Tag: franciza

  • Gloria Jean’s mută cafeneaua de lângă hotelul Double Tree

    Compania care deţine franciza Gloria Jean’s pe piaţa locală deschide o nouă cafenea pe Bulevardul Unirii, cea mai mare din portofoliul firmei în România.

    Ca­feneaua va funcţiona pe o suprafaţă totală de 356 de metri pătraţi, pe două ni­veluri, investiţia totală pentru această inau­gurare fiind de 140.000 de euro. Cafeneaua va fi deschisă la jumătatea lunii iunie.

    „Noua cafenea va fi amplasată în blocul Apulum 94, unde a funcţionat Bank of Cyprus. Va avea o terasă de 100 de metri pătraţi şi lounge-uri dedicate, într-un nou concept estetic. Va fi cea mai mare unitate Gloria Jean’s şi singura dispusă pe două niveluri“, spune Dan Stoicescu, direc­tor de dezvoltare în cadrul reprezentanţei locale a lanţului australian de cafenele Gloria Jean’s.  

  • Doi antreprenori unguri şi-au făcut un business în Bucureşti cu aparate de electrostimulare care fac clienţii să slăbească fără efort

    Richard şi Arpad Rudas speră să schimbe percepţia românilor despre sport şi apoi să transfere experienţa acumulată pe piaţa locală într-un business internaţional.

    Muzică alertă la maximum, un birou de recepţie atipic în forma unei mingi albe uriaşe şi o cameră în care se află la loc de cinste două aparate asemănătoare celor descrise de Steve Perry în volumele Star Wars – care, potrivit autorului, aveau rolul de a stimula artificial musculatura utilizatorilor, ameninţată cu atrofierea în urma navigaţiei pe planete cu gravitaţia scăzută – sunt lucrurile care te frapează la o vizită în birourile fraţilor Richard şi Arpad Rudas, fondatorii afacerii Fit Express.

    Depăşind bariera fantasticului, aparatul format dintr-o unitate de care sunt conectate centuri care au rolul de a transmite impulsuri electrice spre muşchii utilizatorului a început să prindă avânt şi pe piaţa autohtonă şi să le aducă antreprenorilor Richard şi Arpad Rudas venituri de 300.000 de euro după doi ani de activitate. Cei doi fraţi distribuie aparatele de stimulare electrică musculară (tehnologia EMS) ale producătorului ungar XBody prin intermediul companiei Fit Express, sub care operează şi un studio dotat cu două astfel de aparate, dar şi un sistem de francize prin care şi alţi antreprenori pot deschide studiouri similare.

    De la inaugurarea propriului studio, în 2013, în zona Piaţa Victoriei, circa 700 de persoane le-au trecut pragul. „Vin fie cei care nu au timp, vin sportivi care vor să îşi crească anduranţa, sau dimpotrivă, vin oameni care nu sunt sportivi, nu pot face sport sau sunt pur şi simplu leneşi“, îşi descriu cei doi fraţi clienţii ţintă.

    Cei doi au investit 24.000 de euro în inaugurarea propriului studio, costul fiind generat de preţul aparatelor, cam cât al unei maşini. „Investiţia minimă într-o astfel de afacere este 12.000 de euro, iar 90% din persoanele care cumpără aparatul folosesc ajutoarele noastre financiare, leasing, lease back, ori achiziţiile intracomunitare, fără TVA.“ Din experienţa lor, aproape 90% din cei care cumpără primul aparat se întorc în câteva luni pentru a-l achiziţiona pe al doilea, pe seama unui return of investment de maximum şase luni. Astfel, în ultimii doi ani au fost deschise pe piaţa locală 50 de studiouri dotate cu aparate XBody, dintre care 14 sub franciza Fit Express.

    Printre cei interesaţi de o astfel de afacere se află şi antreprenorul Mihai Pleşea, cunoscut pentru implicarea în afacerile Otto Courier şi Cargus, care a deschis în decembrie 2014 Luxury Studios în zona Pipera, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, dorindu-şi să construiască un lanţ de studiouri luxoase în România care să fie dotate cu aparatele XBody. În luna deschiderii, antreprenorul estima încasări de 17.000 de euro pentru primele luni de activitate şi, ulterior, o cifră de afaceri anuală de 300.000 de euro. Studioul lui Pleşea mizează pe clienţii premium, iar câţiva executivi care lucrează în zona Pipera au semnat deja contractele anuale platinum de 7.000 de euro.

    Aparatele XBody au adus un bun prilej de lansare în antreprenoriat şi pentru sportivi: fotbaliştii Bănel Nicoliţă, Valentin Badea, Marius Alexe şi atleta Monica Iagăr şi-au deschis astfel de studiouri sub franciza fraţilor Rudas. „În 2012 ne străduiam să ne convingem prietenii să testeze aparatul gratis, treptat, iar acum lucrurile s-au inversat, suntem mai căutaţi noi şi facem cu dificultate faţă deschiderii studiourilor şi vânzărilor generate de acestea“, explică fraţii Rudas.

    Născuţi în Ungaria, cei doi fraţi au venit în România împreună cu tatăl lor, ambasador al Ungariei în România în perioada 1990-1995, şi cu mama lor, de origine româncă. Richard Rudas a absolvit Facultatea de Economie în cadrul Academiei de Studii Economice în anul 2000 şi a avut o carieră „versatilă“, după cum el însuşi o descrie pe profilul de LinkedIn: a lucrat în departamentul de risk management al OTP Bank, în firme de publicitate şi în compania de consultanţă în imobiliare The Advisors, unde este în continuare consultant. Arpad Rudas a plecat să studieze în Statele Unite ale Americii, unde, după ce a absolvit Fullerton College din California, şi-a început cariera în cadrul Wells Fargo, o bancă cu filiale răspândite pe coasta de vest a Americii, apoi a ocupat o poziţie de manager peste cinci magazine în cadrul lanţului Abercrombie & Fitch.

  • A vândut legume la tarabă în piaţă şi acum face 3 milioane de euro pe an îmbrăcând bărbaţii din România

    Teodora Burz are 37 de ani, iar ultimii opt şi i-a petrecut făcând naveta între România şi Italia, China şi Turcia, pieţe unde a lucrat pentru branduri de modă străine. 
     
    În toamna anului trecut ea a preluat funcţia de director de marketing şi expansiune al Orka Holding, un grup din Turcia, prezent şi pe piaţa locală, care deţine în portofoliu peste 400 de magazine de modă pentru bărbaţi deschise pe aproape 40 de pieţe de la nivel internaţional. În paralel este şi country manager al Orka Holding în România, unde sunt deschise şapte magazine cu afaceri de 2,6 mil. euro în 2012.

    Orka Holding este o companie fondată în 1986 de doi oameni de afaceri din Turcia, specializată în producţia şi retailul de haine pentru bărbaţi sub trei branduri, respectiv Tween şi Damat care se adresează segmentului mediu plus şi D’S Damat pentru persoanele cu venituri medii. Un costum Damat-Tween costă circa 450 de euro, în timp ce unul D’S Damat costă 180 de euro.

    La vârsta de cinci ani, Teodora Burz a decretat că trebuie să câştige proprii bani, aşa că şi-a însuşit o mică parcelă din grădina casei părinţilor ei pentru a cultiva cu grijă şi simţ de răspundere vinete, roşii, ceapă şi ardei. „Atunci mi s-a dezvoltat cel mai bine simţul competiţiei şi al lucrului bine-făcut“, spunea Burz, pentru tirnaveni.ro. După „recoltă“, îşi ducea legumele la piaţa din Târnăveni, de una singură „Oamenii erau încântaţi să cumpere de la un copil, aşa că eram prima care-şi vindea marfa“, mai spune Burz, citată de aceeaşi sursă.

    Primul său contact cu compania din Turcia a avut loc acum 13 ani, când a decis să îi aducă în România în sistem de franciză. La momentul acela era managing partner în cadrul retailerului local Ziggo House. În 2006 s-a retras din afacere pentru a pleca în Italia, iar după plecarea ei turcii de la Orka Holding s-au retras şi ei pentru a reintra direct în 2010. În momentul acela Teodora Burz a preluat funcţia de country manager.

    Executivul a plecat din România în Italia în 2006, la cinci ani după ce pusese bazele Ziggo House, care la momentul acela ajunsese la şase magazine (cu cele aduse în franciză), îşi aminteşte ea. Pentru Einstein Progetti & Prodotti spa – care are în portofoliu branduri precum Absolut Joy şi Sexy Woman – a lucrat trei ani, ocupându-se de departamentul de marketing şi de relaţiile externe.

    În 2009 era prezentă la un târg de profil din Barcelona când i-a cunoscut pe oficialii de la Semir, un retailer chinez cu aproape 4.000 de magazine. Chinezii au căutat iniţial franciza unui brand italian şi se uitau la numele din portofoliul Einstein Progetti & Prodotti. În final au primit drepturile de producţie şi distribuţie ale unuia dintre ele, iar Teodora Burz a plecat în China pentru a pune bazele businessului. A rămas acolo un an, iar când s-a întors cei de la Damat au convins-o să vină înapoi în România.

  • Cronică de film: Cartea junglei

    Mowgli (debut pentru Neel Sethi), băiatul pierdut în jungla indiană, este crescut de un lup pe nume Raksha (voce – Lupita Nyong’o), devenind astfel parte a haitei. Dar oamenii sunt priviţi cu destul de multă reţinere în junglă din cauza naturii lor destructive, iar cel mai puternic oponent al lui Mowgli este tigrul bengalez Shere Khan (Idris Elba). Tânărul Mowgli ia astfel decizia de a părăsi haita pentru a-şi proteja familia şi îl întâlneşte pe Baloo (Bill Murray), ursul leneş, dar mai mereu înfometat.

    Este celebra carte a lui Rudyard Kipling, scrisă în 1894 şi adaptată pentru marele ecran într-o manieră deosebită de cazurile anterioare. Franciza Cartea Junglei, deţinută, desigur, de Disney, include cinci filme, două seriale de televiziune, trei jocuri video şi trei reviste de benzi desenate. Filmul de animaţie din 1967 a fost mult timp considerat drept cea mai bună adaptare a poveştii, chiar dacă scenariul şi personajele, ba chiar şi modul de pronunţie a numelor au diferit de povestea scrisă de Kipling.

    Acum regizorul Jon Favreau a dat înapoi poveştii ceea ce anii ’70 i-au luat: teama şi întunericul junglei. Idris Elba îi dă voce lui Shere Khan într-un mod fantastic: felul în care vorbeşte este intimidant, iar intenţiile sunt evidente din tonul său. Este uimitor cât de bine i se potrivesc actorului, sau vocii sale, rolurile negative – lucru remarcat şi de producători, care îi servesc tot mai des astfel de partituri.

    Efectele speciale din Cartea Junglei sunt unele dintre cele mai bune din ultimii ani, vizionarea filmului în 3D ducându-te adânc în lumea imaginată de Kipling. Fiecare cascadă, fiecare copac sau piatră este creată cu atât de multe detalii încât nu poţi decât să rămâi surprins de treaba pe care a făcut-o echipa condusă de Favreau, o echipă confirmată de box-office în filme precum Gravity.

    Cu toate acestea, cele mai multe aprecieri le merită regizorul, pentru că a reuşit să introducă scene cu un puternic impact emoţional, reuşind astfel să stârnească interes faţă de o poveste pe care cei mai mulţi dintre noi o cunoaştem de multă vreme.

    Ca în multe alte cazuri, părerile sunt împărţite; mai mulţi critici consideră inutile scenele muzicale ale filmului, cu melodii precum Bare Necessities sau I Wan’na Be Like You. Acestea fac parte însă din istoria acestei francize, iar ignorarea acestora ar fi supărat, poate, o parte din spectatori; nu trebuie să uităm, în aceeaşi măsură, că este în primul rând un film pentru copii. Faptul că o melodie întrerupe desfăşurarea normală a intrigii poate fi trecut cu vederea.

    În concluzie, Cartea Junglei este un film pentru spectatorii de toate vârstele; pentru cei mai mici, este o bună ocazie de a face cunoştinţă cu personajele imaginate de Kipling.

    Nota: 8/10

  • Charlize Theron va juca în “Furios şi iute 8” alături de Vin Diesel şi Dwayne Johnson

    Charlize Theron se va întâlni cu cineastul F. Gary Gray a doua oară. Actriţa născută în Africa de Sud a mai lucrat cu regizorul în filmul “Italian Job” din 2003.

    Potrivit Variety, Charlize Theron va juca în “Furios şi iute” alături de Vin Diesel, Dwayne Johnson, Jason Statham şi Michelle Rodriguez. Povestea acestui nou episod din franciza “Furios şi iute” nu a fost încă devoalată de producători, iar rolul actriţei a fost descris în manieră foarte vagă. Conform Variety, actriţa va juca un personaj negativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A vândut legume la tarabă în piaţă şi acum face 3 milioane de euro pe an îmbrăcând bărbaţii din România

    Teodora Burz are 37 de ani, iar ultimii opt şi i-a petrecut făcând naveta între România şi Italia, China şi Turcia, pieţe unde a lucrat pentru branduri de modă străine. 
     
    În toamna anului trecut ea a preluat funcţia de director de marketing şi expansiune al Orka Holding, un grup din Turcia, prezent şi pe piaţa locală, care deţine în portofoliu peste 400 de magazine de modă pentru bărbaţi deschise pe aproape 40 de pieţe de la nivel internaţional. În paralel este şi country manager al Orka Holding în România, unde sunt deschise şapte magazine cu afaceri de 2,6 mil. euro în 2012.

    Orka Holding este o companie fondată în 1986 de doi oameni de afaceri din Turcia, specializată în producţia şi retailul de haine pentru bărbaţi sub trei branduri, respectiv Tween şi Damat care se adresează segmentului mediu plus şi D’S Damat pentru persoanele cu venituri medii. Un costum Damat-Tween costă circa 450 de euro, în timp ce unul D’S Damat costă 180 de euro.

    La vârsta de cinci ani, Teodora Burz a decretat că trebuie să câştige proprii bani, aşa că şi-a însuşit o mică parcelă din grădina casei părinţilor ei pentru a cultiva cu grijă şi simţ de răspundere vinete, roşii, ceapă şi ardei. „Atunci mi s-a dezvoltat cel mai bine simţul competiţiei şi al lucrului bine-făcut“, spunea Burz, pentru tirnaveni.ro. După „recoltă“, îşi ducea legumele la piaţa din Târnăveni, de una singură „Oamenii erau încântaţi să cumpere de la un copil, aşa că eram prima care-şi vindea marfa“, mai spune Burz, citată de aceeaşi sursă.

    Primul său contact cu compania din Turcia a avut loc acum 13 ani, când a decis să îi aducă în România în sistem de franciză. La momentul acela era managing partner în cadrul retailerului local Ziggo House. În 2006 s-a retras din afacere pentru a pleca în Italia, iar după plecarea ei turcii de la Orka Holding s-au retras şi ei pentru a reintra direct în 2010. În momentul acela Teodora Burz a preluat funcţia de country manager.

    Executivul a plecat din România în Italia în 2006, la cinci ani după ce pusese bazele Ziggo House, care la momentul acela ajunsese la şase magazine (cu cele aduse în franciză), îşi aminteşte ea. Pentru Einstein Progetti & Prodotti spa – care are în portofoliu branduri precum Absolut Joy şi Sexy Woman – a lucrat trei ani, ocupându-se de departamentul de marketing şi de relaţiile externe.

    În 2009 era prezentă la un târg de profil din Barcelona când i-a cunoscut pe oficialii de la Semir, un retailer chinez cu aproape 4.000 de magazine. Chinezii au căutat iniţial franciza unui brand italian şi se uitau la numele din portofoliul Einstein Progetti & Prodotti. În final au primit drepturile de producţie şi distribuţie ale unuia dintre ele, iar Teodora Burz a plecat în China pentru a pune bazele businessului. A rămas acolo un an, iar când s-a întors cei de la Damat au convins-o să vină înapoi în România.

  • Ce averea fabuloasă are scriitoarea J. K. Rowling, autoarea seriei “Harry Potter”

    J. K. Rowling, autoarea seriei “Harry Potter”, a obţinut până în prezent un profit de 7.5 miliarde de lire sterline de pe urma francizei de succes, deşi au trecut zece ani de la lansarea ultimului volum din saga despre băiatul vrăjitor, potrivit contactmusic.com.

    Publicaţia The Sun a dezvăluit că profitul de pe urma francizei Harry Potter nu se ridică cu precizie în prezent la 7.5 miliarde de lire sterline, în schimb J. K. Rowling ar putea acumula în anii următori, conform predicţiilor financiare, o avere estimată la 17 miliarde de lire sterline, scrie Mediafax.

    Câştigul înregistrat de romancieră a continuat să crească pe măsura succesului de box office al ultimelor trei ecranizări din franciză, ce se vor lansa pe parcusul anilor următori. Pe de altă parte, scriitoare a mai avut benefiici şi din transpunerea teatrală ale celor două dramatizări după saga “Harry Potter”, la care se adaugă venitul individual înregistrat pe site-ul personal, Pottermore.

    Totodată, Rowling primeşte 1 liră sterlină pentru fiecare exemplar al cărţii vândut în lume. Din vânzările exemplarelor cărţii, s-a înregistrat o sumă în jur de 141 de milioane de lire sterline doar în Marea Britanie şi Statele Unite din anul 2008 până în prezent, potrivit The Sun. Pe de altă parte, de-a lungul ultimilor trei ani, Rowling a câştigat aprope 70 de milioane de lire sterline din vânzarea de cărţi în versiune electronică, prin site-ul Pottermore.

  • Ce averea fabuloasă are scriitoarea J. K. Rowling, autoarea seriei “Harry Potter”

    J. K. Rowling, autoarea seriei “Harry Potter”, a obţinut până în prezent un profit de 7.5 miliarde de lire sterline de pe urma francizei de succes, deşi au trecut zece ani de la lansarea ultimului volum din saga despre băiatul vrăjitor, potrivit contactmusic.com.

    Publicaţia The Sun a dezvăluit că profitul de pe urma francizei Harry Potter nu se ridică cu precizie în prezent la 7.5 miliarde de lire sterline, în schimb J. K. Rowling ar putea acumula în anii următori, conform predicţiilor financiare, o avere estimată la 17 miliarde de lire sterline, scrie Mediafax.

    Câştigul înregistrat de romancieră a continuat să crească pe măsura succesului de box office al ultimelor trei ecranizări din franciză, ce se vor lansa pe parcusul anilor următori. Pe de altă parte, scriitoare a mai avut benefiici şi din transpunerea teatrală ale celor două dramatizări după saga “Harry Potter”, la care se adaugă venitul individual înregistrat pe site-ul personal, Pottermore.

    Totodată, Rowling primeşte 1 liră sterlină pentru fiecare exemplar al cărţii vândut în lume. Din vânzările exemplarelor cărţii, s-a înregistrat o sumă în jur de 141 de milioane de lire sterline doar în Marea Britanie şi Statele Unite din anul 2008 până în prezent, potrivit The Sun. Pe de altă parte, de-a lungul ultimilor trei ani, Rowling a câştigat aprope 70 de milioane de lire sterline din vânzarea de cărţi în versiune electronică, prin site-ul Pottermore.

  • Cronică de film: Deadpool

    Aceasta nu este prima apariţie a lui Deadpool, mercenarul cu gura spurcată, pe marele ecran, însă de data aceasta este cea potrivită. Prima iteraţie a supereroului a avut loc în filmul „X-MEN Originis: Wolverine”, dar personajul a fost redus la o schiţă, iar gura i-a fost cusută. Lucru care, lesne de înţeles, i-a înfuriat pe fani. Aşa că după 7 ani, Deadpool revine pe ecran, mai sângeros şi mai glumeţ ca niciodată. Personajul în cauză este interpretat de Ryan Reynolds, rol ce i se potriveşte de minune. Spiritul comic al actorului se mulează perfect pe tipologia personajului (tot timpul pus pe glume, are o replică la orice şi foloseşte umorul ca metodă de protecţie).

    În plus, Deadpool se diferenţiază de celelalte filme cu supereroi prin faptul că nu se sfieşte să ne arate consecinţele acţiunilor violente ale personajelor (sânge, momente brutale) şi nici cuvintele obscene nu sunt evitate. Un alt element care transpune din benzile desenate este faptul că Deadpool interacţionează cu spectatorii (ruperea celui de-al patrulea perete – zidul imaginar aflat între public şi actori).
    Şi restul actorilor din distribuţie îşi interpretează rolurile bine, deşi mi-aş fi dorit să văd un alt personaj negativ în locul lui Ajax, care este unidimensional. Chiar dacă Deadpool aruncă multe replici împotriva filmelor generice cu supereroi, nici producţia în cauză nu iese prea mult din tipare, aşa că să nu vă aşteptaţi să vedeţi ceva complet nou.

    Regia este semnată de Tim Miller (aflat la primul său lungmetraj, dar nominalizat la Oscar pentru scurtmetrajul animat Gopher Broke), iar scenariul este semnat de Rhett Reese şi Paul Wernick, care au mai lucrat împreună şi la Zombieland. În distribuţie îi regăsim pe Ryan Reynolds (Woman in Gold, Safe House, Fireflies in the Garden), Morena Baccarin (V, Serenity, Back in the Day), T.J. Miller (Transformers: Age of Extinction, Big Hero 6, Silicon Valley), Ed Skrein (The Transporter Refueled, The Sweeney, Kill Your Friends) şi Karan Soni (Safety Not Guaranteed, Blunt Talk, Linked Out).

    Succesul de box-office stă mărturie faptului că lumea aştepta o schimbare în modul de abordare a filmelor inspirate de benzi desenate; chiar dacă universul Marvel, folosind reţeta clasică de eroi care vor să salveze lumea, continuă să aducă miliarde de dolari în conturile Disney,
    Deadpool este un film amuzant, violent, care iese oarecum din tiparele filmelor cu supereroi, iar dacă aţi găsit trailerul ca fiind amuzant, sigur o să râdeţi şi la cinema.
     

  • Petit Bateau deschide al doilea magazin în Bucureşti şi aşteaptă venituri de 250.000 de euro în primul an de funcţionare

    Petit Bateau, marca franceză de vestimentaţie care a inventat body-ul pentru bebeluşi, deschide al doilea magazin în Bucureşti, pe Calea Dorobanţilor nr. 159 (lângă Colegiul Naţional I.L. Caragiale), rezultatul unei investiţii de 175.000 de euro.

    La cinci ani de la inaugurarea primului magazin, în Băneasa Shopping City, grupul Le Manoir, deţinătorul francizei Petit Bateau în România, deschide un al doilea magazin exclusiv Petit Bateau, pentru a aduce mai aproape de clienţii din centrul Bucureştiului îndrăgitele haine pentru copii şi bebeluşi. „Piaţa a evoluat în aceşti cinci ani, iar al doilea magazin Petit Bateau vine să satisfacă cererea din partea clienţilor, care sunt din ce în ce mai numeroşi”, spune Maria Preotu, general manager Petit Bateau. Noul magazin are o suprafaţă de circa 60 mp şi oferă preponderent îmbrăcăminte şi lenjerie de corp pentru bebeluşi şi copii până la 12 ani, alături de o gamă mai restrânsă de textile pentru adolescenţi şi adulţi.

    Noul magazin Petit Bateau a necesitat o investiţie de 175.000 euro, iar Le Manoir estimează o cifră de afaceri de 250.000 euro în primul an de funcţionare. Compania şi-a propus deschiderea unui al treilea punct de desfacere Petit Bateau în următorii ani în Bucureşti şi ia în considerare extinderea francizei în alte oraşe din ţară. Petit Bateau, parte din Grupul Rocher, are 3.000 de salariaţi şi 4.300 de puncte de vânzare în întreaga lume şi produce anual 28 de milioane de piese vestimentare, dintre care 3,4 milioane de tricouri.

    Franciza Petit Bateau face parte din grupul Le Manoir, prezent pe piaţa românească din anul 2004. Lider în domeniul importului şi distribuţiei de produse de gastronomie fină şi vinuri premium, Le Manoir deţine şi o societate de distribuţie de produse gastronomice şi vinuri pentru sectorul HORECA, magazinele Comtesse du Barry, măcelăria La Boucherie Française, restaurantul Le Bistrot Fançais, ciocolateria Michel Cluizel şi restaurantul take-away cu specific japonez SushiRoom. La nivel de grup, cifra de afaceri a Le Manoir în 2015 s-a ridicat la 5 milioane euro.