articolul ”Social media users of the world unite„ (cu o paralelă la cunoscutul slogan ”Proletari din toate ţările, uniţi-vă!„) că geniul Facebook-ului este că toţi userii lucrează gratis pentru companie, creând cel mai valoros produs. Puterea Facebook-ului este că utilizatorilor, nu un milion, nu o sută de milioane, ci 2 miliarde, adică cei care oferă materia primă, le face cea mai mare plăcere să muncească gratis. În Facebook democraţia este perfectă: scrieţi ce vreţi, când vreţi, comentaţi ce vreţi la oricine sau citiţi ce scriu alţii.

    Facebook nu te plăteşte pentru ce scrii, pentru că o faci de bunăvoie, dar a creat formatul perfect pentru a face acest lucru astfel încât ei să te vândă mai departe. Facebook trebuie doar să se asigure că produsul lor merge 25/24 şi, vorba unei reclame de la noi, ”nu se închide la nonstop“.

    Nu cred că este business mai tare în lume decât cel realizat de Facebook.

    Pentru că avea pierderi şi nimeni nu-şi imagina acest model de business în care materia primă să fie gratis – adică noi toţi -, nu foarte multă lume a pariat pe acest model. Doar utopicii au reuşit să vadă dincolo de cifre modul cum se transformă lumea.

    La fel s-a întâmplat cu Google sau cu YouTube, unde totul este aproape gratis – conţinutul şi utilizarea lui – iar banii se fac din vânzarea utilizării, din vânzarea voastră către advertiseri şi către firmele de cercetare.

    Nu ştiu încotro se vor duce businessurile, dar sigur Facebook şi Google sunt deschizătorii de drumuri ai noii revoluţii industriale, respectiv produsul este gratis şi ajungi să plăteşti pentru utilizarea lui.

    Acest lucru s-ar putea să se întâmple şi în lumea financiară: scăderea dobânzilor sub zero la sută pe an ar testa piaţa cu credite care aveau o dobândă negativă, respectiv banca te plătea ca să iei un împrumut.

    Poate în viitor energia va fi gratis când va bate vântul prea mult, dar vom plăti serviciile din jurul energiei.

    Poate că marii producători auto vă vor oferi maşini gratis, pentru care veţi plăti numai utilizarea.

    Airbnb, WeWork au deschis pieţele pentru alte concepte de business care pornesc de la ideea de share-uire.

    Aşa că, atunci când visaţi la milioanele pe care le veţi câştiga dintr-o idee de afaceri, mai întâi gândiţi-vă cum faceţi ca cei din jur, şi cât mai mulţi, să lucreze gratis pentru voi şi să le facă cea mai mare plăcere. Se cheamă experienţă.

    Noroc că sunt celelalte businesuri care plătesc salariile.

  • “Black Panther” debutează în forţă în cinematografele din România

    Astfel, pelicula dedicată regelui din Wakanda a devenit unul dintre filmele Marvel cu cele mai mari încasări la lansare în România. Mai exact, „Black Panther” a depăşit în weekendul de lansare de peste patru ori încasările pe care le-a avut „Ant-Man” şi de aproape trei ori pe cele pe care le-au avut „Gardienii Galaxiei I” şi „Căpitanul America: Războinicul Iernii”.

    Filmul „Black Panther” este distribuit de Forum Film România şi este disponibil în cinematografele din toată ţara, în format 3D, IMAX 3D, 4DX 3D şi Dolby Atmos.

    Conform Nytimes.com, analiştii se aşteptau ca filmul să debuteze în weekend cu încasări de 165 milioane de dolari în America de Nord, ceea ce ar fi fost un rezultat uimitor pentru un film lansat în afara perioadei sărbătorilor sau a vacanţelor, însă a întrecut orice aşteptări şi estimări, având încasări de 192 milioane de dolari americani. La nivel internaţonal, filmul a mai strâns 169 milioane de dolari, neluând în calcul faptul că filmul nu a apărut încă în cinematografele din Rusia, China şi Japonia.

  • “Black Panther” debutează în forţă în cinematografele din România

    Astfel, pelicula dedicată regelui din Wakanda a devenit unul dintre filmele Marvel cu cele mai mari încasări la lansare în România. Mai exact, „Black Panther” a depăşit în weekendul de lansare de peste patru ori încasările pe care le-a avut „Ant-Man” şi de aproape trei ori pe cele pe care le-au avut „Gardienii Galaxiei I” şi „Căpitanul America: Războinicul Iernii”.

    Filmul „Black Panther” este distribuit de Forum Film România şi este disponibil în cinematografele din toată ţara, în format 3D, IMAX 3D, 4DX 3D şi Dolby Atmos.

    Conform Nytimes.com, analiştii se aşteptau ca filmul să debuteze în weekend cu încasări de 165 milioane de dolari în America de Nord, ceea ce ar fi fost un rezultat uimitor pentru un film lansat în afara perioadei sărbătorilor sau a vacanţelor, însă a întrecut orice aşteptări şi estimări, având încasări de 192 milioane de dolari americani. La nivel internaţonal, filmul a mai strâns 169 milioane de dolari, neluând în calcul faptul că filmul nu a apărut încă în cinematografele din Rusia, China şi Japonia.

  • Şi-au luat apartamente din indemnizaţia pentru creşterea copilului!

    La nivelul judeţului Timiş, existau beneficiari care primeau chiar şi peste 20.000 de lei lunar, ceea ce înseamnă că, în decursul a doi ani (perioada de acordare a indemnizaţiei), mulţi timişeni au câştigat peste 100.000 de euro, bani cu care puteau să-şi cumpere chiar două apartamente!

    Noua legislaţie a plafonat, prin OUG nr. 55/2017, suma pentru indemnizaţia de creştere a copilului la valoarea de 8.500 de lei.

    Chiar dacă banii par mulţi, în Timiş au existat nu mai puţin de 55 de persoane care primeau mai mult de 8.500 de lei pe lună, iar trei dintre ele aveau chiar indemnizaţii de peste 20.000 de lei.

    Majoritatea acestor persoane sunt din Timişoara sau din comune periurbane (Giroc, Dumbrăviţa şi Giarmata).

    După cum a declarat Diana Cojoleanca, directoarea Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Timiş, în judeţul Timiş există aproximativ 10.500 de persoane care beneficiază de indemnizaţie pentru creştere a copilului.

  • Angajaţi puşi să vină cu bani de acasă. „Femeia trebuie să mai aducă 1 leu sau 2 lei de acasă, ca să încheie ştatul”

    Daniela Zăvelcă este îngrijitoare încadrată cu un sfert de normă la grădiniţa de centru din Roşia de Amaradia. Pentru că asigură curăţenia şi încălzirea claselor în care studiază preşcolarii, femeia este pontată cu 2 ore pe zi. Până luna trecută, încasa un salariu de circa 300 de lei. După transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, Daniela Zăvelcă a aflat că va trebui să vină cu bani de acasă. Femeia are doi copii, de 14 şi 16 ani, ambii elevi, iar principalul venit este asigurat de soţul său, fochist la liceul din localitate. Daniela Zăvelcă spune că va renunţa la serviciu.

    „Mi se aduse la cunoştinţă că nu se ajung banii să fie plătite contribuţiile şi că trebuie să aduc bani de acasă. Dacă nu se remediază, eu stau acasă, că nu muncesc pentru stat, să mai iau şi banii de la copii. Îmi pun demisia şi stau acasă. Am şi eu doi copii, credite la bănci. Ca să mai aduc şi bani la stat din venitul soţului, nu se poate. Nu îmi veni să cred, după ce că nu erau aşa mulţi bani… Până la urmă, e de muncă. Fac focurile la sobe, nu e uşor să fii şi îngrijitor”, a explicat Daniela Zăvelcă. 

    Primar: Trebuie să aducă 2 lei de-acasă

    Primarul din Roşia de Amaradia spune că este o situaţie nemaiîntâlnită, care i-a pus în dificultate pe contabilii din învăţământ. „Este o situaţie fără precedent. Femeia este angajată cu taxă forfetară. Acum, cu mutarea contribuţiilor, cu creşterea procentuală a acestora, ne trezirăm că femeia trebuie să mai aducă 1 leu sau 2 lei de acasă, ca să încheie ştatul. Contabilul nu ştia cum să facă, cum îi ia banii, cu chitanţă, cu factură”, a spus Liviu Cotojman, primarul din Roşia de Amaradia.

    Primarul spune că şi femeia de serviciu de la şcoala Seciuri, care este încadrată cu jumătate de normă, este afectată. Dacă până acum lua 540 de lei, de aici înainte va încasa doar 217 lei în ziua de salariu.

    Cititi mai multe pe www.panduru.ro

  • Guvernul pregăteşte o OUG pentru reglementarea salariilor angajaţilor care au contracte part-time

    Un exemplu dat de mai multe ori de ministrul Muncii este cel al femeilor de serviciu din instituţiile de învăţământ.

    Astfel, la un salariu net de 500 de lei, în prezent, taxele sunt de 665 lei, fiind nevoite să aducă de acasă 150, au explicat reprezentanţii Ministerului Muncii pentru MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A pornit o afacere într-un apartament din Bucureşti, iar acum face 2 milioane de euro anual

    De la un mic salon de coafură într-un apartament din Capitală, deschis cu 25.000 de dolari şi dedicat celor cu dare de mână, Gett’s a tot crescut în ultimile două decenii şi a ajuns la încasări anuale de 2 milioane de euro. Reţeaua e formată acum din opt spaţii, iar antreprenorul Lucian Miess are planuri clare de extindere, miza fiind parteneriatul cu alţi întreprinzători, dar şi dezvoltarea de saloane mass-market.

    „Acest gen de afacere este oglinda perfectă a vieţii sociale în cadrul unui oraş. Până la urmă, nu sunt servicii fără de care viaţa nu poate merge mai departe, iar profilul clientului variază în funcţie de puterea financiară. Totul ţine de puterea economică”, declară Lucian Miess, fondatorul reţelei Gett’s. De-a lungul a 20 de ani de activitate, în activitatea firmei s-a reflectat evoluţia preferinţelor clientului, iar încasările au crescut constant, chiar şi în timpul crizei.

    „La anul, în martie, facem 20 de ani de existenţă. E mult de povestit. Am fost la un campionat mondial în Washington, în 1996, şi am rămas foarte plăcut impresionat de dimensiunea unei industrii care la noi în ţară nu exista”, povesteşte Miess despre începuturile businessului. Singurii jucători pe piaţa de profil din România erau, pe atunci, saloane înfiinţate în perioada comunismului. Pe-atunci, clienţii cu venituri medii nu erau vizibili, spune antreprenorul, povestind că se remarcau doar „câţiva fericiţi ai sorţii”, spune fondatorul Gett’s, referindu-se la clienţii cu dare de mână. Tocmai aceştia au fost miza principală în momentul în care s-a conturat ideea afacerii, croită după modele vestice „din toate punctele de vedere – ca atitudine, ca dezvoltare, ca educaţie”.

    Aşadar, cu 25.000 de dolari, într-un apartament modern de pe Bulevardul Unirii, s-au pus bazele Gett’s Hair Studio, un spaţiu cu trei posturi de lucru, care se adresa unei nişe „ce a ieşit din presiunea «casă, masă, pat», şi se adresa clientelor preocupate de carieră, imagine, personalitate”, explică fondatorul. „Ne-am adresat, de la început, zonei de vârf a piramidei. Dar cu cât te duci mai sus spre vârf, cu atât este mai îngust; nu te adresezi unor volume, ci unor unităţi. De aceea, locaţiile Gett’s Hair Studio au fost mici, intime, cu servicii adăugate”, adaugă el, clasificându-şi spaţiile cu cinci şi patru stele, în funcţie de cât de complexe sunt serviciile oferite – de pildă valet pentru parcarea maşinii.

    Unităţile de cinci stele au funcţionat individual până în 2003, când deja apăruseră multinaţionale, iar pătura medie a populaţiei începea să prindă contur. Atunci au fost lansate Gett’s Colour Bar, unităţile din malluri, de patru stele, cu servicii mai accesbile. Între timp, odată cu creşterea afacerii, reţeaua s-a extins şi are astăzi trei saloane de cinci stele, în spaţii ca hotelul Radisson Blu, JW Marriot Grand Hotel, complexul rezidenţial InCity Residence şi cinci saloane în Bucureşti Mall, AFI Palace Cotroceni, Mega Mall, Iulius Mall din Cluj şi, cel mai recent, în ParkLake. În cadrul saloanelor Gett’s de cinci stele, preţurile serviciilor diferă în funcţie de experienţa stiliştilor, aceştia fiind împărţiţi pe cinci niveluri. Astfel, pentru a se coafa, o clientă poate plăti de la 31 de lei la un ucenic până la 71 de lei la un profesionist cu ultimul grad sau între 217 lei şi 397 de lei pentru un vopsit păr lung.

    Reţeaua este operată de firma Ingo Trade, care are mai multe activităţi, iar Miess spune despre afacerea Gett’s că a trebuit să o subvenţioneze vreme de mai mulţi ani, deoarece „nu a fost visul meu să am un salon, ci să creez o industrie pe acest profil şi să ocup o cotă de piaţă importantă”. Drept urmare, Gett’s are astăzi diverse activităţi conexe, în aval şi amonte, aferente acestui domeniu. Saloanele au activităţi doar pentru consumatori, dar antreprenorul a dezvoltat şi alte activităţi, ca cele din domeniul publishing – revistele Estetica, pentru care compania are licenţă în România şi Moldova, şi Gett’s Highlights Magazine; în plus, Miess are şi o firmă pentru importul de echipamente, aparatură pentru saloane, dezvoltare de software special pentru domeniu, servicii de design etc.

    În cei 20 de ani de existenţă, Gett’s a deschis circa 14 locaţii, unele dintre ele fiind înlocuite sau renovate, iar antreprenorul spune că doar patru dintre acestea au fost făcute cu capital propriu. „Gett’s este astăzi mai mult un partener decât un dezvoltator cu capital propriu; avem diverse formule de parteneriat”, susţine Miess. Mai exact, a dezvoltat trei pachete de colaborare în regim de franciză, respectiv consultanţă, licenţă şi franciză full package. „Avem un manual operaţional de 300 de pagini”, explică antreprenorul, care enumeră că reţeta afacerii vizează deopotrivă trainingul staffului, al oamenilor din recepţie, softul personalizat, amenajarea, contractarea, discounturile pe care le primesc saloanele afiliate de la furnizori, grafică, logistică. Cel care îşi doreşte o franciză, spune Lucian Miess, trebuie să fie o persoană care deopotrivă să poată susţine investiţia de început, dar şi să aibă talent managerial şi pasiune pentru domeniu.

  • Plusuri şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS

    + Fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuţii sociale scutite de la plată intră în economia locală aproape 4 lei, reiese dintr-o analiză realizată de Academia Română. De asemenea, la fiecare 25 de noi beneficiari ai tichetelor de masă se creează un loc de muncă în sectorul agroalimentar, retail sau horeca.

    + Cursurile de etică şi integritate academică devin obligatorii la nivel de master şi doctorat, începând cu anul universitar 2018-2019.

    + Instagram va permite brandurilor să programeze postările, dar nu direct din cadrul aplicaţiei, ci prin intermediul API-ului Instagram – suport prin care servicii terţe pot apela anumite facilităţi ale unei aplicaţii.

    + Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere de 2,5% în 2017, acesta fiind cel mai puternic avans înregistrat de economia zonei euro în ultimii zece ani.

    + BERD a investit 550 de milioane de euro în 2017 în România, aproape de maximul ultimilor şapte ani. 93% din sumă a fost destinată sectorului privat.

    + Electrica are în plan să investească 900 de milioane de lei anul acesta în reţelele de distribuţie. Anul trecut aceste investiţii au depăşit 700 de milioane de lei.

    DOWNS

    – Fondatorul lanţului suedez de mobilă IKEA, Ingvar Kamprad, a decedat la vârsta de 91 de ani în casa lui din Smaland, Suedia. Acesta a fondat afacerea la vârsta de 17 ani şi a transformat brandul în cel mai mare retailer de mobilă din lume.

    – Google a depistat peste 700.000 de aplicaţii maliţioase pentru Android anul trecut, cu 70% mai mult decât în 2016.

    – Salariul minim va creşte cu câte 100 de lei pe an în 2019 şi în 2020, ritmul de creştere fiind de două-trei ori mai scăzut decât în guvernările anterioare, potrivit noului program de guvernare al PSD.

    – Industria alimentară şi a băuturilor din România a început 2018 cu stângul, prin închiderea a două fabrici, fabrica Zahărul Oradea şi fabrica de lactate Dorna. În top 10 cele mai mari companii din industria alimentară şi de băuturi din România nu există nicio fabrică de lapte, de ciocolată, de mezeluri sau de pâine, iar primele zece companii au capital integral străin,
    potrivit ZF.

    – Judeţul Dolj are cei mai mulţi asistaţi social din România. Conform datelor oficiale, peste 13.000 de oameni primesc ajutor social. Media naţională este de 5.500 de asistaţi pe judeţ.

    – Sistemul medical românesc este cel mai slab din Europa. Potrivit Indexului European al Consumatorului de Sănătate, România ocupă ultimul loc, pentru al doilea an consecutiv.

  • Salarii NEGATIVE pentru mii de bugetari! „Ne pun să aducem bani de-acasă”

    Este cazul cadrelor didactice sau personalului auxiliar din şcoli care nu au normă întreagă şi care trebuie de-acum înainte să plătească contribuţii la valoarea salariului minim de 1.900 lei.

    Sunt mii de angajaţi din sistemul de învăţământ pentru care netul pe care îl primesc de la 1 ianuarie nu este suficient pentru a-şi plăti contribuţiile sociale. “Nu încasează cât trebuie sa dea”, a explicat la Realitatea TV liderul Federaţiei Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret” Marius Nistor.

    “Au apărut probleme cu salariile în mediul universitar. Avem colegi, personal didactic auxiliar, angajaţi pe fracţiuni de normă care, conform legii, sunt obligaţi să plătească cotribuţiile la nivelul salariului minim. Nu încasează cât trebuie sa dea. Un exemplu: brutul e 1.322 lei,  încasează 600 şi ceva lei, iar dările pentru stat sunt de 1600 de lei. Sunt câteva mii de persoane afectate la nivel national”, a spus Marius Nistor.

    Potrivit acestuia, specialiştii din ministere nu au ţinut cont de specificul sistemului de învăţământ. În rural, nu ai cum să angajezi altfel o femeie de serviciu, de exemplu, decât pe un sfert de normă.

    “Oamenii care sunt pe fracţiuni de normă vin cu bani de acasă. Nu s-a anticipat acest lucru, nu are legătură cu legea salarizării. E aberant să dai mai mulţi bani decât prestezi. Pui în percol şi sănătatea copiilor. Nu poţi lăsa ore descoperite, oamenii renunţă la ore şi tot copiii sunt afectaţi”, a explicat Marius Nistor.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • McDonald’s a încasat o lovitură în câştiguri în urma modificărilor fiscale

    McDonald’s a raportat câştiguri de 0,87 dolari per acţiune, departe de valoarea de 1,60 dolari aşteptată. Diferenţa ar proveni dintr-o taxă introdusă odată cu modificările fiscale din SUA care se plăteşte o singură dată şi care a costat compania 0,84 dolari per acţiune.

    Veniturile au fost de 5,34 mld. dolari, mai mari decât veniturile aşteptate de analişti de 5,23 mld. dolari. Vânzările au crescut cu 4,5%, conform aşteptărilor.

    „Am servit mai mulţi clienţi şi mai des şi astfel am atins cele mai bune vânzpri din ultimii 6 ani, valoarea acţiunilor a crescut şi am înregistrat progrese uimitoare privind dezvoltarea platformelor pentru livrări, comenzi şi plăţi de pe telefonul mobil ”, a declarat directorul executiv Steve Easterbrook.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro