BusinessMagazin

Tag: fonduri europene

  • Firea scoate de la naftalină un proiect iniţiat de Nicolae Ceauşescu

    “Avem nevoie ca de aer să putem să dezvoltăm acces rapid către Aeroportul Internaţional Otopeni. Ne dorim un acces rapid către localităţile dunărene şi am vorbit deja şi sper să depăşim nivelul doar de discuţie, pentru că pregătim acum o updatare a vechiului studiu de fezabilitate în ceea ce priveşte un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor, mă refer la proiectul Canalul Dunăre-Bucureşti”, a declarat primarul Gabriela Firea pentru Radio România Actualităţi, ocazie cu care a spus că acest proiect să poată fi finanţat şi din fonduri europene.

    Prezentă şi ea la eveniment, Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională, a spus este posibilă finanţarea din bani europeni a unui studiu de fezabilitate pentru acest proiect, numai dacă s-ar prezenta o argumentaţie solidă şi o cerere oficială., şi că, până în acest moment, din partea României, nu a fost primită, deocamdată, nicio propunere în legătură cu Canalul Dunăre-Bucureşti.

  • 95 de microbuze pentru elevii de peste Prut

    În urmă licitaţiei organizate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene pentru achiziţionarea unor microbuze care vor fi donate elevilor din Republica Moldova, Renault a livrat la începutul săptămânii trecute 95 de vehicule.  Flota de microbuze care va transporta elevii din localităţile izolate la şcoală este formată din vehicule Renault Master TRABUS cu motorizarea 2.3 dCi 145CP TT (Twin Turbo). Cele 95 de autovehicule au o lungime de 6.198 milimetri şi o înălţime de 2.470 milimetri (fără lămpile de semnalizare). Modificările pentru a deveni microbuz şcolar îi aduc lui Master TRABUS 14 locuri pentru elevii pasageri (un total de 16+1 locuri). 

  • Un nou termen pentru depunerea proiectelor destinate microîntreprinderilor, finanţate cu fonduri UE

    De asemenea, va fi prelungit şi termenul pentru cererea ajutoarelor regionale de stat şi a ajutoarelor de minimis, de până la un milion euro. Investiţiile eligibile acoperă o varietate de afaceri în sectorul de producţie şi servicii.

    Astfel, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a prelungit, până la 13 iulie 2017, oră 15.00, termenul de depunere a proiectelor în cadrul apelurilor de proiecte cu titlul POR 2016/6/6.1/2 şi POR 2016/6/6.1/2 BI.

    Modificarea a fost determinată de unele dificultăti la înregistrarea, în MySMIS2014, a utilizatorilor noi, care se identifică cu datele personale, se arată în comunicatul ministerului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Drumul „Transalpina de Apuseni” va fi finanţat cu 44 milioane de euro din fonduri europene

    Drumul judeţean 107 I, care va fi modernizat din bani europeni, are 78 de kilometri, străbate culmi de peste 1.000 de metri şi trece prin zone de o frumuseţe rară, cu păduri, chei şi poieniţe.

    Consilierii judeţeni din Alba au aprobat, vineri, proiectul „Modernizare drum judeţean DJ 107 I: Aiud (DN1) – Aiudul de Sus – Rîmeţ – Brădeşti – Geogel – Măcăreşti – Bîrleşti Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bîrleşti – Mogoş – Valea Albă – Ciuculeşti – Bucium – Izbita – Coleşeni – Bucium Sat – DN 74 (Cerbu)” în vederea finanţării acestuia în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarii din 4 mari oraşe din vestul ţării vor reabilitarea transportului public din bani europeni

    Directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, Sorin Maxim, a declarat, joi, că cele 150 de milioane de euro au fost împărţite între Timişoara, Arad, Reşiţa şi Deva, care sunt municipii reşedinţă de judeţ. Timişoara are la dispoziţie cei mai mulţi bani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Promisiunea ministrului Educaţiei: În următorii patru ani, TOATE şcolile din ţară vor avea acces la Wi-Fi

    “În momentul de faţă, din punct de vedere al logisticii informatice, toate şcolile din România sunt conectate la internet, dar vorbim de o conectare punct fix. Avem un proiect în programul de guvernare şi îl pregătim chiar acum, pentru a fi finanţat din fonduri europene, care se numeşte “Campusul şcolar”. Deci, în şcolile unde nu avem Wi-Fi, vor fi instalate echipamente corespunzătoare, astfel încât să avem posibilitatea ca toate şcolile, peste patru ani, să fie conectate la internet din clasă, nu ca punct fix”, a declarat Pavel Năstase, ministrul Educaţiei.

    Ministrul Educaţiei a explicat că va lua calculatoare de la universităţile care îşi schimbă des laboratoarele pentru a le da şcolilor care au nevoie de echipamente pentru a derula orele de Tehnologia Informaţiei şi Telecomunicaţiei care sunt cuprinse în planul-cadru pentru gimnaziu.

    “Avem în zona universitară, spre exemplu, la specializările de informatică, parcuri de calculatoare, laboratoare care se schimbă, tehnologic vorbind, o dată la doi, trei ani. Calculatoarele care ies din folosinţă aici pot fi transferate la aceste şcoli, pentru că, la gimnaziu, spre exemplu, activităţile, disciplina respectivă care se va ţine pe calculator nu necesită echipamente de ultimă generaţie. Calculatoarele, să spunem cu o dotare medie, pot fi folosite pentru aceste discipline. Va fi un consilier al ministrului care se va ocupa doar de această problemă, va culege informaţii din zona IT, din zona universităţilor cu aceste echipamente, inspectoratele vor centraliza aceste cerinţe şi apoi vom face distribuţia în teritoriu”, a susţinut Pavel Năstase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Promisiunea ministrului Educaţiei: În următorii patru ani, TOATE şcolile din ţară vor avea acces la Wi-Fi

    “În momentul de faţă, din punct de vedere al logisticii informatice, toate şcolile din România sunt conectate la internet, dar vorbim de o conectare punct fix. Avem un proiect în programul de guvernare şi îl pregătim chiar acum, pentru a fi finanţat din fonduri europene, care se numeşte “Campusul şcolar”. Deci, în şcolile unde nu avem Wi-Fi, vor fi instalate echipamente corespunzătoare, astfel încât să avem posibilitatea ca toate şcolile, peste patru ani, să fie conectate la internet din clasă, nu ca punct fix”, a declarat Pavel Năstase, ministrul Educaţiei.

    Ministrul Educaţiei a explicat că va lua calculatoare de la universităţile care îşi schimbă des laboratoarele pentru a le da şcolilor care au nevoie de echipamente pentru a derula orele de Tehnologia Informaţiei şi Telecomunicaţiei care sunt cuprinse în planul-cadru pentru gimnaziu.

    “Avem în zona universitară, spre exemplu, la specializările de informatică, parcuri de calculatoare, laboratoare care se schimbă, tehnologic vorbind, o dată la doi, trei ani. Calculatoarele care ies din folosinţă aici pot fi transferate la aceste şcoli, pentru că, la gimnaziu, spre exemplu, activităţile, disciplina respectivă care se va ţine pe calculator nu necesită echipamente de ultimă generaţie. Calculatoarele, să spunem cu o dotare medie, pot fi folosite pentru aceste discipline. Va fi un consilier al ministrului care se va ocupa doar de această problemă, va culege informaţii din zona IT, din zona universităţilor cu aceste echipamente, inspectoratele vor centraliza aceste cerinţe şi apoi vom face distribuţia în teritoriu”, a susţinut Pavel Năstase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Declaraţie INCENDIARĂ a fostului ministru de Finanţe: Când va avea România autostrăzi?

    Eugen Teodorovici, fost ministru de Finanţe şi al Fondurilor Europene, a declarat, pentru MEDIAFAX, că România nu a construit nici un kilometru de autostradă din fonduri UE fiindcă şefii Autorităţilor de Managent au fost numiţi pe criterii politice şi nu profesionale.

    “Orgoliul şi ipocrizia duc la punerea în funcţii cheie a unor oameni care nu cunosc lucrurile respective. În cazul şefilor de Autorităţi de Management trebuie să primeze doar criteriul performanţei şi cel al priceperii şi în niciun caz culoarea politică. Secretarii de stat, chiar şi miniştrii din aceste zone: Transporturi, Finanţe, Fonduri Europene.

    Declaraţie INCENDIARĂ a fostului ministru de Finanţe: ”Vom avea autostrăzi atunci când..”