Şase oraşe din lume au scos moartea în afara legii, în ultimii 15 ani. Pare că este o glumă, dar în fiecare caz există un motiv bine întemeiat pentru această situaţie.
Tag: ilegal
-
Deşi accesul la Internet este foarte limitat, cubanezii urmăresc în fiecare zi seriale şi filme americane. Cum s-a dezvoltat piaţa neagră pentru distribuţia produselor media
În urmă cu 15-20 de ani internetul nu era foarte răspândit în România, însă pirateria era la fel de populară precum este şi astăzi. Şi acum îmi aduc aminte zilele când îl aşteptam cu nerăbdare pe fratele meu să vină cu cd-uri cumpărate sau împrumutate de la prieteni. Asta însemna o doză de jocuri video noi, filme, seriale şi muzică. Sursa noastră de distracţie. S-au dus de mult acele vremuri. Acum, internetul şi pirateria sunt la îndemâna oricui, la câteva clicuri distanţă.
Dacă în România acest procedeu este de domeniul trecutului, în Cuba este prezentul. Ţara comunistă din coasta capitalismului este încă închisă lumii de afară şi internetului. Doar 25% dintre cetăţenii Cubei au accest la internet, de fapt la o reţea de site-uri aprobate de guvern, şi doar 5% au acces la internetul liber, pe care-l cunoaştem cu toţii. Internet café-urile, devenite păsări rare la noi, reprezintă o poartă de acces spre lume în Cuba. Numai că accesul nu este ieftin. O oră în faţa unui calculator îl poate costa pe un cubanez cel puţin 5 dolari (pentru site-uri internaţionale), 1,50 dolari pentru reţeaua naţională, în condiţiile în care salariul mediu este de 17 de dolari pe lună, potrivit The Guardian. Iar dacă acest lucru nu era îndeajuns, până în 2008 pe insulă era ilegală achiziţia unui computer.
Cu toate acestea, cubanezii sunt la curent cu ce se întâmplă în universul Marvel, cu glumele din Modern Family, cunosc ultimul single al lui Beyoncé şi probabil că ştiu şi poanta cu săgeata în picior iscată de jocul video Skyrim.
Cum? Au trecut internetul în offline şi l-au pus pe hard diskuri. Aşa a apărut o piaţă neagră pentru distribuţia produselor media digitale (show-uri TV, filme, muzică, jocuri, aplicaţii, programe, reviste etc.) coordonată de traficanţi de astfel de date. În acest mod s-a dezvoltat o reţea complexă, unde oamenii au devenit specializaţi în culegerea de date de pe internet. Fiecare secţiune a pachetului, indiferent că vorbim de muzică, film şi aşa mai departe, este culeasă, preparată şi împachetată de către oameni diferiţi, iar când pachetul atinge 1 terabyte, este gata de drum. Această colecţie se numeşte El Paquete Semanal (Pachetul săptămânal). Tot ceea ce majoritatea dintre noi avem la îndemână în Cuba se află pe un hard disk care vine săptămânal şi conţine tot ce vrei şi ce nu vrei în materie de conţinut digital, fără pornografie şi politică. Preţul variază în funcţie de cât de recent este produsul în sine. Dacă vrei să vezi ultimul episod din Homeland imediat după ce a fost difuzat în State, trebuie să scoţi mai mulţi bani, dar dacă aştepţi câteva zile, preţul scade până la 2,50 de dolari. Astfel, deşi nu au acces la internet, cubanezii au acces la filme şi seriale la calitate high definition, cu subtitrări în spaniolă, la doar câteva ore de la lansarea oficială.
Pachetul săptămânal este foarte popular, reprezentând singura sursă de informare şi distracţie relativ ieftină. De curând, pe insulă s-a lansat şi serviciul de streaming Netflix, care oferă filme, seriale şi show-uri TV pentru un abonament lunar de 8 dolari. Un serviciu care se adresează oamenilor cu venituri considerabile, dar şi cu acces la metode internaţionale de plată.
Aşa că pachetul săptămânal rămâne sursa de conţinut digital pentru cubanezi. Cine se ocupă de această reţea? Potrivit unui reportaj făcut de Vox, responsabil pentru alimentarea cu conţinut digital procurat ilegal este un tânăr de 26 de ani. Poreclit Danny Paquete, el este responsabil pentru o mare parte din această reţea ilegală. „Am oameni care sunt răspunzători pentru fiecare parte a pachetului, îşi fac treaba, îmi aduc produsul, apoi eu îl livrez în ţară“, a spus el. Pachetul săptămânal este distribuit în mai multe centre din ţară, iar clienţii pot copia datele care îi interesează sau li se poate livra direct acasă.
Aproximativ 10-20 de clienţi pe zi vin să descarce filme şi seriale de la Jorge Fernandez, unul dintre distribuitorii din ţară, potrivit The Guardian. Cum ajunge pachetul la el? „De la cineva care are acces la internet cu o viteză bună. Nu ştiu. Nu întreb“, a spus el. „Ai acces la tot felul de date şi media digitală, însă fără pornografie şi politică. Poţi fi informat în legătura cu lumea exterioară. Nu mai există mistere“, a spus un client.
Prin acest tip de media ai acces la informaţii şi divertisment, dar consumul este pasiv. Nu există interacţiune pe reţele sociale, bloguri sau alte metode de comunicare interactivă.
Dar inventivitatea şi-a ivit capul şi în acest caz, iar o comunitate mică şi-a creat o reţea privată de comunicare. Aproximativ 9.000 de calculatoare sunt conectate la această reţea susţinută de antene Wi-Fi ascunse şi cabluri de reţea atârnate deasupra clădirilor. Sute de oameni comunică în chat room-uri, transferă fişiere sau joacă jocuri online precum World of Warcraft. „Nu suntem anonimi, guvernul ştie de existenţa reţelei. Tot ce facem este să comunicăm, jucăm jocuri, nu discutăm politică. Facem ceea ce trebuie şi ei ne lasă în pace“, a declarat Rafael Antonio Broche Moreno, un inginer de 22 de ani care a ajutat la construcţia reţelei Snet. Şi aici, ca şi în cazul pachetului, politica şi pornografia sunt interzise.
La finalul anului 2014, Statele Unite şi Cuba au negociat restabilirea relaţiilor diplomatice şi redeschiderea ambasadelor, iar pe 20 iulie ambasada americană din Havana a fost deschisă. În ianuarie 2015 Statele Unite au relaxat restricţiile de călătorie în Cuba. Un început care ar putea duce la normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări. Noul concept al capitalismului, aşa-numitul „sharing economy“ , propulsat de companii precum Uber, Airbnb sau BlaBlaCar, a ajuns deja în sistemul comunist al Cubei. Serviciile Airbnb au devenit disponibile pe insulă, nu mai puţin de 1.000 de locuri de cazare fiind disponibile în Cuba prin intermediul platformei.
Dacă relaţiile se îmbunătăţesc între Statele Unite şi Cuba, iar companiile de telecomunicaţii americane ar oferi acces la internet ieftin şi rapid, pachetul săptămânal ar intra în domeniul nostalgiei, la fel cum românii îşi amintesc nostalgic de proiecţiile de pe casete video din anii ’80.
În martie, guvernul cubanez a aprobat primul punct Wi-Fi gratuit din ţară, înfiinţat de artistul contemporan Kcho pentru care plăteşte în jur de 900 de dolari pe lună. Între timp, pe insulă au mai apărut alte 35 de puncte Wi-Fi, dar nu sunt gratuite. Pentru a se conecta, un cubanez trebuie să cumpere o cartelă în valoare de 2 dolari care îi permite acces nelimitat la internet pentru o oră. 35 de puncte de acces la o populaţie de 11 milioane este un pas în faţă, dar unul foarte mic.
-
“Bancherul lui Putin” depune plângere împotriva Rusiei de la care pretinde miliarde de dolari
Serghei Pugacev, un magnat cunoscut odinioară ca “bancherul lui Putin” din cauza influenţei sale la Kremlin, a depus plângere împotriva Rusiei, căreia-i pretinde peste zece miliarde de dolari, după ce imperiul său comercial s-a prăbuşit din cauza căderii în dizgraţia lui Putin.
Avocaţii lui Pugacev au publicat săptămâna trecută o notificare de creanţe împotriva Rusiei, care este susceptibilă să fie audiată la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată lui Pugaciov, care a solicitat anonimatul. Ei urmează să prezinte reclamaţia la Paris.
Guvernul rus – care caută să-l aresteze pe Pugacev, pe care îl acuză de deturnare de fonduri şi însuşire ilegală de active, acuzaţii pe care acesta le respinge – nu a putut fi contactat imediat. Moscova luptă deja împotriva unei hotărâri a aceleiaşi Curţi, pronunţate în 2014, prin care este obligată să plătească 50 de miliarde de dolari pentru expropierea activelor Iukos, odinioară cel mai mare producător de petrol din Rusia, al lui Mihail Hodorkovski.
“Domnul Pugacev a aşteptat răbdător acest moment, pentru a depune această reclamaţie, a doua cea mai importantă după Iukos”, a declarat sub protecţia anonimatului, o persoană apropiată de Pugacev.
“Vrea să se asigure că persoanele responsabile de preluarea ilegală a afacerilor sale, inclusiv cele de la Kremlin, sunt numite şi făcute de ruşine”, a adăugat această sursă.
De când a părăsit Rusia, în 2011, Pugacev, în vârstă de 52 de ani, a acuzat aliaţi ai preşedintelui rus că i-au îngenunchiat imperiul, estimat la o valoare de mai multe miliarde de dolari, după care i-au luat o parte dintre cele mai bune active.
Pugacev a creat Mejprombank (Banca Industrială Internaţională) în 1992, la doar un an după dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice. -
Angajaţii ROMATSA vor să intre în grevă generală din 1 septembrie
Controlorii de trafic aerian ROMATSA vor intra în grevă generală din 1 septembrie, dacă cele 14 revendicări pe care le au nu vor fi soluţionate, ei susţinând că problemele lor sunt “de viaţă şi de moarte” şi privesc siguranţa călătorilor.
Gabriel Tudorache, unul dintre liderii sindicaliştilor din Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian, a anunţat, luni, că a fost trimisă la ministrul Transporturilor, Iulian Matache, la Consiliul de Administraţie şi la conducerea ROMATSA notificare privind declararea grevei generale în toate unităţile ROMATSA, începând cu 1 septembrie, ora 11.00.
“Vom proceda la declanşarea grevei, dacă până în acel moment organele statului abilitate nu vor reuşi să revolve problemele pe care le avem la ROMATSA. Şi pot să vă spun că sunt probleme de viaţă şi de moarte de la ROMATSA, deci nu este vorba de bani, nu e vorba de absolut nimic, ci chiar de viaţă şi de moarte, de siguranţa pasagerilor, de siguranţa salariaţilor ROMATSA”, a spus Tudorache.
Liderul sindical a subliniat că dacă se ajunge la grevă generală la ROMATSA, impactul va fi “catastrofal”, petnru că nu va fi pentru două ore, ci va fi generală şi se va opri total activitatea controlorilor de trafic aerian din toate unităţile.
“Dacă până în acel moment nu se găsesc soluţiile şi organele statului nu iau absolut nicio măsură, cum nu au făcut până azi, deşi avem numeroase plângeri făcute atât la DNA, atât la Parlament, la Senat, la preşedinte, la Camera Deputaţilor, deci nimeni nu ne ia în seamă, la Curtea de Conturi şi aşa mai departe. Avem un număr de peste 20 de procese pe care le-am intentat acestei conduceri ilegale. În mod cert, dacă până atunci nu se rezolvă lucrurile, vom declanşa greva generală, impactul va fi, din punctul nostru de vedere, catastrofal, având în vedere faptul că nu o să dureze doar două ore, ci este o grevă generală totală”, a mai spus Gabriel Tudorache.
Liderul sindical a afirmat că, în jurul orelor 14.00, ministrul Transporturilor, Iulian Matache, îi aşteaptă pe reprezentanţii sindicaliştilor ROMATSA.
“Trebuie să intrăm în legalitate. Un contract colectiv de muncă, aşa cum încearcă de luni de zile să îl semnăm, nu îl vom semna niciodată. Nu cred că cineva în ţara asta îşi riscă propria libertate pentru a semna nişte documente ilegale”, a completat Tudorache.
El a reiterat că directorul Aurel Stanciu a fost numit în mod ilegal la conducerea ROMATSA.
“Directorul a fost numit total ilegal, nu a dat niciun concurs. A fost un examen el cu el. Au fost şi alţi directori din ROMATSA care şi-au depus dosarele, dar au fost făcuţi să şi le retragă. La fel s-a întâmplat şi cu acel domn general Stoicescu. Ei ne spun că suntem indivizi comunistoizi, păi noi nici n-am apucat să fim comunişti, în timp ce toate gradele şi le-au luat numai cu sprijinul comuniştilor şi al securiştilor. El a ajuns director de căutare şi salvare. Una dintre saricinile pe care le-a avut a fost modernizarea acestui sistem de căutare şi salvare după evenimentele din Apuseni. Puteţi vedea că nu s-a făcut nimic, în afara unei direcţii. Au angajat purtător de cuvânt pentru aceste evenimente, dar l-aţi văzut undeva pe post cu ocazia tragicului eveniment cu planorul?”, a mai spus Tudorache.
La rândul său, un alt reprezentant al sindicaliştilor din ROMATSA, Alecu Florin Diaconu, susţine că o eventuală grevă nu are legătură cu salariile din sistem.
“Suntem terorizaţi psihic de acest domn director, înconjurat de conducerea care îl ajută să încalce legile, să facă abuzuri de nouă luni încoace. Greva generală este strict pentru cele 14 revendicări. Faptul că astăzi un grup de peste 300 de colegi l-a aşteptat şi i-a cerut demisia este pentru modul abuziv în care a continuat după greva de avertisment. Au trecut peste 30 de zile de atunci, iar domnul director încearcă să aducă acest conflict acolo unde noi nu ne dorim. Nu ne dorim grevă generală”, a subliniat Diaconu.
Angajaţii ROMATSA îl acuză pe directorul Aurel Stanciu că nu a respectat nimic din ceea ce sindicaliştii au stabilit, în scris, cu Ministerul Transporturilor şi sunt nemulţumiţi de faptul că nici ministrul Iulian Matache nu reacţionează.
Liderul sindical Gabriel Tudorache anunţa, săptămâna trecută, că ar putea fi declanşată greva generală la ROMATSA, el declarând atunci, pentru MEDIAFAX că tuturor reprezentanţilor sindicatului le-a fost diminuat salariul cu o treime, în mod abuziv.
Negocieri ale sindicatelor cu reprezentanţii ROMATSA şi cu cei ai Ministerului Transporturilor au avut loc în luna iulie, la discuţii fiind prezent atunci şi ministrul Transporturilor, Iulian Matache.
-
În Germania este ilegal să încarci pe reţelele sociale imagini cu mâncarea din restaurant
În 2013 Curtea Federală de Justiţie din Germania a constatat că alimentele aranjate elaborat în farfurie reprezintă proprietatea artistică a bucătarului. Asta înseamnând că este nevoie de permisiunea bucătarului pentru a face fotografia si a o încărca imaginea pe Instagram sau Facebook, scrie Daily Mail.
“Mâncarea din farfurie aranjată elaborat se poate încadra în protecţia drepturilor de autor. De aceea creatorul are dreptul de a decide modul în care lucrarea îi este reprodusă”, susţine Dr. Niklas Haberkamm, partener al firmei de avocatura Lampmann.
Chiar dacă fotografia este destinată utilizării personale, pe blog sau pe contul propriu de Instagram, fară nicio intenţie de distribui imaginea în scop comercial, fotografierea unui meniu dintr-un restaurant este interzisă.
În momentul de faţă nu există un precendent în care un bucătar să fii dat în judecată pe cineva pentru încălcarea drepturilor de autor.
-
Este ilegal dar cu toate astea aproape toată lumea face asta in avion
Când pasagerii se află la bordul avionului şi beculeţul pentru centurile de siguranţă este aprins aceştia nu au voie să decupleze centura pentru a merge la toaletă. Lucru pe care nu toată lumea îl respectă. Dar este asta ilegal? da, conform legii, scrie Business Insider.
Este clar că există o flexibilitate în modul cum se aplică această regulă, din moment ce mulţi nu o respectă şi nu sunt pedepsiţi pentru asta.
Sunt momente când centurile de siguranţă nu ar trebui decuplate sub nicio formă. Când sunt turbulenţe sau când pilotul aeronavei roagă ca însoţitoarele de zbor să se aşeze la locurile lor. Nici când avionul decolează sau aterizează centura nu trebuie desfăcută. Dacă nu se respectă aceste reguli siguranţa celor din jur este pusă în pericol.
Dar dacă totuşi pasagerul are nevoie la toaletă în timp ce beculeţul pentru centurile de siguranţă este în continuare aprins este indicat să nu-i ceară permisiunea însoţitoarei de zbor. Ar fi neglijent din partea unui membru al echipajului să dea permisiunea utilizării toaletei într-un asemenea moment. În acelaşi timp, este destul de improbabil ca acesta să oprească pasagerul dacă-l observă.
Totuşi, dacă un însoţitor de zbor opreşte un pasajer, e bine ca sfatul acestuia să nu fie ignorat. Într-un final, este ilegal ca pasageri să nu respecte instrucţiunile membrilor echipajului de zbor.
Pasagerii care nu respectă regulile riscă să fie amendaţi.
-
Pedepse între 5 ani şi 8 luni şi 8 ani şi 4 luni de închisoare pentru tinerii acuzaţi de viol
Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani din staţia de autobuz din municipiul Vaslui, transmite corespondentul MEDIAFAX.
El a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, cu un spor de un an şi patru luni, rezultând opt ani şi patru luni de închisoare.
Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei şi Petrică Ionuţ Bolboceanu au fost condamnat la şase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de şase ani, cu un spor de un an, astfel că vor avea de executat şapte ani de închisoare.
Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit cele mai mici pedepse, adică 5 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani şi opt luni de închisoare.
Cei şapte tineri nu au fost prezenţi în sala de judecată, însă instanţa a decis înlocuirea controlului judiciar în cazul lor cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, decizia fiind executorie şi urmând a fi pusă în aplicare de poliţişti.
Totodată, instanţa a stabilit ca cei şapte tineri să plătească în solidar daune morale de 50.000 de lei tinerei violate.
La pronunţarea sentinţei nu a fost prezentă nici tânăra violată, care susţine luni examenul de bacalaureat.
În schimb, câteva zeci de persoane au fost prezente în faţa Judecătoriei în aşteptarea sentinţei.
Decizia Judecătoriei Vaslui nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile atât de către procurori, cât şi de cei şapte tineri.
Procesul celor şapte tineri acuzaţi de violarea unei fete de 18 ani s-a încheiat vineri seară, după mai bine de opt ore de dezbateri, timp în care şedinţa de judecată a fost suspendată de trei ori.
Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise, în sală având acces doar cei şapte tineri acuzaţi de viol, victima acestora şi avocaţii celor două părţi.
Vineri, înainte de începerea procesului, în faţa sediului instanţei s-au adunat aproximativ 300 de persoane, susţinători ai acuzaţilor, dar şi ai victimei. În momentul în care cei şapte tineri au ajuns la sediul Judecătoriei Vaslui, cele două grupuri au început să se huiduie şi să-şi aducă jigniri, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor. Câţiva dintre susţinătorii celor acuzaţi de viol au fost ridicaţi de forţele de ordine şi duşi la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui.
Cei şapte tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au fost judecaţi sub control judiciar, fiind acuzaţi că au sechestrat şi violat, timp de mai multe ore, în noiembrie 2014, o fată de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital. Potrivit cercetărilor făcute de către anchetatori, adolescenta a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeaşi seară, de către cei şapte tineri.
Reţinuţi iniţial de către poliţişti, cei şapte tineri au fost arestaţi preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeaşi instanţă a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor şapte vasluieni acuzaţi de viol, fiind plasaţi în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor şapte. Prin acea decizie, instanţa i-a obligat pe aceştia să se prezinte la IPJ Vaslui în zilele stabilite prin programul de supraveghere.
De asemenea, cei şapte tineri au primit interdicţia de a părăsi satul Văleni, de a merge în baruri, la adunări publice şi în locuri de agrement, de a participa la manifestări sportive, culturale sau alte adunări publice şi de a deţine, folosi sau purta arme. Aceştia sunt obligaţi, de asemenea, să nu ia legătura cu tânăra, cu părinţii acesteia şi cu martorii din dosar.
În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), CSM a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor şapte tineri.
PIICJ a dispus, în 25 iunie, efectuarea unor verificări cu privire la modalitatea în care procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul în care cei şapte tineri sunt judecaţi pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal, cauză aflată pe rolul Judecătoriei Vaslui. Verificările au fost iniţiate în urma eliberării din arest a inculpaţilor.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis Inspecţiei Judiciare, în 27 iulie, raportul privind verificările în cazul fetei din judeţul Vaslui violate de şapte tineri, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor, dispusă de inspectorii judiciari.
“Ca urmare a finalizării verificărilor efectuate, la data de 27 iulie 2015 a fost trimis la Inspecţia Judiciară documentul conţinând concluziile acestor verificări, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor dispusă de către inspectorii din cadrul Inspecţiei”, precizau reprezentanţii PICCJ.
-
Contrabanda cu ţigarete continuă trendul descrescător
“În mai 2015, comerţul ilegal cu ţigarete a înregistrat scăderi importante comparativ cu luna martie, în sud-est (minus 8,2 p.p. până la 6,1%) şi vest (minus 7,3 p.p. până la 16,9%). Deşi la nivel naţional tendinţa contrabandei este în scădere începând cu luna martie 2015, în regiunea cea mai afectată de piaţa neagră, nord-est, nivelul comerţului ilicit se menţine relativ constant şi în luna mai, la 34,2%. Din punct de vedere al provenienţei, <cheap whites> continuă să deţină cea mai mare pondere pe piaţa neagră, de 55,8%, înregistrând o creştere semnificativă de 15 p.p. faţă de luna martie 2015. Ponderea produselor provenite din Ucraina (14,1%) şi Moldova (23%) se află în scădere, iar Serbia este relativ constantă (2,2%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare de piaţă Novel Research.
”Novel înregistrează două reduceri consecutive ale comerţului ilegal cu ţigarete, de 1,1 p.p. faţă de luna martie şi de peste 5 p.p. faţă de ianuarie 2015. A fost o perioadă de eforturi intense. În primele patru luni din 2015, poliţiştii de frontieră au capturat peste 1,5 milioane pachete ţigarete şi au destructurat 10 reţele de crimă organizată. Doar în luna mai, poliţiştii au efectuat peste 200 percheziţii, vizând astfel destructurarea unor grupări infracţionale. Cea de-a patra campanie regională pe care JTI a susţinut-o în parteneriat cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală a Vămilor, desfăşurată în perioada martie- iunie, a înregistrat deja efecte notabile în reducerea pieţei negre, însă doar în regiunile şi în perioadele în care s-a derulat. Companiile de tutun susţin eforturile autorităţilor de aplicare a legii. Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune despre autorităţile fiscale. Ministerul Finanţelor tocmai a decis, peste noapte, să compenseze scăderea de TVA cu o creştere de acciză la ţigarete. Creşterea este, însă, excesivă, pune presiune pe piaţa legală şi crează premisele unei relansări a contrabandei. Considerăm că este necesară revenirea la predictibilitate în materie fiscală şi la un calendar clar, mai ales în condiţiile în care nivelul de accizare prevăzut pentru 2018 a fost deja atins. De asemenea, este absolută nevoie de o nouă Strategie Naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea legislaţiei şi măsuri concrete ce trebuie implementate, de către toate instituţiile responsabile. Cu toate că a fost cerută public şi în repetate rânduri, de ANAF şi DGV, şi chiar de Consiliul Concurenţei care, la finalizarea investigaţiei pe piaţa ţigaretelor, a concluzionat că traficul ilegal este principalul factor perturbator pentru sectorul tutunului, strategia nu există încă”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.
„Este îmbucurător faptul că piaţa neagră continuă să scadă şi în mai, după reducerea din luna martie. Sperăm ca acest trend să continue şi să nu reprezinte din nou, ca de atâtea ori în trecut, doar un rezultat al unui anumit context. Spun acest lucru pentru că, circa 80% din preţul unui pachet de ţigarete reprezintă acciză şi TVA, taxe plătite la stat şi, ca urmare, evoluţia industriei tutunului depinde în foarte mare măsură de politica fiscală şi de cadrul de reglementare. Spre exemplu, recentele propuneri potrivit cărora comercializarea ţigaretelor trebuie să se facă la minimum 250 m de unităţile sanitare şi de învăţământ, având ca obiectiv declarat sănătatea publică, mai precis reducerea incidenţei fumatului în rândul tinerilor, nu vor face altceva decât să impulsioneze piaţa neagră. Cei care comercializează ţigarete ilegale vând oricui, fără a face diferenţa între minori şi adulţi, iar cine va dori să cumpere produse din tutun fără să meargă până la marginea localităţii, va putea opta pentru ţigaretele comercializate ilegal, în pieţe, oboare, în faţa staţiilor de metrou. Aşadar, îngrădirea comerţului legal, nu va face altceva decât să dea apă la moară vânzătorilor de ţigarete de contrabandă. În afara faptului că propunerea menţionată nu aduce vreun beneficiu sănătăţii publice, circa 50% dintre punctele de vânzare la nivel naţional îşi vor reduce cu aproape jumătate cifra de afaceri, cu efecte în lanţ asupra salariaţilor, furnizorilor şamd. Reglementările duse la extrem şi comerţul ilegal cu ţigarete duc la pierderi de locuri de muncă şi de bani la buget şi, în plus, invită crima organizată în comunitate. Orice autoritate care aplică legea ştie că reţelele de contrabandă cu ţigarete reprezintă o platformă şi pentru traficul de arme şi persoane. Reprezentanţii Direcţiei Generale a Vămilor declarau recent că, “una dintre sursele de finanţare a traficului de arme o constituie contrabanda cu ţigarete”, iar în contextul geopolitic actual, se poate spune că traficul ilegal cu ţigarete devine o problemă majoră de securitate naţională”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.
„Sperăm ca această scădere să reprezinte semnul unui trend care va determina reducerea contrabandei cel puţin până la nivelul mediei europene, de circa 10%. Eforturile autorităţilor competente în combaterea comerţului ilegal trebuie dublate, însă, de o serie de schimbări legislative, pe care industria tutunului le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, trebuie clarificată situaţia la punctele de trecere a frontierei interne cu Ungaria şi Bulgaria, iar poliţia locală şi jandarmeria trebuie să primească atribuţii specifice, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona lor de competenţă: pieţe, oboare, staţii de metrou etc.
Contrabanda cu ţigarete are efecte profund negative nu doar pentru producătorii şi distribuitorii legali şi pentru stat, dat fiind că un punct procentual din piaţa neagră înseamnă pierderi la buget de peste 35 de miloane de euro, dar reprezintă şi o ameninţare pentru securitatea frontierelor şi, implicit, pentru aderarea noastră la Schengen. De aceea, noua Strategie de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete trebuie să conţină precizări clare şi să reunească toţi actorii implicaţi, începând cu decidenţii politicilor fiscale şi terminând cu autorităţile de aplicare a legii”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania.
„Faptul că piaţa neagră a continuat să scadă şi în luna mai, după reducerea din martie, este şi rezultatul eforturilor susţinute ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală a Vămilor. Doar în primele trei luni ale anului au fost capturate de către lucrătorii vamali, peste 200.000 pachete de ţigarete introduse ilegal, utilizându-se mijloace de ascundere diversificate (în locaşuri special amenajate în mijloace de transport, ascunse pe corp de către călători, prin expedieri de colete poştale etc.). Cea mai importantă descoperire a organelor vamale din cadrul biroului vamal Constanţa Port a fost identificată în baza analizei de risc, prin care s-a selectat pentru controlul vamal un container care figura încărcat cu serveţele umede, iar în realitate au fost găsite peste 300.000 pachete (6.245.400 bucăţi) ţigarete nedeclarate, fără marcaje, de diverse mărci.
Eforturile ANAF şi ale DGV au fost susţinute şi de producătorii de ţigarete. În prezent, sunt active în punctele vamale 33 echipe canine specializate pentru depistarea ţigaretelor şi 11 cu dublă specializare – droguri şi ţigarete ilegale, echipe pentru care primim suport din partea companiilor de tutun. De asemenea, derulăm, în baza acordurilor semnate anul trecut cu producătorii, campanii publice de conştientizare a efectelor profund negative ale comerţului ilegal cu ţigarete. Contrabanda reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, care ne afectează implicit aderarea la Schengen, dat fiind că România are a doua cea mai extinsă graniţă externă a UE, de peste 2.100 km”, a declarat Claudiu Ardeleanu, director, Direcţia Generală a Vămilor.
Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
-
Codurile secrete care se află pe toate bancnotele
Când aţi analizat ultima oară o bancnotă? Dacă o veţi privi cu atenţie veţi observa anumite semne particulare menite să detecteze falsurile.
În cadrul unui experiment, specialistul în IT Markus Kuhn a încercat să copieze color o bancnotă de 20 de euro. În momentul în care a apăsat butonul, aparatul a scos un ţiuit şi nu a apărut nicio copie a bancnotei respective, ci un mesaj printat în diferite limbi, unde se explica faptul că este ilegală xeroxarea sa.
După o analiză mai atentă a bancnotei, Kuhn a observat mai multe cercuri foarte mici, dispuse sub forma unei „constelaţii” şi „camuflate” sub diverse semne. De exemplu, pe bancnota de 20 de euro cerculeţele sunt parte a notelor muzicale aflate în design-ul hârtiei.
Totuşi, xeroxarea alb-negru a bancnotei nu este detectată, fapt ce demonstrează că aparatul „ştie” când cineva vrea să falsifice bani, culoarea cerculeţelor făcând parte din acel cod. Unii consideră nu doar culoarea ca fiind o parte importantă a codului, ci şi distanţa dintre cele cinci cercuri.
Este cunoscut faptul că în procesul de printare a hârtiei banilor se foloseşte un model standard de recunoaştere a bancnotelor valide, dar acesta nu poate fi dezvăluit.
Cum detectează xeroxul particularităţile bancnotelor reprezintă, totuşi, un mister pe care reprezentanţii instituţiilor specifice nu vor să îl dezvăluie. Aceştia afirmă că se iau toate măsurile de precauţie pentru reducerea şi stoparea falsificării de bani. Întrebat dacă aparatele de copiere sunt special programate să recunoască acele semne specifice ale bancnotelor, un reprezentat al companiei a afirmat: „Xerox, împreună cu alte companii din domeniu, consultă legislaţia şi face tot posibilul pentru a stopa ameninţările de falsificare a banilor prin intermediul tehnologiei.”
Mai există, de asemenea, un nivel de codare a bancnotelor mult mai avansat decât „constelaţia” respectivă, numit Nivelul 3. Despre acesta, însă, nu discută nimeni, Banca Centrală fiind singura cunoscătoare a acestui „secret”.
Deşi a pornit o mică investigaţie pentru a-şi satisface această curiozitate, retincenţa în răspunsuri a celor întrebaţi l-a determinat pe Markus Kuhn să afirme, în cele din urmă: „Poate nu vom avea niciodată suficiente informaţii despre tehnologiile care combat falsificarea de bani, dar cred că aşa este mai bine.”
-
Cele mai UIMITOARE panorame, fotografiate în mod ilegal – GALERIE FOTO
Doi fotografi ruşi îşi riscă periodic libertatea pentru a capta imagini spectaculoase cu şi din obiective turistice populare, pe care le publică apoi pe o pagină dedicată de Internet.
Vadim Mahora şi Vitali Raskalovym au devenit cunoscuţi în urmă cu doi ani, când presa a preluat o serie de fotografii ilegale, pe care cei doi le-au realizat de pe Marea Piramidă din Giza.
GALERIE FOTO – CELE MAI UIMITOARE PANORAME FOTOGRAFIATE DE CEI DOI RUŞI