BusinessMagazin

Tag: fuziune

  • Liderul fostului PNL Suceava, Alexandru Băişanu, contestă în instanţă fuziunea PNL-PDL la municipiu

    Băişanu a declarat, într-o conferinţă de presă, că în cadrul şedinţei de constituire a Comitetului executiv judeţean al PNL Suceava lucrurile au decurs normal până la validarea membrilor acestui for de conducere a organizaţiei judeţene, arătând că foştilor membri PDL li s-au alocat 21 de locuri, iar celor din fostul PNL 12 locuri, în condiţiile în care foştii liberali trebuiau să fie reprezentaţi de 13 membri, conform prevederilor statutare.

    El a spus că în timpul şedinţei de constituire a fost sunat de secretarul general al PNL, Marian Petrache, care i-a spus că în Consiliul Naţional al PNL s-a decis ca în organizaţia judeţeană Suceava să fie 12 membri în Comitetul executiv şi nu 13, fără ca reprezentanţilor filialei să li se ceară un punct de vedere.

    “Domnul Petrache e într-o mare eroare. La rugămintea lui am semnat hârtia de constituire a Comitetului executiv judeţean”, a spus Băişanu.

    El a mai arătat că în şedinţa de constituire a Comitetului executiv judeţean al PNL Suceava a făcut precizarea că această situaţie nu este statutară şi că o va contesta la forurile ierarhic superioare, iar dacă nu va primi un răspuns corespunzător o va ataca în instanţă.

    Băişanu a contestat şi constituirea Comitetului municipal al PNL Suceava, susţinând că din partea foştilor liberali au fost desemnate persoane nestatutar de către fosta conducere a organizaţiei municipale a PNL Suceava, care îşi încetase mandatul în 10 octombrie 2014.

    El a precizat că a stabilit cu unii membri din Biroul Permanent Judeţean al fostului PNL o listă cu membrii care vor trebui să fie incluşi în Comitetul executiv municipal, dar că în lipsa sa, când era plecat la Viena unde a fost prezent la un concurs de echitaţie, cei din organizaţia municipală au înlocuit trei dintre membrii stabiliţi.

    După ce s-a întors de la Viena a întrunit, joi, o şedinţă a Biroului Permanent Judeţean al fostului PNL care a desemnat o conducere interimară a organizaţiei municipale şi a desemnat şi membrii fostului PNL din Comitetul municipal al PNL Suceava, deşi cu o săptămână înainte se constituise deja Comitetul municipal.

    Băişanu a mai spus că în Comitetul executiv judeţean al PNL s-a validat însă constituirea Comitetului municipal Suceava în formula neagreată de conducerea judeţeană a fostului PNL şi a declarat că va contesta această fuziune atât la forurile ierarhic superioare în partid, cât şi în instanţă.

    Liderul organizaţiei judeţene a fostului PNL Suceava a arătat că cei din fostul PDL au încercat astfel să aibă alături în partid nişte membri din fostul PNL cu care el nu este de acord şi le-a transmis acestora că dacă ţin neapărat la prezenţa acestora în Comitetul municipal să-i preia în partid şi să-i numească în funcţii.

    “Le transmit colegilor care vor să mă dreseze, să mă schimbe că nu pot. Am văzut la circ dresuri de lei, de elefanţi, dar nu de lupi. Eu sunt un lup care nu poate fi dresat”, a spus Băişanu.

    El a mai spus că va contesta la forurile din partid şi apoi în instanţă constituirea Comitetului municipal executiv al PNL Suceava, dar şi reprezentarea foştilor liberali în Comitetul judeţean executiv al PNL, iar dacă nu va avea câştig de cauză va demisiona din PNL şi îşi va cere scuze.

    “Cineva trebuie să plătească. M-am săturat de furăciunea de la partid”, a spus Băişanu.

    Comitetul executiv judeţean al PNL Suceava a fost constituit, vineri după-amiaza, după intervenţia telefonică a secretarului general al PNL, Marian Petrache, întrucât liderul PNL Suceava, deputatul Alexandru Băişanu, susţinea că numărul de membri din fostul PNL este prea mic.

    Potrivit unor surse liberale, după ce joi seară, Alexandru Băişanu a încercat, printr-o decizie nestatutară de desfiinţare a organizaţiei municipale a PNL, să infirme înfiinţarea Comitetului executiv municipal Suceava, în cursul zilei de vineri a încercat să blocheze înfiinţarea Comitetului executiv judeţean al PNL.

    “S-a opus la toate deciziile ce urmau să fie luate şi a solicitat ca în Comitetul executiv să fie 13 membri din partea PNL şi 21 din partea PDL în condiţiile în care Consiliul Naţional a stabilit norma de reprezentare, de 12 din partea PNL şi 21 din partea PDL. Doar prin intervenţia telefonică a lui Marian Petrache, care a spus că trebuie respectată decizia Consiliului Naţional situaţia s-a mai calmat, iar prin abordarea pragmatică a lui Gheorghe Flutur, a fost constituit Comitetul executiv judeţean”, au spus sursele citate.

    Totodată, Băişanu, care a decis joi seară să desfiinţeze organizaţia municipală a PNL Suceava, a spus că e formată din “neica-nimeni” şi a subliniat că organizaţia judeţeană poate desfiinţa o organizaţie municipală şi că în aceste condiţii Comitetul executiv municipal Suceava al PNL nu a fost constituit.

    Când ceilalţi membri din Comitetul executiv judeţean i-au transmis că nu se poate desfiinţa o organizaţie după bunul plac, ci doar respectând Statutul partidului, acesta a ameninţat că va acţiona în instanţă atât pe secretarul general al PNL, Marian Petrache, cât şi PNL, dar şi că va face plângeri penale faţă de cei care se vor participa la şedinţele Comitetului executiv local.

    El a ameninţat că cei care nu sunt de acord cu el vor avea soarta lui Florin Ţurcanu de la Botoşani care a fost condamnat la şase lui de închisoare cu suspendare pentru nerespectarea statutului.

    Co-preşedintele PNL Suceava fost PDL, senatorul Gheorghe Flutur, a evitat să comenteze situaţia, spunând doar că a fost constituit Comitetul executiv judeţean, şedinţele acestuia urmând să aibă loc săptămânal.

  • Construcţiile în 2014: investiţii publice mai puţine, fuziuni şi achiziţii pe bandă rulantă

    Industria locală a construcţiilor a stat anul acesta sub semnul reducerii drastice a investiţiilor publice, ca urmare a încercării guvernului de a realiza un deficit bugetar cât mai mic. După ce în perioada 2009-2013 piaţa construcţiilor consemnase unul dintre cele mai puternice declinuri din economie, de circa 40%, anul acesta scăderile au continuat să afecteze un sector care dă de lucru pentru peste 300.000 de angajaţi.

    Astfel, în primele 10 luni ale acestui an lucrările de construcţii au consemnat un minus de aproape 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai importantă scădere fiind în zona construcţiilor inginereşti (de infrastructură), care s-au redus cu circa 27%, pe fondul unei micşorări masive a investiţiilor de stat.

    Situaţia pieţei construcţiilor este cu atât mai dramatică cu cât din 2009 până anul trecut sectorul deja fusese afectat de o scădere de 40%, ajungând la o valoare de 9,6 miliarde de euro, potrivit Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). De altfel, sectorul construcţiilor, altădată un motor de creştere economică, a ajuns să aibă un impact negativ, de -0,2%, la avansul PIB din primele nouă luni ale anului, de 2,8%. În acest context, o serie de firme din sectorul construcţiilor se confruntă cu probleme. Numai anul acesta au intrat în incapacitate de plată companii de construcţii de anvergură, precum Tehnologica Radion (controlată de Theodor Berna) şi Vega 93 (Corneliu Istrate).

    Dincolo de scăderea investiţiilor publice, care i-a lăsat pe jucătorii din construcţii dependenţi preponderent de proiectele private, anul 2014 a însemnat şi o reconfigurare a pieţei din perspectiva tranzacţiilor. Cea mai importantă veste a fost anunţul fuziunii dintre giganţii cimentului, elveţienii de la Holcim şi francezii de la Lafarge, care va afecta în mod direct şi piaţa locală. Astfel, francezii sunt nevoiţi să-şi vândă activele din România, printre care şi două fabrici de ciment, în contextul în care odată cu tranzacţia noua entitate ar fi avut o poziţie dominantă în România, controlând peste jumătate din piaţa cimentului, evaluată la 500-600 de milioane de euro anual.

    Alte tranzacţii care şi-au pus amprenta asupra pieţei construcţiilor de anul acesta au fost preluarea producătorului german de profile PVC Gealan de către nemţii de la VEKA, care activează în acelaşi domeniu, precum şi intrarea fondului de investiţii Asia Debt Management Capital (ADM Capital) din Hong Kong în acţionariatul producătorului de cărămizi Ceramica Iaşi. Aceasta a fost de altfel şi prima investiţie a unui fond de investiţii asiatic pe piaţa locală. De asemenea, o efervescenţă a putut fi observată şi în zona bricolajului, de la preluarea magazinelor nemţeşti Praktiker de către omul de afaceri turc Omer Susli până la închiderea unităţilor Obi sau apariţia unui nou brand şi concept – Brico Depôt – care a înlocuit magazinele Bricostore.

    O veste care a marcat piaţa de materiale de construcţii pe final de an a fost cea prin care Ruukki România, parte a furnizorului finlandez de soluţii metalice Ruukki Construction, anunţa că va opri în această iarnă producţia fabricii pe care o deţine în Bolintin-Deal, lângă Bucureşti, deschisă în 2008 şi care a atras investiţii de peste 35 de milioane de euro. Această măsură include şi disponibilizarea a 110 angajaţi.

    Dincolo de veştile mai bune sau mai puţin bune de anul acesta, cert este că singurele domenii unde lucrurile s-au mai mişcat în 2014 au fost rezidenţialul şi birourile, semn că proiectele private dau semne de revenire.

  • Piaţa de M&A a câştigat un pic peste 10% în 2014. Tranzacţiile se apropie de 400 de milioane de euro

    Astfel, tranzacţiile efectuate s-au apropiat de 400 de milioane de euro, sumă care include doar operaţiunile a căror valoare a fost făcută publică de către părţile implicate, dar care nu ia în calcul listările la bursă, tranzacţiile imobiliare, deal-urile a căror valoare nu a fost făcută publică sau cele care sunt sub 5 milioane de euro. Dacă ar fi luate în calcul şi acestea, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii ar fi mult mai mare. Datele companiei Mergermarket arată că cea mai mare tranzacţie de anul acesta este vânzarea de către Bank of Cyprus a Societăţii Companiilor Hoteliere Grand, într-un deal complex, care a cuprins 35% din acţiunile firmei, o facilitate de credit şi un împrumut subordonat.

    Pe locul doi se află preluarea de către traderul de cereale Nidera, deţinut de chinezii de la Cofco, a 51% din operatorul portuar United Shipping Agency, deţinut de antreprenorii români Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Miza acestui deal a fost faptul că le asigură chinezilor ieşirea pe piaţa de export de la Marea Neagră printr-un terminal de 228.000 de tone, unul dintre cele mai mari din portul Constanţa.

    Iar pe locul trei se află un deal din sectorul financiar, preluarea de către OTP Bank a 100% din acţiunile Millennium Bank România.

    În total, Mergermarket, companie de media specializată pe sectorul financiar, a numărat 25 de deal-uri în primele 11 luni din 2014, dar în continuare sunt aşteptate noi tranzacţii pe final de an. Nu sunt incluse deal-urile din imobiliare, cele mai mari fiind cele realizate de sud-africanii de la NEPI, care au preluat Promenada Mall pentru 148 de milioane de euro, şi de dezvoltatorul imobiliar P3, controlat de fondul american de investiţii TPG şi compania canadiană Ivanhoe Cambridge, care a preluat, pentru aproximativ 120 de milioane de euro, Europolis Logistic Park. Alt deal care nu a fost prins în statisticile Mergermarket este cu 10% din acţiunile Băncii Transilvania (vândute de Bank of Cyprus) pentru 366 milioane lei

    (82,5 milioane euro). Unul dintre principalii cumpărători a fost SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD. În aceeaşi situaţie se află tranzacţiile cu pachete de acţiuni ale unor companii precum bauMax, Congaz, Urgent Curier, Eni România, Emon Electric, Blue Coffee Service, Romprest, World Class, Praktiker, Lemarco.

    2014 a adus şi o mai mare activitate a fondurilor de investiţii. Spre exemplu, Axxess Capital a preluat Nextebank şi furnizorul de soluţii IT Star Storage. Achiziţii a realizat şi Oresa Ventures, care a consolidat poziţia companiilor din portofoliu, dar a parafat şi o nouă achiziţie.

    Iar ultimele zile din 2014 ar putea să mai aducă tranzacţii precum exitul Enel, după ce italienii au scos la vânzare, în această vară, activele de distribuţie şi furnizare a energiei din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile; este posibil ca şi omul de afaceri Ion Ţiriac să vândă şi participaţia de 45% pe care o mai deţine la UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, după cum anunţa presa italiană în vară.

  • Flutur: Fuziunea locală PNL-PDL, până la mijlocul anului 2015. Urmează pregătirea alegerilor din 2016

    Gheorghe Flutur a spus, într-o conferinţă de presă, că anul 2014 va rămâne în istorie ca fiind anul consolidării dreptei politice în România, prin înfiinţarea marelui Partid Naţional Liberal, rezultat din fuziunea PNL-PDL.

    “După 25 de ani de tranziţie politică în România, dreapta s-a unit, iar anul 2015 va fi anul desăvârşirii fuziunii în teritoriu“, a spus senatorul sucevean.

    El a susţinut că a contribuit substanţial la procesul de fuziune, precizând că în 5 ianuarie va participa la şedinţa din Comisia de unificare a partidelor, unde vor fi stabilite criterii, principii şi foaia de parcurs pentru “desăvârşirea fuziunii la temelie”.

    Flutur a precizat că fuziunea în structurile din teritoriu ar trebui finalizată la mijlocul anului 2015 întrucât urmează pregătirea anului electoral 2016.

    “Desăvârşirea fuziunii în teritoriu să ne prindă la jumătatea anului pentru că vrem să intrăm în linie dreaptă cu pregătirea anului electoral pentru 2016”, a adăugat Gheorghe Flutur.

     

  • Oprescu despre fuziunea ELCEN-RADET: Ministerul Dezvoltării a cerut plan de viitor şi matrice de risc

    “Pentru fuziunea celor două instituţii şi pentru hotărârea de guvern, Ministerul Dezvoltării mi-a cerut pe sistemul de avizare să prezentăm un plan de viitor, care sunt riscurile, matricea de risc şi aşa mai departe. Le-am făcut, le-am prezentat, mai trebuie câte ceva în continuare”, a spus Sorin Oprescu, răspunzând unei întrebări cu privire la fuziunea dintre ELCEN şi RADET.

    Primarul Capitalei a precizat că nu ştie termenul la care hotărârea de guvern va fi aprobată, arătând că speră ca până la sfârşitul anului, respectiv până în 21 decembrie, aceasta să fie adoptată.

    Întrebat dacă va creşte preţul gigacaloriei de la 1 ianuarie, Oprescu a spus că nu se va întâmpla acest lucru, întrucât Comisia Europeană a păstrat preţul pentru consumatorii casnici la gazele consumate pentru încălzire şi apă caldă.

    “Nu creşte preţul la gigacalorie de la 1 ianuarie, Comisia Europeană a fost de acord să se păstreze preţul domestic la gazele consumate pentru încălzire şi pentru apă caldă”, a precizat Sorin Oprescu.

    În 26 noiembrie, Guvernul a amânat acordarea avizului pentru fuziunea dintre ELCEN şi RADET, fiind aşteptat un punct de vedere de la Primăria Bucureşti.

    “Fuziunea dintre ELCEN şi RADET s-a amânat pentru săptămâna viitoare, pentru formularea unui punct de vedere de natură pur tehnică. Deci, nu se pune problema principiului, ci pentru a nu exista niciun fel de inadvertenţe ulterioare sau neajunsuri”, declara atunci purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă.

    Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, declara recent că RADET trebuie să se transforme în societate comercială până la sfârşitul anului, urmând ca fuziunea regiei cu ELCEN să se facă “undeva spre martie 2015”.

    Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti este în subordinea municipalităţii, iar Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), furnizorul de energie termică al RADET, aparţine Ministerului Economiei, prin Departamentul pentru Energie. Noua entitate, care va rezulta în urma fuziunii RADET-Elcen, va fi în subordinea municipalităţii.

    Primarul Sorin Oprescu susţine că fuziunea RADET-ELCEN va rezolva problema energiei termice în Bucureşti, în felul acesta urmând să fie stinse datoriile pe care regia le are la ELCEN, iar municipalitatea va controla şi coordona atât producţia, cât şi distribuţia de căldură şi apă caldă.

    Datoriile au fost motivul pentru care, recent, bucureştenii din mai multe sectoare nu au avut apă caldă câteva zile la rând. Atunci, Distrigaz a redus presiunea gazului dat ELCEN, din cauza sumelor pe care le are de încasat de la aceasta. La rândul său, ELCEN, care are de încasat bani de la RADET, a limitat gazele furnizate regiei, astfel că aceasta a fost nevoită să reducă temperatura apei calde.

    ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional.

  • Carpatica ar putea fuziona cu Nextebank. Acţionarii discută condiţiile pe 19 decembrie

    Astfel, Directoratul băncii din Sibiu, controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea, a convocat acţionarii pentru a aproba termenii şi condiţiile principale ale ofertei ferme revizuite pe care Nextebank a înaintat-o pe 14 noiembrie pentru fuziunea prin absorbţie de către BCC, potrivit datelor din convocatorul transmis luni Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Totodată, propune împuternicirea conducerii executive pentru a face demersurile necesare implementării fuziunii.

    Directoratul mai vrea să poată majora capitalul social al băncii cu maxim 155 milioane lei prin una sau mai multe emisiuni de acţiuni ordinare noi pe o perioadă de un an de la data la care delegarea este aprobată de acţionari, “în legătură cu o posibilă acordare de împrumut subordonat de nivel 1 sau de nivel 2, care ar putea să conţină caracteristici de convertibilitate în acţiuni”, se mai spune în document.

    Acţionarii vor decide dacă împuternicesc conducerea băncii să stabiliească termenii şi condiţiile majorării de capital social în ceea ce priveşte împrumutul de capital amintit, delegarea urmând fie reînnoită anual pe toată durata oricărui credit de capital cu caracteristici de convertibilitate în acţiuni.

    “Am făcut progrese importante în direcţia identificării de investitori strategici, urmând ca în scurt timp acţionarii băncii să analizeze şi să decidă în acest sens”, declara Johan Gabriels, CEO al Băncii Comerciale Carpatica, la sfârşitul lunii octombrie, odată cu anunţarea rezultatelor financiare pe primele nouă luni.

    Acţionarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de a analiza oportunitatea unei fuziuni a instituţiei de credit.

    Mai multe surse au declarat pentru MEDIAFAX, la sfârşitul lunii august, că fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, concurează cu AnaCap şi Axxess Capital pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica, al cărei management optează pentru o fuziune cu altă instituţie bancară.

    Totodată, acestea au afirmat că în camera de date ar fi cerut acces şi investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuţiile cu managementul şi acţionarii Băncii Carpatica.

    Gabriels spunea în aprilie că managementul şi-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având şi sprijinul acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale.

    BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.

    Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.

    Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri.

    Investitorul ar putea achiziţiona pachetul deţinut de Carabulea.

    Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

    Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să ţină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.

    Carpatica şi-a adâncit pierderea în trimestrul al III-lea, ajungând la 21,75 milioane lei după primele nouă luni, faţă de un profit de 19,37 milioane lei în perioada similară din 2013, pe fondul constituirii unor provizioane de 54,6 milioane lei, potrivit reglementărilor BNR.

    Activele băncii s-au redus cu 19%, la 3,29 miliarde lei, de la 4,06 miliarde lei, în linie cu strategia aprobată de reducere a portofoliului de active financiare şi de susţinere a dezvoltării activităţilor bancare de bază.

    Veniturile totale au scăzut cu 2%, la 155 milioane lei, diminuarea celor de pe segmentul de clienţi IMM fiind parţial compensată de creşterea accelerată înregistrată pe segmentul corporate.

    Banca a acordat în primele nouă luni credite noi în valoare de 332 milioane lei clienţilor cu profil redus de risc, în timp ce a eliminat sau a redus expunerile pe unii clienţi din afara segmentului ţintă.

    Carpatica este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 0,0815 lei/acţiune, în stagnare faţă de finalul şedinţei precedente. La această cotaţie, capitalizarea bursieră este de 256,42 milioane de lei (57,95 milioane de euro).

    Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Capital, companie condusă de Horia Manda, a încheiat la sfârşitul lunii aprilie preluarea Nextebank de la banca ungară MKB Bank, în urma obţinerii aprobării din partea BNR.

    Tranzacţia, care a vizat 98% din acţiunile Nextebank, a fost anunţată la începutul acestui an, după semnarea acordului între MKB şi EEAF la finele lui 2013, iar valoarea achiziţiei nu a fost dezvăluită.

    Printre investitorii instituţionali în EEAF se numără Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), European Investment Fund (EIF), Black Sea Trade and Development Bank şi fondul german DEG, subsidiar băncii de dezvoltare KfW.

    Fondul EEAF, constituit în 2010, succede fondului de investiţii Balkan Accession Fund şi este cel de-al treilea fond de private equity administrat de Axxess Capital.

    Axxess Capital este un administrator de investiţii prezent de 8 ani în Europa de Sud-Est, care a realizat peste 35 de tranzacţii.

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România în scădere în primul semestru din 2014

     În plus, se înregistrează o creştere semnificativă, de 35,9%, a valorii estimate a pieţei de M&A din regiune, faţă de primul semestru din 2013, generată, în primul rând, de o megatranzacţie care a avut loc pe piaţa din Cehia în primul semestru al acestui an, indică EY M&A Barometer România.

    În Europa Centrală şi de Sud-Est, majoritatea companiilor care au făcut obiectul tranzacţiilor au avut cumpărători din aceeaşi regiune geografică –  numărul acestora cumulând 51% din totalul tranzacţiilor. Tranzacţiile au fost încheiate mai ales de investitori strategici, iar cea mai atractivă industrie pentru cumpărători a fost tehnologia informaţiei (IT). În ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat industria chimică.

    În România, majoritatea companiilor româneşti care au făcut obiectul unei tranzacţii au avut cumpărători din România – numărul acestora cumulând 66% din totalul tranzacţiilor. Barometrul evidenţiază faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost tehnologia informaţiei (IT), în timp ce, în ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, cel de produse alimentare şi băuturi, şi transporturi.

    Tranzacţiile finalizate de investitorii strategici în primul trimestru din 2014 reprezintă 49% din numărul total, cu 10% mai puţin faţă de anul anterior. Ponderea investitorilor financiari a crescut la 51% din totalul celor prezenţi pe piaţă, faţă de 41% în primul semestru din 2013, subliniind o disponibilitate mai mare a fondurilor private de investiţii de a investi în România.

    În primul semestru din 2014, dintr-un total de 19 tranzacţii efectuate de investitori externi, cele mai multe investiţii au provenit, în mod egal, din Canada, Luxemburg şi Germania – fiecare cu câte 11% – în timp ce în primul trimestru al anului 2013 cei mai activi investitori externi au fost din Polonia (15%). SUA este singurul investitor cu o prezenţă constantă pe piaţa din România în ultimii doi ani, cu un nivel al investiţiilor de 5% din total, în primul trimestru din 2014, faţă de 12% anul trecut.

    Sectorul IT a fost cea mai atractivă industrie (după numărul de tranzacţii), înregistrând 9 tranzacţii în primul semestru al acestui an. Acesta a fost urmat de sectorul de media şi telecomunicaţii (cu 7 tranzacţii) şi servicii (cu 7 tranzacţii).
    În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, urmat de transporturi şi servicii financiar-bancare.

    Consolidarea sectorului energetic a fost cea mai vizibilă tendinţă din piaţă, în care cea mai atractivă zonă pentru investiţii a fost cea a energiilor regenerabile. Astfel, parcurile de energie fotovoltaică şi microhidrocentralele au atras jumătate din numărul de tranzacţii finalizate în primul semestru din 2014.A doua tendinţă vine dinspre sectorul serviciilor financiar-bancare, marcând o consolidare a sectorului financiar, cu tranzacţii majore în domeniul bancar şi de asigurări, dar şi alte zone, inclusiv cea de leasing.

    “Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii din prima jumătate a anului 2014 a fost dominată de tranzacţii sub pragul de 20 de milioane EUR. Chiar dacă au apărut anumite tranzacţii mari în sectorul serviciilor financiare, energiei şi materialelor de construcţii, acestea urmează să se finalizeze în 2015. Pe de altă parte, piaţa locală a tranzacţiilor de mărime medie a înregistrat semnale pozitive puternice, cu numeroase tranzacţii în sectorul TMT (tehnologie, media şi telecomunicaţii). Alte sectoare în care s-a observat o accelerare a activităţii de fuziuni şi achiziţii au fost: energie, transporturi şi serviciile financiare. În plus, am remarcat un semnal pozitiv şi din partea cumpărătorilor prin creşterea numărului de tranzacţii urmărite de către fondurile de private equity, prin noi investiţii sau achiziţii efectuate de companiile din portofoliu, dar şi o serie de tranzacţii secundare. În ceea ce priveşte vânzătorii, am observat o schimbare în activitatea antreprenorilor români, cărora EY le oferă suport în mod deosebit, aceştia devenind mult mai atenţi la realităţile pieţei.

    Drept urmare, am văzut o descreştere a aşteptărilor acestora privind evaluarea companiilor, o tendinţă în măsură să susţină în continuare activitatea de M&A în perioada următoare,” spune Florin Vasilică, partener şi lider al departamentului Servicii de asistenţă în tranzacţii, EY România.

  • Vittorio Colao, şeful grupului Vodafone: A venit momentul să ne gândim la servicii fixe şi pentru clienţii consumer din România. Echipa locală evaluează şi lansarea de servicii TV

     Grupul britanic Vodafone, unul dintre cei mai mari furnizori de comunicaţii din lume, care s-a extins puternic în ultimii ani de la telefonia mobilă către segmentul de comunicaţii fixe şi de cablu / televiziune, are în plan să ofere în România servicii fixe de voce şi date şi pentru clienţii persoane fizice, iar echipa locală de management evaluează şi posibilitatea de a lansa servicii de televiziune, pentru a le putea oferi astfel clienţilor pachete convergente de servicii, a declarat într-un interviu exclusiv pentru Ziarul Financiar Vittorio Colao, directorul executiv al companiei cu afaceri anuale de aproape 60 de miliarde de euro.

    „Acum este momentul să începem să ne gândim să oferim servicii fixe şi către segmentul consumer. (…) Ne uităm şi la expansiunea pe TV“, a declarat Colao, confirmând astfel că strategia pentru România urmează logica grupului, care a accelerat din 2013 achiziţiile jucătorilor cu operaţiuni fixe şi expansiunea pe segmentul video / TV pe pieţe precum Germania, Spania sau Olanda.

    Vodafone, care este al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă cu aproximativ 8 milioane de clienţi – dintre care peste 3,3 milioane au abonamente, a investit constant în ultimii ani şi într-o infrastructură naţională de fibră optică, însă aceasta a fost utilizată în principal pentru a conecta între ele antenele de telefonie mobilă şi clienţii foarte mari din segmentul business, fără a „atinge“ segmentul clienţilor persoane fizice – unde lupta se duce în principal între grupul Telekom, RCS&RDS, UPC şi Digital Cable Systems (AKTA). În aceste condiţii, întrebarea care se pune este care dintre cele peste 7 milioane de gospodării din România sunt vizate de Vodafone şi cum va face compania să ajungă în casele clienţilor?

    Grupul ia în discuţie toate variantele – inclusiv o achiziţie sau o fuziune – dar se aşteaptă şi ca România să-i oblige pe marii proprietari de reţele fixe să le deschidă spre utilizare şi spre competitori astfel încât ei să poată ajunge în casele clienţilor cărora vor să le vândă internet fix, de exemplu.

    „În primul rând, România are nevoie de reglementări mai bune. Şi o spun răspicat şi fără ocolişuri: aceasta este singura ţară unde nu există acces la reţelele fixe în timp ce accesul la reţelele mobile este reglementat. Aceasta este o situaţie inechitabilă în care operatorii mobili sunt obligaţi să încheie acorduri de wholesale cu operatorii de reţele fixe, în timp ce în sens invers nu există ace­eaşi obligaţie. Acest lucru trebuie să se schimbe. Iar instrucţiunile mele către echipa mea sunt să fie mai insistentă, mai revendicativă, iar în cele din urmă şi mai agresivă. Eu sper ca primele două etape să fie suficiente pentru a obţine rezultate“, afirmă Colao.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Firmele care deţin Bucureşti Mall şi Plaza România vor fuziona

    “Ca urmare a aprobării/înregistrării fuziunii, Plaza Mall Development and Management, în calitate de societate absorbită, este dizolvată fără lichidare şi încetează a mai exista (fiind radiată din evidenţe), iar Bucureşti Mall Development and Management va prelua întregul activ şi pasiv al Plaza Mall Development and Management. După fuziune sediul social al Bucureşti Mall Development and Management va rămâne neschimbat, respectiv în centrul comercial Bucureşti Mall din Vitan”, se arată în proiectul de fuziune.

    Asociaţii firmei, după fuziune, sunt în continuare Anchor Retail Investment (96,92%) şi Fiba Capital Investment (3,07%), ambele înregistrate în Olanda, iar capitalul social va rămâne neschimbat fiind în sumă totală de 2,39 milioane de lei.

    “Din punct de vedere economic, prin implementarea fuziunii celor două societăţi, se intenţionează creşterea eficienţei activităţilor comerciale a celor două centre comerciale deţinute de societăţile participante la fuziune, eficientizarea factorului timp în negocierea şi încheierea de contracte comerciale vizând serviciile conexe necesare funcţionării adecvate a celor două centre comerciale (ex. contracte de protecţie şi pază, contracte de prestări servicii de curăţenie, contracte de întreţinere/mentenanţă echipamente, contracte de reparaţii locative etc.), astfel încât va fi posibilă o mai bună coordonare, monitorizare şi adaptare la cerinţele specifice fiecărui complex comercial în parte ca şi linie de activitate principală”, menţionează sursa citată.

    Plaza Mall Development and Management deţine active reevaluate la 603,9 milioane de lei (137 milioane de euro), din care 147,5 milioane de lei (34 milioane de euro) centrul comercial Plaza România, al doilea mall deschis de grupul turc Anchor în România. În patrimoniul Plaza Management mai sunt incluse o serie de terenuri în Bulevardul Timişoara, unde este amplasat mall-ul Plaza România. Activul net al companiei este însă negativ având în vedere că datoriile acesteia totalizează 732 milioane de lei (166,3 milioane de euro).

    Bucureşti Mall Development and Management, care deţine centrul comercial Bucureşti Mall, controlează active totale de 290,1 milioane de lei (66 milioane de euro) şi are datorii de 60,96 milioane de lei (13,85 milioane de euro).

    Centrele comerciale sunt în proces de remodernizare, investiţia anunţată fiind de 25 milioane de euro.

    Anchor mai deţine o clădire de birouri, Anchor Plaza, lângă Plaza România, complexul de locuinţe Incity Residence şi a anunţat că vrea să reia lucrările pentru finalizarea unei alte clădiri de birouri, Metropol Center, din Bulevardul Timişoara, cu o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi, a cărei construcţie a fost îngheţată în 2009.

    Grupul a investit din 1997, de când a intrat în România, 350 de milioane de euro. Compania este parte a grupului Fiba Holding, fondat în anul 1987 de omul de afaceri turc Husnu Ozyegin.

  • Fuziunea prin contopire a PNL cu PDL, amânată până la 1 octombrie

    Avocaţii au depus la dosar dovada că a fost achitată taxa de timbru, dar şi dovada faptului că a fost publicat anunţul cu privire la contopirea celor două partide, într-un ziar central de mare tiraj.

    Tribunalul Bucureşti ar fi trebuit să judece luni fuziunea prin contopire a PNL cu PDL, după ce la primul termen de judecată nu au fost citate parţile în mod corespunzător. Instanţa a decis, la termenul din 7 august, amânarea discuţiilor până la 8 septembrie, după ce la apelul nominal făcut în sala de judecată nu a răspuns atunci niciuna dintre părţi.

    PDL şi PNL au depus în 5 august, la Tribunalul Bucureşti, documentele pentru fuziunea prin contopire.

    Reprezentanţii PDL şi ai PNL au aprobat în 26 iulie, în unanimitate, într-un congres comun, protocolul de fuziune prin contopire şi statutul noului partid.

    Protocolul de fuziune dintre PNL şi PDL fusese adoptat şi separat de reprezentanţii PNL, respectiv ai PDL.