BusinessMagazin

Tag: fructe

  • Şi-au transformat grădina într-o afacere profitabilă

    Cândva simbol al statutului social al stăpânilor casei, grădinile înconjurate de ziduri rămân la mare căutare printre cei care doresc să cumpere o proprietate imobiliară în Marea Britanie, scrie The Telegraph. Proprietarii din ziua de azi sunt însă ceva mai practici şi preferă să pună grădina la treabă ca să recupereze cheltuielile cu întreţinerea ei.

    Familia care deţine Hatch House, din Tisbury, comitatul Wiltshire din sud-vestul Angliei, Sir Henry şi Lady Rumbold, şi-a transformat grădina amenajată iniţial în secolul al XVII-lea într-un spaţiu deschis publicului, care ulterior a ajuns să găzduiască spectacole de balet ale Covent Garden Dance Company, devenite între timp un eveniment anual. Pe lângă spectacole, grădina Hatch House mai găzduieşte şi câteva nunţi în fiecare an.

    Proprietarii Gordon Castle din Scoţia au profitat şi ei de grădina lor, lansând până şi o marcă de bere, una de cidru şi una de gemuri şi sosuri. Simpla prezenţă a grădinii nu garantează însă profitul pentru proprietarii care nu o ţin doar pentru ei, ea trebuie îngrijită atent şi studiat în timp ce fructe se pot produce şi ce trebuie făcut ca oamenii să revină la evenimentele organizate în ea, explică David Jacques, proprietarul Sugnall Hall din Staffordshire, de profesie arhitect peisagist.

    Acesta deţine o grădină construită în 1737 şi folosită multă vreme pentru producţia de legume şi fructe destinte consumului de zi cu zi al proprietarilor. Vizitatorii din prezent pot mânca fructe culese din pomii grădinii sau bea suc produs din acestea, pot participa la târguri horticole, nunţi sau chiar festivaluri de jazz. Experţii în astfel de proprietăţi îi dau dreptate, sfătuindu-i pe cei interesaţi de o achiziţie să caute una cu o grădină deja profitabilă, ca să nu-şi mai bată capul.

  • Povestea neştiută a unui gigant: drumul de la un butic de fructe şi legume la o companie de 300 de miliarde de dolari

    La început, în anul 1938, a fost fondat ca o firmuliţă care vindea orez, peşte, fructe şi legume din Coreea de Sud şi Manciuria. Acum a ajuns un gigant cu venituri totale de peste 300 de miliarde de dolari anual. Este vorba de grupul Samsung, care este arhiprezent în viaţa personală a fiecăruia, acesta producând de la smartphone-uri şi televizoare până la procesoare, frigidere, echipamente energetice, vapoare, autoturisme. A realizat chiar şi tancuri, deţine parcuri de distracţie şi vinde asigurări.

    Grupul Samsung, aflat acum în centrul atenţiei pentru telefoanele din gama Note 7 care explodează, a luat fiinţă în anul 1938, când Lee Byung-chull a pus bazele unei case de comerţ care vindea peşte, orez şi tăieţei din Coreea de Sud în China. Aceasta îşi avea sediul în oraşul Daegu, însă datorită succesului avut şi-a mutat sediul în Seul în anul 1947. Samsung, care înseamnă ”Trei Stele” în coreeană, avea după ceva mai mult de un deceniu de existenţă propriile sale fabrici de făină şi confecţii.

    Constructorul Turnilor Petronas şi a Burj Khalifa

    Grupul a luat cu asalt, rând pe rând, noi şi noi domenii de activitate. În anul 1947, Lee Byung-chull şi-a unit forţele cu Cho Hong-jai, fondatorul grupului Hyosung, cei doi stabilind Samsung Mulsan Gongsa sau Samsung Trading Corporation. Acum, aceasta este Samsung C&T şi se ocupă de proiecte de inginerie şi exporturi. Compania este cunoscută pentru faptul că a construit turnul de 828 de metri Burj Khalifa din Dubai, zgârie-norii Petronas din Kuala Lumpur (Malaezia) sau metroul din Riyadh (Arabia Saudită). Samsung C&T face chiar şi termocentrale şi centrale nucleare, aşa cum sunt o serie de proiecte din Emiratele Arabe Unite sau un terminal de gaze naturale lichefiate realizat în Singapore.

    Prima schismă

    Numai că, la câţiva ani după ce Lee şi Cho au fondat compania, cei doi au avut o serie de neînţelegeri, astfel că acest concern s-a separat în Samsung Group, Hyosung Group, plus producătorul de anvelope Hankook, care acum este al şaptelea la nivel mondial. Hyosung este un conglomerat industrial care produce acum de la produse chimice şi echipamente industriale până la soluţii IT, construcţii sau sisteme energetice. Grupul Hyosung are acum circa 25.000 de angajaţi şi vânzări anuale în jur de 17 miliarde de dolari, în timp ce Hankook mai are alţi 21.000 de sanariaţi şi venituri anuale de peste 6 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Povestea neştiută a unui gigant: drumul de la un butic de fructe şi legume la o companie de 300 de miliarde de dolari

    La început, în anul 1938, a fost fondat ca o firmuliţă care vindea orez, peşte, fructe şi legume din Coreea de Sud şi Manciuria. Acum a ajuns un gigant cu venituri totale de peste 300 de miliarde de dolari anual. Este vorba de grupul Samsung, care este arhiprezent în viaţa personală a fiecăruia, acesta producând de la smartphone-uri şi televizoare până la procesoare, frigidere, echipamente energetice, vapoare, autoturisme. A realizat chiar şi tancuri, deţine parcuri de distracţie şi vinde asigurări.

    Grupul Samsung, aflat acum în centrul atenţiei pentru telefoanele din gama Note 7 care explodează, a luat fiinţă în anul 1938, când Lee Byung-chull a pus bazele unei case de comerţ care vindea peşte, orez şi tăieţei din Coreea de Sud în China. Aceasta îşi avea sediul în oraşul Daegu, însă datorită succesului avut şi-a mutat sediul în Seul în anul 1947. Samsung, care înseamnă ”Trei Stele” în coreeană, avea după ceva mai mult de un deceniu de existenţă propriile sale fabrici de făină şi confecţii.

    Constructorul Turnilor Petronas şi a Burj Khalifa

    Grupul a luat cu asalt, rând pe rând, noi şi noi domenii de activitate. În anul 1947, Lee Byung-chull şi-a unit forţele cu Cho Hong-jai, fondatorul grupului Hyosung, cei doi stabilind Samsung Mulsan Gongsa sau Samsung Trading Corporation. Acum, aceasta este Samsung C&T şi se ocupă de proiecte de inginerie şi exporturi. Compania este cunoscută pentru faptul că a construit turnul de 828 de metri Burj Khalifa din Dubai, zgârie-norii Petronas din Kuala Lumpur (Malaezia) sau metroul din Riyadh (Arabia Saudită). Samsung C&T face chiar şi termocentrale şi centrale nucleare, aşa cum sunt o serie de proiecte din Emiratele Arabe Unite sau un terminal de gaze naturale lichefiate realizat în Singapore.

    Prima schismă

    Numai că, la câţiva ani după ce Lee şi Cho au fondat compania, cei doi au avut o serie de neînţelegeri, astfel că acest concern s-a separat în Samsung Group, Hyosung Group, plus producătorul de anvelope Hankook, care acum este al şaptelea la nivel mondial. Hyosung este un conglomerat industrial care produce acum de la produse chimice şi echipamente industriale până la soluţii IT, construcţii sau sisteme energetice. Grupul Hyosung are acum circa 25.000 de angajaţi şi vânzări anuale în jur de 17 miliarde de dolari, în timp ce Hankook mai are alţi 21.000 de sanariaţi şi venituri anuale de peste 6 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • De la supă la desert

    Mâncare simplă care se găseşte peste tot în Japonia, ramenul, un preparat cu tăieţei care înoată într-o supă cu diverse ingrediente, este acum şi desert, pentru cei care trec pragul unui local anume din New York. The Desert Kitchen din metropola americană a creat un ramen dulce şi foarte aspectuos care se cere fotografiat de clienţi şi încărcat pe reţelele sociale.

    Desertul, numit ”ice cream ramen„ (”ramen cu îngheţată„), constă dintr-o porţie de tăieţei din gelatină de alge în diverse culori, într-o ”supă„ de lapte condensat, gheaţă zdrobită, prăjiturele de orez, fructe şi sirop de piersici şi se poate consuma la fel ca preparatul de la care îşi trage inspiraţia, apucând tăiţeii cu beţişoarele şi sorbindu-i. 

  • Singurul loc din România unde exista o livada in care cresc fructele care se vand cu 150 de lei kilogramul

    Investiţiile în agricultură au devenit o modă printre români care îşi încearcă norocul în diferite zone ale ţări cu diferite culturi, mai ales că subvenţiile venite din partea statului nu sunt de neglijat pentru cei care vor să demareze un business în acest domeniu. Pentru a te asigura însă că vei avea succes, trebuie să îţi îndrepţi atenţia către culturi mai puţin exploatate şi, în acelaşi timp, foarte profitabile. Aşa cum a făcut Adrian Enescu.

    Pentru a începe o afacere în agricultură nu ai nevoie de foarte mulţi bani, mai ales că statul te poate ajuta în acest sens prin intermediul subvenţiilor. Adrian Enescu are o poveste de succes pentru că a reuşit să identifice o nişă deloc exploatată în România şi generatoare de câştiguri importante. Este singurul proprietar de livadă de la noi din ţară unde se coc fructele care se pot vinde deshidratate şi cu 150 de lei kilogramul. Iar acestea nu sunt sigura sursă de venituri.

    Agricultorii care vor să investească în creşterea viermilor de mătase vor primi, începând de anul acesta, subvenţii de la stat. Autorităţile vor să sprijine această industrie, la care pe vremuri excelam, dar care a fost uitată odată cu dispariţia livezilor de duzi, principala sursă de hrană a viermilor de mătase.

    Adrian Enescu a cumpărat o livadă de duzi de un hectar, situată la 15 kilometri de Râmnicu Sărat, în judeţul Buzău. Plantaţia este singura din România. Dudele sunt foarte sănătoase deoarece conţin numeroase proteine, vitamina C, fier şi antioxidanţi. Deshidratate, acestea pot fi vândute chiar şi cu 150 de lei pe kilogram în magazinele bio.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Singurul loc din România unde exista o livada in care cresc fructele care se vand cu 150 de lei kilogramul

    Investiţiile în agricultură au devenit o modă printre români care îşi încearcă norocul în diferite zone ale ţări cu diferite culturi, mai ales că subvenţiile venite din partea statului nu sunt de neglijat pentru cei care vor să demareze un business în acest domeniu. Pentru a te asigura însă că vei avea succes, trebuie să îţi îndrepţi atenţia către culturi mai puţin exploatate şi, în acelaşi timp, foarte profitabile. Aşa cum a făcut Adrian Enescu.

    Pentru a începe o afacere în agricultură nu ai nevoie de foarte mulţi bani, mai ales că statul te poate ajuta în acest sens prin intermediul subvenţiilor. Adrian Enescu are o poveste de succes pentru că a reuşit să identifice o nişă deloc exploatată în România şi generatoare de câştiguri importante. Este singurul proprietar de livadă de la noi din ţară unde se coc fructele care se pot vinde deshidratate şi cu 150 de lei kilogramul. Iar acestea nu sunt sigura sursă de venituri.

    Agricultorii care vor să investească în creşterea viermilor de mătase vor primi, începând de anul acesta, subvenţii de la stat. Autorităţile vor să sprijine această industrie, la care pe vremuri excelam, dar care a fost uitată odată cu dispariţia livezilor de duzi, principala sursă de hrană a viermilor de mătase.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Doi antreprenori au pariat 24.000 de euro pe o afacere cu sucuri naturale într-un spaţiu de 10 mp

    Doi tineri antreprenori au investit 24.000 de euro într-un spaţiu de 10 mp din Capitală unde produc de câteva luni sucuri proaspete din fructe. Pasiunea pentru călătorii este pricina ideii de afaceri, susţinută şi de preocuparea tot mai mare pentru o alimentaţie sănătoasă. VanFruct a pornit însă la drum anul trecut, când antreprenorii au început să producă şi să vândă sucurile într-un bar mobil, găzduit de o dubiţă Volkswagen ’71.

    Fructele sunt principalul ingredient în ceea ce facem. Ideea a pornit de la un Van, iar numele l-am ales destul de natural“, spune Ştefan Ciobotaru, unul dintre fondatorii afacerii. După aproximativ o jumătate de an de la înfiinţarea VanFructului mobil, în luna iunie a acestui an a fost deschis şi spaţiul fix din zona Mendeleev, în Capitală, unde fondatorii au investit, din surse proprii, circa 24.000 de euro.

    VanFruct este un bar conceptual cu sucuri din fructe, ce îşi propune să insufle un aer hippie şi o atmosferă prietenească celor care le trec pragul. Investiţia de 24.000 de euro a vizat deopotrivă amenajarea şi echiparea barului. „Am ales să lucrăm cu oameni specializaţi în domeniu – cu Lama Arhitectura pentru proiectul de design (n. red. – arhitecţii Călin Radu şi Dan Enache au realizat creaţii urbane populare în diverse locuri din Capitală) – dar şi să achiziţionăm echipamente de top pentru bar“, spune antreprenorul de 36 de ani. Interiorul era total diferit şi a fost modificat aproape în întregime, aşa că le-a povestit arhitecţilor care va fi conceptul VanFruct şi le-a solicitat ceva cu „multă culoare“.

    Amenajarea a durat câteva luni, „poate un pic mai mult decât ne aşteptam noi, iar asta pentru că spaţiile mici sunt întotdeauna mai dificile“, spune acesta. Designul locaţiei nu se îndepărtează prea mult de conceptul cu care a pornit la drum, la propriu, VanFruct: spaţiul se aseamănă cu un garaj care imită curbura acoperişului şi deţine elemente din dubiţă, cum ar fi logo-ul. Dacă în privinţa rezultatelor financiare antreprenorii sunt rezervaţi – spun doar că au 80 de vizitatori pe zi, iar preţul unei băuturi este de 14 lei şi că este prematur să discute de profitabilitate şi încasări pentru că au inaugurat barul de doar câteva luni – în ce priveşte aspectul, spaţiul este deja un câştigător, primind premiul la secţiunea Arhitectura spaţiului interior din cadrul Anualei de Arhitectură din Bucureşti.

    Spaţiul de 10 mp, aflat la o distanţă de un minut de mers pe jos de Piaţa Romană, este împărţit în două zone distincte, datorită diferenţelor de nivel de 1,4 m: are o scară de acces din trotuar şi un bar cu banchetă, diferenţiate atât prin cromatica folosită, cât şi prin texturile materialelor. Pentru scară arhitecţii au folosit tablă striată, neagră, iar barul şi bancheta sunt realizate din plută; o arcadă de plasă metalică este utilizată pentru finisarea pereţilor şi are rol de suport pentru ghivecele cu iederă, iar cărămida, lăsată la vedere, a fost vopsită în galben, pentru a fi în ton cu specificul locaţiei.

    La VanFruct, clienţii pot alege din sortimentele de smoothie cu fructe de sezon, sucuri sau limonade care au ingrediente surpriză precum mărul, ananasul sau căpşunele. Meniul este completat de cafea şi gaufres cu diferite toppinguri, acestea din urmă fiind preparate din făină integrală şi uleiuri presate la rece, fără lapte, ouă sau zahăr. Ştefan Ciobotaru spune că locaţia se diferenţiază prin „orientarea către oameni, iar ingredientele sunt alese atent, adică fructe gustoase, nu doar arătoase, făină integrală pentru gaufre, lapte de migdale făcut de noi, fără niciun alt aditiv“. La două luni de la inaugurare, circa 80 de persoane trec zilnic pragul Vanului cu locaţie fixă, dar deocamdată, afirmă antreprenorul, nu se poate stabili valoarea bonului mediu, care fluctuează destul de mult. „Ne bucurăm că avem deja clienţi fideli, dar şi vizitatori noi, foarte încântaţi de produse, de loc şi de întreaga experienţă.“ 

    Tot el adaugă că majoritatea clienţilor sunt „persoane prietenoase, pasionate de o alimentaţie sănătoasă, dornice să încerce reţete noi, cu care schimbăm sfaturi şi idei legate de reţete“. Iar acest lucru ajutăVanFruct să se dezvolte frumos, natural şi sustenabil, „într‑un domeniu în care sperăm să vedem mai multe astfel de iniţiative care promovează un stil de viaţă sănătos“, ţine să adauge Ştefan Ciobotaru. Impulsionaţi sau nu de experienţa personală sau cea a străinilor din ţări în care well-being-ul este o veritabilă strategie naţională, cum este cazul naţiilor nordice, de reclamele TV care îndeamnă la reducerea consumului de „sare, zahăr şi grăsimi“ dar şi la practicarea de mişcare „cel puţin 30 de minute pe zi“, tot mai mulţi români sunt preocupaţi de un stil de viaţă mai sănătos.

    Astfel, 55% dintre români afirmă că sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimentele care nu conţin E-uri, cu 10% mai mult decât în 2006, iar peste 600.000 de români spun că alimentaţia lor este cu preponderenţă vegetariană, arată studiul naţional de audienţă (SNA) Focus realizat anul trecut de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT). Studiul mai arată că mâncarea de tip fast-food nu se mai bucură de acelaşi succes ca în urmă cu patru ani.

    Astăzi doar 20% dintre români spun că obişnuiesc să consume în mod regulat preparate de la fast-food, în scădere cu cinci procente faţă de 2006. Aproape două treimi (62%) dintre femei afirmă că, de obicei, consumă produse cu cât mai puţine calorii. Cu toate acestea, dulciurile rămân în topul preferinţelor: peste un sfert (26%) afirmă că obişnuiesc să consume dulciuri în locul unei mese obişnuite şi o treime afirmă chiar că nu pot trăi fără dulciuri.

    Deşi româncele sunt mai atente în privinţa siluetei, ele sunt şi cele care rezistă cel mai greu la tentaţia dulcelui, 60% dintre cei care afirmă că nu pot trăi fără să consume dulce fiind femei, mai arată studiul BRAT. Gradul crescut de atenţie pentru sănătate este şi motorul de creştere a afacerilor care îşi construiesc oferta de bunuri şi servicii pe nişa acestui tip de consumator, iar raioanele cu alimente bio se înmulţesc. La fel şi numărul sălilor de sport, dar şi al celor care le trec pragul.
    Deocamdată, afacerea VanFruct este la început de drum, iar echipa „se numără pe degetele de la mâini“, spune fondatorul, însă toate planurile mizează pe creştere, care se oglindeşte şi în cifre.

    Echipa se va mări numeric odată cu deschiderea următoarei locaţii, pe strada Câmpineanu din Capitală, unde se lucrează acum la amenajarea. Şi asta nu e tot, spune antreprenorul: „Vara am pornit la plimbare cu VanFruct Bar Mobil“, varianta iniţială a conceptului, care este prezent la evenimente sau manifestări stradale. „Toţi banii pe care îi facem în prezent se vor duce în amortizarea investiţiei iniţiale. Aproximăm că într-un an şi jumătate, maximum doi vom amortiza investiţia“. Cât despre profit efectiv, antreprenorul spune că „nu ne-am făcut niciodată un plan. Vrem să vedem ce se întâmplă după cei doi ani şi abia atunci vom putea vorbi despre o cifră mai concretă. Avem o activitate de tip antreprenorial şi care se ajustează din mers. Creştem şi noi odată cu ea“.
     

  • Ce fructe de mare preferă românii: piaţa a ajuns la zeci de milioane de euro

    Creveţii sunt campionii fructelor de mare în preferinţele românilor, arată un studiu Romfood Trading, unul dintre principalii jucători de pe piaţa importatorilor şi distribuitorilor de produse de peşte şi fructe de mare din România şi dezvoltator al brandului Alfredo Seafood. Compania estimează o creştere de 5% a acestei pieţe pentru anul în curs, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Creveţii au ocupat prima poziţie în topul volumelor de fructe de mare vândute în 2015, cu 30,9%, urmaţi de scoici (16,4%), calamari (13,8%) şi caracatiţă (8,8%). Clasamentul se păstrează şi din punct de vedere valoric: creveţii însumează 51,4% din totalul pieţei, la mare distanţă situându-se scoicile (14,2%), calamarii (9,7%) şi caracatiţa (6,9%). Piaţa de fructe de mare din România se situa, în 2015, la circa 35 milioane de euro. Alfredo Seafood reprezintă 23% din piaţa de fructe de mare de marcă. Totuşi, vânzările vrac şi private-label sunt dominante ca volum, pe piaţa autohtonă s-au vândut 500 de tone de fructe de mare în cursul anului trecut.

    Principala sursă de fructe de mare din România sunt creveţii tropicali aduşi din Vietnam, India si China, iar ca segmente de piaţă regăsim creveţii sălbatici şi creveţii de acvacultură. Creveţii de acvacultură sunt crescuţi la standarde calitative foarte înalte, deoarece pieţele ţintă sunt SUA şi Uniunea Europeană, pieţe deosebit de atente la calitatea produselor indigenizate. În acest moment, pe piaţa românească, fructele de mare pot fi cumpărate atât sub formă congelată, cât şi refrigerată, ceea ce înseamnă că produsul nu mai trebuie decongelat înainte de a fi gătit.

    “Am constatat cu satisfacţie că românii au devenit interesaţi de fructele de mare care, deşi intră în continuare în categoria produselor elitiste, se regăsesc din ce în ce mai mult în obiceiurile de consum. Preferinţa clară pentru creveţi poate fi explicată prin faptul că, pe de o parte, românii călătoresc mult şi în special în ţări mediteraneene unde fructele de mare sunt obligatorii în toate meniurile, dar şi pentru ca Chef-ii români îi promovează atât în restaurante, cât şi pe posturile de televiziune în emisiuni culinare şi în social media. Am observat şi o diversificare a cererii pentru creveţii de diferite dimensiuni, de la cei foarte mici, la Tiger şi King, precum şi o deschidere către alte sortimente, cum ar fi caracatiţa pre-gătită. Tendinţa este de orientare către produse sănătoase, aspect pe care noi, la Alfredo Seafood, am mizat întotdeauna. Fructele de mare fac parte dintre alimentele cele mai bogate în nutrienţi şi de aceea majoritatea medicilor încurajează includerea lor într-o alimentaţie echilibrată.”, explică Mihai Cristian Dărmănescu, Director General Romfood Trading.

    Romfood Trading este unul dintre principalii importatori şi distribuitori de produse din peşte şi fructe de mare din România. Comercializarea produselor se face prin brandul Alfredo Seafood creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi Daniel Florin Nistor şi lansat în anul 2013.  Compania are  două fabrici în Constanţa şi Bucureşti, iar produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Penny etc., cât şi în peste 300 de magazine de comerţ tradiţional.

     

  • Ce fructe de mare preferă românii: piaţa locală a ajuns la zeci de milioane de euro

    Creveţii sunt campionii fructelor de mare în preferinţele românilor, arată un studiu Romfood Trading, unul dintre principalii jucători de pe piaţa importatorilor şi distribuitorilor de produse de peşte şi fructe de mare din România şi dezvoltator al brandului Alfredo Seafood. Compania estimează o creştere de 5% a acestei pieţe pentru anul în curs, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Creveţii au ocupat prima poziţie în topul volumelor de fructe de mare vândute în 2015, cu 30,9%, urmaţi de scoici (16,4%), calamari (13,8%) şi caracatiţă (8,8%). Clasamentul se păstrează şi din punct de vedere valoric: creveţii însumează 51,4% din totalul pieţei, la mare distanţă situându-se scoicile (14,2%), calamarii (9,7%) şi caracatiţa (6,9%). Piaţa de fructe de mare din România se situa, în 2015, la circa 35 milioane de euro. Alfredo Seafood reprezintă 23% din piaţa de fructe de mare de marcă. Totuşi, vânzările vrac şi private-label sunt dominante ca volum, pe piaţa autohtonă s-au vândut 500 de tone de fructe de mare în cursul anului trecut.

    Principala sursă de fructe de mare din România sunt creveţii tropicali aduşi din Vietnam, India si China, iar ca segmente de piaţă regăsim creveţii sălbatici şi creveţii de acvacultură. Creveţii de acvacultură sunt crescuţi la standarde calitative foarte înalte, deoarece pieţele ţintă sunt SUA şi Uniunea Europeană, pieţe deosebit de atente la calitatea produselor indigenizate. În acest moment, pe piaţa românească, fructele de mare pot fi cumpărate atât sub formă congelată, cât şi refrigerată, ceea ce înseamnă că produsul nu mai trebuie decongelat înainte de a fi gătit.

    “Am constatat cu satisfacţie că românii au devenit interesaţi de fructele de mare care, deşi intră în continuare în categoria produselor elitiste, se regăsesc din ce în ce mai mult în obiceiurile de consum. Preferinţa clară pentru creveţi poate fi explicată prin faptul că, pe de o parte, românii călătoresc mult şi în special în ţări mediteraneene unde fructele de mare sunt obligatorii în toate meniurile, dar şi pentru ca Chef-ii români îi promovează atât în restaurante, cât şi pe posturile de televiziune în emisiuni culinare şi în social media. Am observat şi o diversificare a cererii pentru creveţii de diferite dimensiuni, de la cei foarte mici, la Tiger şi King, precum şi o deschidere către alte sortimente, cum ar fi caracatiţa pre-gătită. Tendinţa este de orientare către produse sănătoase, aspect pe care noi, la Alfredo Seafood, am mizat întotdeauna. Fructele de mare fac parte dintre alimentele cele mai bogate în nutrienţi şi de aceea majoritatea medicilor încurajează includerea lor într-o alimentaţie echilibrată.”, explică Mihai Cristian Dărmănescu, Director General Romfood Trading.

    Romfood Trading este unul dintre principalii importatori şi distribuitori de produse din peşte şi fructe de mare din România. Comercializarea produselor se face prin brandul Alfredo Seafood creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi Daniel Florin Nistor şi lansat în anul 2013.  Compania are  două fabrici în Constanţa şi Bucureşti, iar produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Penny etc., cât şi în peste 300 de magazine de comerţ tradiţional.

     

  • Un tânăr din Capitală face 20.000 de euro dintr-o afacere inedită, la care cel mai probabil nu v-aţi gândit

    Tudor Iacob, un tânăr de 26 de ani din Capitală, a pornit cu 10.000 de euro businessul NativeBox, o companie de tip SRL-D care livrează mixuri de fructe atât pentru angajaţii din companii, cât şi la domiciliu şi care a ajuns anul trecut la vânzări de 20.000 de euro.
     
    „Cu toate că am optat pentru afacere de tip SRL-D, nu am accesat fondurile asociate acestui tip de companie“, a spus Tudor Iacob, acţionarul şi fondatorul firmei Native Box Online SRL-D, firma care administrează brandul NativeBox.
     
    Compania NativeBox are trei angajaţi care îşi desfăşoară acti­vitatea în Bucureşti, iar pentru anul acesta antreprenorul speră să ajungă la încasări de 40.000 de euro, duble faţă de anul trecut.
     
    „Avem produse dedicate atât companiilor, cât şi clienţilor per­soane fizice. Livrăm în sediile com­paniilor un dispenser cu mixurile noastre de nuci şi fructe uscate pe care le reumplem săptămânal.“
     
    Printre clienţii NativeBox se numără companii precum Colliers România, Amgen, dar firma a avut şi livrări la evenimente organizate de eMag sau Catalyst Solutions. „Mixurile noastre ajung în toată ţara prin magazinul online unde vindem şi alte produse complementare de la partenerii noştri precum batoane organice sau apă vitaminizată.“ 
     
    Pentru a începe activitatea Tudor Iacob a investit circa 10.000 de euro în utilarea şi autorizarea spaţiului, ambalaje, materie primă. Din totalul resurselor investite 6.000 de euro au fost obţinuţi în cadrul unui incubator de afaceri.  “Ideea afacerii a pornit de la o nevoie personală, într-o perioadă în care am fost nevoit să fiu mai atent la alimentaţie şi să consum nuci, seminţe şi fructe uscate în locul altor gustări procesate. Ulterior m-am gândit că este o piaţă în creştere şi că oamenii au nevoie de servicii care să le ofere cât mai simplu şi accesibil o alimentaţie sănătoasă. După aproape un an de testări şi validări am scos primele cinci reţete şi m-am ocupat doar de asta”.
     
    Ambiţia lui Tudor Iacob este de a intra şi în reţele de supermarketuri, dar ia în calcul şi o investiţie pentru dezvolarea unităţii de producţie şi creşterea echipei.  “Am ales să avem un proces de producţie manual, făcut chiar de către echipa noastră, avantajul fiind un control asupra calităţii mai bun, dar este un proces lent. Un business de producţie este din start mai greu dacă nu ai mai trecut prin asta. Pentru mine a fost o provocare şi învăţ din mers cum să eficientizez operaţiunile şi cum să plasăm produsele în cât mai multe puncte de vânzare”.
     
    Cel mai vândut mix de fructe este Berry Good cu un mix de aronia, merişoare, coacăze  şi caju crud. Toate mixurile din gama NativeBox costă 10 lei.