„Proiectul de lege privitor la suveranitatea energetică“, care ar putea fi modificat înaintea prezentării sale finale în săptămânile viitoare, include obiectivele energetice ale Franţei pentru 2030, scrie Euractiv.
Deocamdată, acesta nu face referire la ţintele privind energia regenerabilă setate de UE.
Guvernul Ungariei va cere marilor retaileri alimentari să afişeze începând cu luna martie avertizări de preţ legate de produsele a căror dimensiune este mai redusă, a anunţat ministerul maghiar al economiei, scrie Reuters.
Inflaţia din Ungaria a atins un vârf de 25% în primul trimestru al anului trecut, cea mai ridicată din UE, ţara întâmpinând dificultăţi în a-şi revitaliza economia în condiţiile în care puterea de cumpărare este în scădere.
Date recente arată că vânzările de retail au avansat cu 0,8% în noiembrie în termeni lunari, deşi acestea au fost cu 8,7% mai mici în termeni anuali pe primele 11 luni ale anului pe fondul scăderii consumului.
Guvernul premierului Viktor Orban încearcă să revigoreze economia, care a înregistrat prima creştere trimestrială dintr-un an în T3, cu alegeri locale şi în cadrul Parlamentului European la orizont.
„În ultimele luni, fenomenul în care dimensiunea anumitor produse scade în timp ce preţurile acestora rămân neschimbate sau chiar cresc a atras o atenţie sporită în unele ţări“, se arată într-un comunicat al ministerului maghiar al economiei.
În linie cu noile reguli care vor intra în vigoare din martie şi vor fi valabile timp de două luni, retailerii alimentari cu o cifră de afaceri de peste 1 miliard de forinţi (2,6 milioane de euro) vor fi obligaţi să afişeze avertizări de preţ pentru produsele a căror dimensiune a scăzut în raport cu perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 – 1 iulie 2023. Producătorii de alimente, importatorii şi furnizorii vor fi de asemenea obligaţi să notifice retailerii cu privire la orice reduceri de cantitate.
Conform Portfolio, în cazul nerespectării regulilor, autoritatea pentru protecţia consumatorilor va lua măsuri. Consumatorii vor putea afla de asemenea despre produsele afectate de reducerea ambalajului din baza de informaţii disponibilă public pe website-ul Autorităţii Naţionale pentru Siguranţa Lanţului Alimentar (NEBIH).
„Consumul ar putea începe să crească. Totuşi, pentru ca această schimbare să fie semnificativă şi de durată, trebuie reclădită mai întâi încrederea consumatorilor, acesta fiind un proces mai de durată“, au declarat economiştii ING pentru Reuters.
Şi Franţa a atacat la finalul anului trecut fenomenul shrinkflaţiei. Ţara a înaintat Comisiei Europene un proiect de decret ce ar cere retailerilor alimentari locali să semnalizeze când costul unui produs rămâne neschimbat deşi dimensiunea acestuia scade, notează Bloomberg.
Dacă va fi susţinut de Bruxelles, decretul ar putea fi pus în aplicare în a doua jumătate a lunii martie.
În Germania, ministrul pentru protecţia consumatorilor Steffi Lemke vrea să acţioneze împotriva creşterilor ascunse de preţuri în supermarketuri cu o nouă lege care să interzică ambalajele de aceeaşi dimensiune cu conţinut redus, cât şi ambalajele mai mari cu conţinut nemodificat, potrivit freshplaza.com.
Un sondaj Ipsos recent realizat în rândul a 33 de ţări relevă că 46% dintre consumatori au observat fenomenul shrinkflaţiei. 48% dintre respondenţi consideră practica inacceptabilă, francezii fiind cei mai indignaţi.
♦ Ioan Gabrian, acţionar: Am încercat să vindem în anumite magazine mari, am fost la câteva întâlniri, dar nu s-a legat nimic. Ne-am dori să rămână ce e mai bun în ţară, dar nu suntem ajutaţi să pătrundem în piaţa românească.
Eco Fruct Total, o companie din inima Transilvaniei, vrea să-şi valorifice ciupercile şi fructele de pădure adunate din Carpaţi în piaţa românească, în loc să trimită anual sute de tone în vestul Europei. Însă, în ciuda eforturilor depuse de antreprenorii de la Cluj, produsele nu au ajuns pe rafturile marilor magazine din ţară, deşi au bătut la uşa retailerilor şi chiar au mers la mai multe întâlniri cu aceştia.
„Am încercat să vindem în anumite magazine mari, am fost la câteva întâlniri cu retailerii, dar nu s-a legat nimic, aşa că am continuat să vindem pe piaţa externă, în Austria, Franţa, Germania, Olanda şi Italia. Noi ne-am dori să rămână ce e mai bun în ţară, dar nu suntem ajutaţi să pătrundem în piaţa românească cu produsele“, a spus pentru ZF Ioan Gabrian, acţionar (50%) al companiei Eco Fruct Total, care îşi desfăşoară activitatea în localitatea Vânători din judeţul Cluj.
Compania a fost înfiinţată în urmă cu zece ani şi are o cifră de afaceri de aproape 1 milion de euro, astfel că antreprenorul spune că nu s-ar fi pus problema capitalui.
Mai mult, nici cantitatea nu reprezintă o provocare, deoarece au capacitatea de a asigura volume mai mari, conform cerinţelor comercianţilor, şi chiar ar putea realiza o procesare primară.
„De exemplu, avem 100 de tone de afine în fiecare an, aşa că nu s-ar fi pus problema de cantitate, iar pe lângă faptul că le putem da proaspete, avem şi capacitate de procesare. Apoi avem şi merişoare, mure, ciuperci şi plante medicinale, e o gamă largă. În plus, avem o grămadă de certificări pentru produsele noastre de la Institutul de Cercetări Biologice, de la Academia Română, de la Agenţia Pentru Protecţia Mediului, pentru care plătim an de an şi tot nu putem să vindem pe piaţa românească“, susţine antreprenorul.
Compania culege din Carpaţi, dar achiziţionează şi de la persoane fizice, ciuperci precum hribi de pădure, gălbiori, bureţi de rouă, bureţi de spin, crăiţe, trompeta piticulu, bureţi ţepoşi, zbârciog, râşcovi sau trufe, cât şi fructe de pădure, precum afine, merişoare, zmeură, mure, măceşe, cireşe amare de pădure, fructe de soc, coacăze sau frăguţe. De asemenea, are în portofoliu şi fructe de cultură şi de livadă, cum ar fi nuci sau alune, potrivit datelor de pe propriul site.
Ciupercile şi fructele de pădure sunt comercializaţi în stare proaspătă, congelate, deshidratate şi conservate şi ajung în Austria, Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Lituania, Polonia, Spania, Slovacia, Ungaria şi Elveţia. „Din dorinţa de a evolua şi a ne diversifica gama de produse, ne-am propus ca pe viitor să ne îndreptăm atenţia şi spre piaţa romănească oferind cetăţenilor produse obţinute din ciuperci şi fructe de pădure precum siropuri, dulceţuri şi ciuperci conservate în sos tomat şi ulei de măsline“, scrie pe site-ul companiei.
De curând, Ioan Gabrian a spus că au început să lucreze cu ROA Cluj sau Roade Online din Ardeal, un grup care reuneşte mai mulţi producători agroalimentari, mici sau medii, din Cluj şi împrejurimi, care livrează produsele direct clienţilor, pe baza unor comenzi făcute anterior, în câteva puncte în Cluj şi în localităţile din jur.
„ROA Cluj este un proiect bun, pentru că suntem strânşi mai mulţi producători şi vindem în Cluj-Napoca fructe proaspete, uscate sau congelate, în funcţie de comenzile clienţilor. Abia am început să vindem pe piaţa internă, pentru că până acum nu am fost deloc băgaţi în seamă“, a precizat Gabrian.
Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a ales pe Gabriel Attal, actual ministru al educaţiei, pentru postul postul de premier, scrie Politico.
„Preşedintele Republicii Franceze l-a numit pe Gabriel Attal în funcţia de prim-ministru, însărcinându-l să formeze un nou cabinet”, se arată în comunicatul de presă emis de instituţia prezidenţială.
Politicianul în vârstă de 34 de ani devine cel tânăr premier din istoria Franţei şi primul care se declară în mod deschis gay.
Gabriel Attal a părăsit partidul Socialist în 2016 pentru a se alătura pariului politic făcut de Macron. A fost ales în parlament în anul 2017 fiind numit după un an în funcţia de secretar pentru tineret, devenind cel mai tânăr membru al guvernului de la fondarea celei de-a cincea republici franceze.
Deşi tânăr experienţa politică a lui Attal este una vastă. Acesta a mai ocupat funcţia de purtător de cuvânt al guvernului, devenind mai apoi ministru de finanţe, iar din luna iulie ministru al educaţiei, fiind acum numit în fruntea guvernului.
În calitatea sa de ministru al educaţiei a interzis abaya în şcolile publice, o rochie lungă purtată de femeile musulmane.
Attal a vorbit în mod public despre viaţa sa personală şi copilărie deplângând actele de bullying şi homofobie la care a fost supus în timpul liceului.
„Când l-am numit ministru al educaţiei ştiam că are curajul şi energia potrivită pentru această funcţie”, a declarat Macron într-un interviu din decembrie. „Sunt mândru că am crescut noi talente”.
Cum au relatat marile ziare franceze vestea:
Carrefour SA din Franţa a retras de pe rafturile magazinelor gustările şi băuturile răcoritoare ale PepsiCo Inc. din cauza creşterilor recente de preţuri, în cea mai recentă izbucnire a conflictului dintre retaileri şi companiile alimentare, pe fondul reducerii puterii de cumpărare a consumatorilor, raportează Bloomberg.
Începând de joi, lanţul a retras din supermarketurile din Franţa produsele PepsiCo, cum ar fi băuturile răcoritoare şi chipsurile Doritos, înlocuindu-le cu o notă care spune că majorările de preţ ale companiei alimentare americane sunt „inacceptabile”, a declarat o purtătoare de cuvânt.
Măsura survine în contextul în care retailerii din întreaga Europă se confruntă cu presiuni continue pentru a menţine preţurile la un nivel scăzut. Deşi inflaţia a coborât într-o oarecare măsură faţă de nivelurile maxime de anul trecut, comercianţii de produse alimentare şi-au văzut marjele de profit diminuate în timp ce încearcă să împiedice cumpărătorii să se orienteze către magazinele cu preţ redus, precum Lidl şi Aldi.
PepsiCo s-a aflat „în discuţii cu Carrefour vreme de mai multe luni” pentru a rezolva problema preţurilor, potrivit unui purtător de cuvânt. „Vom continua să facem tot ce se poate pentru a ne asigura că produsele noastre vor fi în continuare disponibile pentru consumatori”. În octombrie anul trecut, compania a declarat că majorările de preţuri vor rămâne, în linii generale, la nivelul inflaţiei.
Acţiunile Carrefour au crescut cu 0,9% în 2024, în timp ce acţiunile PepsiCo au crescut cu 1%.
Compania franceză a început anul trecut să reclame furnizorii de alimente pentru practica de a reduce dimensiunile pachetelor, menţinând în acelaşi timp preţurile ridicate.
Preţurile la produsele alimentare au făcut obiectul unei examinări intense în Europa în ultimul an, deoarece consumatorii au fost afectaţi de una dintre cele mai mari crize ale costului vieţii din ultimele decenii.
Niciodată atât de mulţi francezi nu s-au declarat pregătiţi să-şi vândă cadourile de Crăciun ca în acest an, revelă un sondaj recent realizat de institutul Kantar pentru eBay, potrivit Le Figaro. De acest Crăciun, aproape 23% dintre francezi se aşteaptă să recurgă la această practică mai mult sau mai puţin tabu, cu 6% mai mult decât anul trecut şi cu 10% în creştere în ultimii 10 ani. “Acest fenomen se manifestă în special în rândul celor cu vârste cuprinse între 25 şi 44 de ani, cu copii şi locuind în zonele cu cea mai scăzută putere de cumpărare”, potrivit sondajului. Un alt sondaj, realizat în noiembrie de Toluna Harris Interactive pentru Federaţia Fevad, estima chiar că nu un sfert, ci o treime (34%) dintre francezi se gândesc să-şi revândă pe internet cadourile primite.
Un avion de tip charter al companiei Legend Airlines, înregistrată în România, a fost blocat timp de patru zile pe un aeroport din Franţa din cauza unor temeri privind un potenţial trafic de persoane, potrivit presei internaţionale. Avionul a primit voie să decoleze între timp însă, scrie agenţia de presă AP.
Aeronava de tip Airbus A340 avea la bord peste 300 de persoane din India, ce aveau drept destinaţie Nicaragua. Cei mai mulţi pasageri vor reveni în India, scrie Al Jareeza, citând un avocat implicat în acest caz.
Avionul venea din Emiratele Arabe Unite (aeroportul Fujairah) şi a oprit în Franţa (la Vatry) pentru a alimenta. Autorităţile franceze au primit însă o informaţie cum că pe cursă s-ar afla victime ale traficului de persoane, aşa că aeronava a fost ţInută mai multe zile la sol pentru investigaţii.
Compania aeriană Legend Airlines este operată de firma Legend Airlines SRL, cu sediul pe Bulevardul Pipera, judeţul Ilfov, conform site-ului propriu. Tot acolo apare că are certificat de operator aeriană înregistrat la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, iar directorul general este Nicolae Stoica. Conform aceleiaşi surse, firma operează zboruri charter şi ACMI (leasing, închiriază aeronava unei alte companii). Legend Airlines are o aeronavă Airbus A340, arată acelaşi site, acesta fiind acelaşi tip de avion despre care presa străină scrie că a fost blocat la sol în Franţa.
“Compania aeriană românească Legend Airlines readuce la viaţă un avion clasic, cu o vechime de 15,2 ani, de tip Airnbus A340-300. Aeronava e deţinută de Airbus Financial Services şi a fost retrasă din circulaţie de către Air Belgium”, scrie pe site-ul Legend Airlines, informaţia fiind datată acum un an.
Despre operatorul aeriană apare informaţia cum că a primit certificatul de la autorităţile aeronautice din România în septembrie 2021.
“Firma SC Legend Airlines SRL a fost înregistrată în iulie 2020 şi e deţInută de Radu Cristian Gâdea”, scrie pe site-ul Legend Airlines. Radu Gâdea este procurement & technical manager la Romania Airport Services, potrivit Linkedin.
Potrivit platformei termene.ro însă, actionari sunt Ramin Youresh şi Timor Shah Shabab, din Afganistan, cu cetăţenie obţinută în Emiratele Arabe Unite. Ei deţin şi Tim Aerospace SRL.
Legend Airlines a avut afaceri de 2.900 de euro în 2022. Tim Aerospace apare cu afaceri zero.
Potrivit noilor previziuni pe termen lung, Marea Britanie va fi cea mai performantă economie majoră a Europei în următorii 15 ani, reducând decalajul faţă de Germania şi extinzându-şi avansul faţă de Franţa.
Centrul de Cercetare Economică şi de Afaceri (CEBR) a prezis că, în Marea Britanie, creşterea PIB-ului se va situa între 1,6% şi 1,8% în perioada de până în 2038, ceea ce o va ajuta să îşi păstreze poziţia de a şasea economie a lumii, informează Bloomberg.
Prognozele publicate marţi prevăd că Marea Britanie va scăpa de unele probleme economice care durează de ani de zile şi care au avut ca factori Brexitul şi o serie de şocuri, printre care pandemia şi inflaţia în creştere.
Economia Marii Britanii a fost îngreunată de creşterea anemică a productivităţii de la criza financiară încoace, iar în ultimii ani au apărut şi probleme legate de oferta de forţă de muncă. Asta a determinat Banca Angliei să adopte o viziune mai pesimistă asupra perspectivelor de creştere economică ale Regatului Unit în următorii ani.
Clasamentul mondial în 2023:
Cum ar arăta clasamentul în 2038 conform previziunilor CEBR:
Conform clasamentului economic mondial pe termen lung al CEBR, economia Regatului Unit ar creşte mai rapid decât toate cele patru mari economii din zona euro, Franţa, Germania, Italia şi Spania, dar nu la fel de rapid ca SUA.
Compania de consultanţă economică se aşteaptă ca China să depăşească SUA ca cea mai mare economie mondială în 2037, cu o dublare a PIB-ului mondial determinată de faptul că economiile în curs de dezvoltare vor recupera decalajul faţă de cele avansate.
Până în 2038, Italia va ieşi din primele 10 economii ale lumii, fiind înlocuită de Coreea de Sud. SUA şi Germania vor coborî în clasament, în timp ce India şi Brazilia, două economii în curs de dezvoltare, vor urca.
Franţa va avea performanţe inferioare celor ale Marii Britanii, în special din cauza sectorului public extins şi a nivelului ridicat de impozitare, în timp ce încetinirea producţiei din Germania va ajuta Marea Britanie să reducă decalajul.
Oraşul francez Montpellier din sudul Franţei a devenit ultima metropolă europeană care permite tuturor locuitorilor săi să călătorească cu transportul public gratuit, scrie The Guardian. Întregul Luxemburg a renunţat la bilete şi abonamente pentru transportul public în 2020, după ce capitala estonă Tallinn a introdus această politică în anul 2013. Vizitatorii şi turiştii vor plăti în continuare 1,60 euro pe călătorie. Michael Delafosse, primarul socialist al oraşului cu 500.000 de locuitori, a declarat că iniţiativa face parte dintr-un “angajament european pentru climat şi puterea de cumpărare”.
Franţa face presiuni pentru ca băncile să nu fie trase la răspundere pentru nerespectarea normelor de muncă şi de mediu ale clienţilor lor, în contextul în care au început discuţiile privind noile norme UE în materie de diligenţă, potrivit Financial Times.
Negociatorii guvernelor din blocul comunitar, Parlamentul European şi Comisia Europeană vor încerca să ajungă miercuri la un acord asupra textului, iar Parisul va solicita ca băncile să fie scutite, cel puţin temporar, de noile norme de diligenţă sau ca acestea să fie modificate.
Franţa, ţara care găzduieşte unul dintre cele mai mari sectoare bancare din blocul comunitar, a susţinut că o aplicare mai largă a normelor, care să includă şi clienţii finali ai băncilor, ar împiedica creditarea, deşi unii legislatori europeni nu sunt de acord cu acest punct de vedere. Instituţiile financiare ar putea fi scutite, parţial sau total, de noile norme în timpul unei perioade de introducere treptată, au declarat mai multe persoane apropiate discuţiilor.
Obligaţia impusă companiilor de a raporta, dar şi de a preveni abuzurile în materie de guvernanţă socială şi de mediu în lanţurile lor de aprovizionare ar putea afecta peste 13.000 de întreprinderi din UE, în funcţie de rezultatul negocierilor.
În conformitate cu aceste norme, grupurile societăţii civile ar putea acţiona în instanţă întreprinderile pentru prejudiciile cauzate de impactul lanţurilor lor de aprovizionare. O discuţie controversată are în vedere necesitatea întreprinderilor de a elabora şi îndeplini o serie precisă de planuri care să asigure tranziţia climatică.
Parisul a argumentat că, în forma sa actuală, textul ar face ca băncile să fie responsabile atât pentru clienţii lor, cât şi pentru furnizori, spre deosebire de companii, care sunt responsabile doar pentru furnizori.
„Ceea ce noi cerem este o aplicare egala a aceloraşi reguli atât pentru companii, cât şi pentru bănci”, a declarat unul dintre oficiali. Un al doilea oficial a insistat asupra faptului că Franţa nu urmăreşte o derogare pentru bănci, ci doar o „aplicare egală a regulilor”.
Deputaţii din Parlamentul UE, care trebuie să aprobe textul final, au cerut includerea instituţiilor financiare, având în vedere impactul acestora asupra deciziilor de investiţii ale întreprinderilor şi capacitatea lor de a influenţa comportamentul companiilor prin intermediul normelor de creditare.
„De ce vrem ca noile măsuri să fie aplicate şi în rândul serviciilor financiare? Pentru că avem nevoie de ele pentru a impune obligaţia de diligenţă în cazul operatorilor din economia reală, deoarece acestea creează impactul asupra drepturilor omului pe teren”, a declarat René Repasi, un deputat socialist german.
Italia, Spania şi Republica Cehă se numără printre ţările care susţin poziţia Franţei, au declarat trei persoane familiare cu discuţiile, în timp ce poziţia Germaniei este mai puţin clară, iar alte câteva state membre nu sunt de acord.