BusinessMagazin

Tag: furnizori

  • Sindicatele: Gara de Nord este în pericol de executare silită

    “Între bunurile ce pot fi valorificate de creditori se află utilaje grele de cale ferată şi staţii modernizate cu fonduri externe rambursabile, garantate de statul român. Înstrăinarea acestora ar duce la suspendarea împrumuturilor şi invalidarea internaţională a garanţiei statului”, declară Ion Popescu, preşedintele CSN Meridian.

    Activitatea Companiei Naţionale CFR SA riscă să fie blocată de neplata unei datorii de peste 2.040 mil. lei, acumulată în perioada decembrie 2005 – iulie 2011. Compania de căi ferate are de plătit această sumă furnizorilor privaţi de energie electrică Enel, E.ON şi CEZ (peste 803 mil. lei) şi companiei de stat Electrica (peste 1.236 mil. lei). Circa 41% din totalul datoriei CFR o reprezintă penalităţile de întârziere la plată.

    Situaţia companiei este critică, întrucât nu are bani ca să-şi achite debitele. Furnizorii au poprit conturile sucursalelor de căi ferate regionale, au început licitaţiile pentru vânzarea bunurilor în care CFR îşi desfăşoară activitatea, au deconectat de la reţea sucursale regionale, staţii de călători şi staţii de tren din punctele de trecere a frontierei.

    “E o situaţie fără precedent. Există riscul ca funcţionarea companiei să fie grav perturbată sau chiar blocată”, explică Ion Popescu. Sucursala CF Bucureşti are sechestrate spaţii din clădirea Gării de Nord, iar în Braşov sunt clădiri în care activează Oficiul de Informatică, astfel încât transferul echipamentelor IT din spaţiile susceptibile să fie vândute de creditori ar fragmenta sau chiar întrerupe funcţionarea Oficiului.

    Valoarea bunurilor CFR puse sub sechestru la sfârşitul lunii august ajunge la peste 207 mil. lei. La avalanşa de procese pentru neplata datoriilor se adaugă şi numeroase sentinţe definitive de executare silită, încă nepuse în aplicare. Furnizorii de stat deţin dosare de executare silită, asupra activelor CFR, estimate la 75% din valoarea stabilită de un evaluator independent. La aceasta se adaugă TVA, cheltuielile de evaluare, cele de judecată şi comisioanele de executare.

    Datoriile s-au acumulat pentru că energia electrică a fost achiziţionată de la furnizori la preţuri şi de trei ori mai mari, spun sindicaliştii. CFR SA nu este consumator eligibil şi nu poate cumpăra energie electrică de pe piaţa liberă, devenind astfel consumator captiv.

    CSN Meridian consideră că situaţia actuală pune în pericol însăşi existenţa sistemului de transport feroviar din România. Falimentul căilor ferate duce şi la pierderea specialiştilor din acest domeniu: numai din vara anului 2009 şi până în prezent au fost disponibilizaţi peste 18.000 de angajaţi ai companiei. “Angajaţii CFR n-au nicio vină că, ani la rând, compania a acumulat datorii fără ca nimeni să sesizeze. Cei care au condus compania şi au permis, intenţionat sau nu, majorarea acestor debite ar trebui să dea socoteală cu averile lor”, susţine preşedintele CSN Meridian.

    Conform angajamentului Guvernului faţă de FMI, CFR şi CFR Călători se numără printre companiile de stat unde urmează să fie numiţi manageri privaţi anul viitor, în timp ce anul acesta ar urma să fie angajaţi manageri privaţi la CFR Marfă şi Electrificare CFR.

    CFR SA a încheiat anul trecut cu pierderi de 1,04 miliarde de lei, în creştere cu 12,5% faţă de 2009.

  • Ministerul Muncii reduce cu 50% capitalul viitorilor furnizori de pensii private

    Iniţial, ministerul propunea ca viitorii furnizori de pensii private să deţină un capital social de 10 milioane de euro, subscris şi vărsat integral, exclusiv în numerar, la momentul constituirii acesteia.

    “Capitalul furnizorului de pensii nu poate fi constituit şi nici majorat prin subscripţie publică, nu poate proveni din împrumuturi sau credite . Fiecare furnizor de pensii private trebuie să constituie şi menţină, pe întreaga lor durată de funcţionare echivalentul în euro la sfârşitul exerciţiului financiar a capitalului social subscris şi vărsat”, se precizează în proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private.

    Viitorii administratori ai fondurilor de furnizare de pensii private se pot constitui sub forma unei societăţi pe acţiuni, conform Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi vor funcţiona numai în baza autorizaţiei Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt consecintele amanarii planului Ford pentru uzina de la Craiova

    Ford a cerut Guvernului prelungirea cu un an a termenelor
    contractuale privind investitiile si productia care trebuie atinsa
    la Craiova pana in septembrie 2011, potrivit unor surse din piata,
    invocand criza financiara.

    Oficialii Ford au confirmat existenta unor negocieri intre
    constructorul american si Executiv.

    Cititi mai mult pe www.zf.ro.

  • In 2009, romanii au luat pastile de peste doua miliarde de euro

    Asta dupa ce, cu un an inainte, piata farma avansase cu 20% in
    moneda nationala si cu 9,7% in euro. “Cresterea in lei a venit mai
    mult din jocul ratei de schimb valutar, mai ales ca, in 2008,
    aceasta a fost blocata la 3,8 lei/euro, insa in termeni reali piata
    a scazut”, a declarat directorul IMS Health Romania, Corina Ciolan,
    citata de Mediafax. Reducerea veniturilor populatiei s-a simtit in
    special pe segmentul de produse fara reteta (OTC), unde incasarile
    (exprimate in euro) s-au micsorat cu 9,3% fata de 2008, pana la
    255,9 milioane euro. In lei, vanzarile de OTC au totalizat 1,08
    miliarde lei, in crestere cu 4,3%.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • GlaxoSmithKline va renunta la 4.000 de angajati, in principal in Europa si SUA

    Grupul, care are 99.000 de angajati la nivel mondial, ar putea
    anunta planul de diminuare a personalului joi, cand va raporta
    rezultatele financiare pentru 2009. GlaxoSmithKline incearca sa
    dezvolte noi produse si se axeaza tot mai mult pe pietele emergente
    pentru dezvoltare. In aceste conditii, producatorul de medicamente
    a renuntat recent la 2.000 de angajati din departamentul de vanzari
    in SUA, efectuand, in schimb, 1.500 de angajari in China.

    In Romania, grupul britanic detine fabrica Europharm de la
    Brasov.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Cum au ajus trei sferturi din farmacii in faliment

    “Vorbim de trei sferturi din farmacii in stare de faliment din
    punct de vedere contabil. Chiar si in Bucuresti au disparut multe
    farmacii. Nu mai au incotro: fie se inchid, fie afacerea este
    vanduta”, a spus Cacovean. La randul sau, vicepresedintele
    Colegiului Farmacistilor din Romania, Clara Popescu, sustine ca
    situatia farmaciilor este tot mai grava.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Supravietuirea magazinelor PIC, la mana furnizorilor

    “Totul depinde de furnizori: daca nu vor relua livrarile catre
    hipermarketurile din Pitesti si Craiova, vom fi nevoiti sa le
    inchidem. Pe rafturile de electronice nu mai sunt produse in acest
    moment, ceea ce ne afecteaza traficul de clienti. Acum ne mai
    aprovizionam doar cu plata pe loc a marfurilor, dar vrem sa reluam
    aprovizionarea cu termene normale de plata”, a declarat Ilie
    Penescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Baietii destepti vor sa aprinda becul

    Jack Cutisteanu, directorul Petprod, al doilea furnizor privat de energie electrica de pe piata, le prezenta acum un an celor cinci colegi ai sai o noua achizitie, mica, dar importanta: un program software cu care sa poata urmari micii consumatori.

    Programul software era parte din planul lui Cutisteanu de a intra, imediat dupa liberalizarea pietei de energie (care a avut loc la 1 iulie 2007), in segmentul micilor consumatori, „de apartament”.

    „Acest segment iti schimba radical structura de vanzari, dar eu am cochetat mult cu ideea, deoarece il consider un segment important si stabil”, spune Cutisteanu. Petprod, firma prin care Jack Cutisteanu livreaza energie catre combinatul siderurgic Arcelor Mittal, nu a fost singura care a luat in considerare intrarea in acest segment, micii consumatori fiind vizati si de o parte din ceilalti furnizori privati din piata de energie – precum EGL Power & Gas, Energy Financing Team (EFT) sau Luxten.

    Prima faza a interesului nu se va concentra direct pe cei mai mici dintre consumatori, adica pe cei casnici, ci pe micii institutionali – companii mici si medii, cu consum stabil din activitati precum mica productie sau utilizarea intensa a serverelor, dar si consumatori medii de curent pentru iluminare, precum magazinele sau cafenelele si cluburile.

    Primul anunt de acest fel a fost facut la sfarsitul anului trecut de EFT, trader de energie care spune ca principalul obiectiv al grupului pentru acest an este patrunderea in segmentul de consumatori intre 1 si 10 MW. EFT, care a avut anul trecut afaceri de 40 de milioane de euro, a vandut pana acum energie pe piata en-gros, avand ca parteneri grupuri ca CEZ, ENEL, E.ON, Romelectro, Petprod, Grivco si Elcomex.

    „Acesti consumatori intre 1 si 10 MW sunt o piata destul de mica din punct de vedere valoric, insa destul de pretioasa din punctul de vedere al stabilitatii”, spune Jean Cutisteanu, analist independent al pietei de energie. Asadar, desi un client de 5 MW va aduce mult mai putini bani decat unul de 50 sau 500 MW, acesta nu va fi vanat, cum sunt marii consumatori, mai spune Cutisteanu.

    Pe langa ca sunt vanati, marii consumatori mai au un dezavantaj – dupa cum spune Jean Cutisteanu: vor cam disparea de pe listele de clienti, deoarece marile companii consumatoare de energie, precum Alro, Petrom sau chiar unele fabrici de dimensiuni medii iau in calcul fie constructia unor centrale pentru a-si produce singure energia, fie participarea la proiecte de dezvoltare a unor producatori de energie.

    De ce nu au aparut astfel de intentii mai devreme, mai precis imediat dupa liberalizarea totala a pietei de energie? Cel mai important raspuns este ca acesti clienti mici nu au fost destul de atractivi pentru furnizorii alternativi, care vizeaza marii consumatori – strategia lor de lucru fiind lucrul cu putini angajati si putini clienti, asadar costuri reduse si profituri mari.

    „Furnizorii alternativi de astazi nu sunt interesati de consumatorii mici, nici macar de cei industriali mici, cu atat mai putin de cei casnici. Costurile lor cu furnizarea sunt mari si prefera sa aloce resursele catre consumatorii mari, cu consum in banda previzibil”, spune Adrian Borotea, corporate affairs la CEZ Romania, companie care a cumparat Electrica Oltenia, avand, asadar, si un important portofoliu de clienti captivi. „Experienta internationala arata ca mai mult de 95% din consumatorii casnici prefera sa nu-si exercite eligibilitatea si sa ramana protejati cu tarife reglementate, fiind in continuare alimentati de furnizorul traditional”, spune Adrian Borotea.

    Dupa cum arata datele pietei, pretul reglementat se va mai mentine o perioada destul de lunga pe piata: „Toate statele membre au ales sa pastreze o perioada de tranzitie de maxim sase ani pana la eliminarea definitiva a preturilor reglementate, iar Romania va adera cu siguranta la aceasta optiune”, spune Jean Cutisteanu.

    Asadar, deocamdata cel putin, investitia intr-un sediu mare si in infrastructura necesara nu se justifica pentru a atrage niste clienti acum captivi, cu un consum mic si care beneficiaza, deocamdata, de un pret reglementat – minim garantat de catre Autoritatea Nationala de Reglementare a Energiei.

    Jack Cutisteanu explica faptul ca, pentru a intra pe piata acestor consumatori, furnizorii ar trebui sa construiasca un pret destul de apropiat de cel reglementat, prin adunarea unor costuri fixe si reglementate (precum acciza care merge la buget, pretul transportului energiei, platit la Transelectrica, taxa de distributie platita distribuitorului zonal si TVA) cu unele variabile (pretul energiei si profitul propriu al furnizorului).

  • De ce nu merg utilitatile in Bucuresti

    Saptamanile trecute, in BUSINESS Magazin a aparut un articol despre prima generatie de locatari ai noilor complexuri imobiliare, cei ce se vor muta in casa noua si al caror grad de satisfactie va influenta viitoarele dezvoltari imobiliare. Gradul de satisfactie de care e vorba depinde insa si cat de des le va pica reteaua electrica sau cat de des se vor opri gazele. Cum fac fata, asadar, companiile de utilitati dezvoltarii imobiliare rapide?

    „Fac fata greu“, este de parere Andreas Baude, directorul general al Veolia Apa Nova, concesionarul serviciilor publice de apa si canalizare din Capitala. Andreas Baude considera ca problemele vor aparea in special in partile orasului care se dezvolta brusc si dezordonat, precum zona de nord a Bucurestiului: „Zone precum Pipera sau comunele limitrofe, in care se construieste mult, vor intampina probleme cu utilitatile, deoarece nu s-au dezvoltat logic“. Explicatia lui Jean Constantinescu, analist al pietei energetice si presedinte al Institutului pentru Conservarea Energiei (IRE), este ca e greu ca actualele retele de utilitati sa faca fata cererii actuale, „mai ales atunci cand sunt diferente climatice“, iar principalele probleme tin de continuitatea asigurarii utilitatilor. „Cu atat mai greu va fi odata cu cresterea permanenta a numarului de clienti“, spune Constantinescu.

    Continuitatea (mai exact lipsa de continuitate) a serviciilor este insa numai consecinta cu care consumatorii se confrunta cand cade curentul, cand se opreste gazul sau apa calda. Cand clientii furiosi suna la call-center, furnizorii occidentali intrati pe piata romaneasca prin privatizari isi amintesc ca au stiut inca de cand au achizitionat respectivele companii ca presiunea care apasa asupra retelelor si asa invechite si suprasolicitate ale Bucurestiului va deveni problema lor.

    Pentru ca, asa cum stie de fapt toata lumea, Bucurestiul are cel mai mare ritm de crestere la consumul de utilitati din toata tara. La energie electrica, cel putin, Jean Constantinescu spune ca este „o mare greseala“ ca Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei si Guvernul fac strategia energetica pe baza cresterii medii a consumului populatiei din toata tara: „Cresterea medie a consumului de energie electrica, raportata pentru anul trecut, a fost undeva la 1,6% la nivel national, iar in Bucuresti a fost de aproape 7%“. Iar aceasta are relevanta pentru consumatorul final, deoarece furnizorii de energie si de gaze investesc in retele sumele provenite din tariful de distributie, dupa cum spune Jean Constantinescu – tarif care este decis prin strategie in baza unei cresteri medii a consumului. Asadar, consum subestimat, incasari mai mici din bugetele de distributie si sume mai mici de investit in imbunatatirea retelelor – acesta e lantul vicios care leaga contorul din apartament de Palatul Victoria.

    Totusi, fiecare dintre cei responsabili cu utilitatile au bugetele pentru investitii pregatite. Dar sunt ele suficiente? „Facem tot ce putem cu resursele disponibile“, raspunde diplomatic Andreas Baude, directorul Veolia Apa Nova. Strategia francezilor, prezentata cand au semnat contractul de concesionare a serviciilor de apa si canalizare cu Primaria Capitalei, a fost ca in primii cinci ani de contract (intervalul 2000-2005) sa se ocupe de contorizarea apartamentelor, de calitatea apei si de continuitatea serviciului, iar pana in 2010 sa se ocupe de dezvoltarea retelei.

    Asadar, daca in 2000 suma alocata extinderii retelei nu depasea 20% din buget, in 2007 a reprezentat 65% din bugetul anual de 25 de milioane de euro, iar acest procent va fi mentinut in urmatorii trei ani, spune Baude. Nu numai procentul va fi acelasi, mai estimeaza francezul, ci si suma va fi aproximativ aceeasi, deoarece cifra de afaceri a companiei va tinde sa se mentina la 120 de milioane de euro (nivelul din 2007) si in urmatorii trei-patru ani. „Oamenii au inceput sa reduca din consumul de apa, pentru ca si-au dat seama ca e scumpa, iar consumul s-a injumatatit, de la 450 de litri pe zi de persoana in 2000 la 220 de litri pe zi de persoana acum“, spune Baude, care spera ca pana in 2011 consumul sa se stabilizeze, pentru a putea face si planuri de crestere pentru companie.

    In contextul scaderii consumului, si mentinerea acestei cifre de afaceri poate fi dificila. Insa Andreas Baude se bazeaza pe doua sanse pe care piata i le poate oferi: reducerea pierderilor (prin imbunatatirea retelelor si prin lichidarea legaturilor clandestine la retele) si constructia continua de locuinte noi. „Spre deosebire de alte companii de utilitati care au depasit de mult capacitatea de baza a retelei, noi avem acum posibilitatea tehnica de a alimenta 3 milioane de consumatori, fata de 1,67 milioane, cati avem acum“, explica Andreas Baude.

    Ca sa ajunga la noii consumatori, Baude estimeaza ca ar trebui sa construiasca anual aproape 80 de kilometri de retea pe an pentru a alimenta viitoarele spatii rezidentiale si industriale care se dezvolta in jurul Capitalei. Deocamdata insa, ritmul de crestere a retelei este de 50-60 de kilometri pe an, ceea ce inseamna, conform unul calcul facut de seful Apa Nova, alimentarea a 2.500 de noi locuinte si a 150.000 de consumatori pe an.

  • Argumentele coreenilor

    Productie la Oradea. Anul acesta, Hanil Electronics, unul dintre furnizorii Samsung, a investit aproape 40 de milioane de euro intr-o uzina greenfield de langa Oradea unde sunt produse ecrane pentru monitoare LCD. Samsung negociaza aducerea altor patru furnizori in aceeasi zona.

    Telefoane In retea. Grupul israelian MCS Communications, care detine si distribuitorul telefoanelor mobile Samsung in Romania, a preluat reteaua de 46 de magazine Turbo GSM si si-a propus ca numarul de magazine sa ajunga la 200 in 2008. MCS este astfel un retailer cu atat mai interesat de vanzarea produselor pe care le importa si distribuie propria companie, HAT Group.

    Marketingul In Romania. Incepand cu luna septembrie, ca urmare a unui proces de descentralizare la nivelul Europei de Est, Samsung Romania coordoneaza si operatiunile de pe piata bulgara si depinde intr-o mai mica masura de centrul regional de la Viena.