BusinessMagazin

Tag: fond

  • „Niciodată să nu irosiţi o criză”: Fondul Suveran de Investiţii al Arabiei Saudite plănuieşte să devină „investitorul cu cel mai mare impact” asupra economiei globale

    Fondul Suveran de Investiţii al Arabiei Saudite (PIF), în valoare de 325 de miliarde de dolari, plănuieşte să devină „investitorul cu cel mai mare impact” asupra economiei globale. Pe măsură ce pandemia de coronavirus continuă să devasteze economiile de pe întreg teritoriul planetei, PIF doreşte să devină cel mai activ vehicul suveran de investiţii, scrie Financial Times.

    „Nu vrei să iroseşti o criză… În ceea ce ne priveşte, vom căuta cu siguranţă noi oportunităţi”, a spus guvernatorul fondului, Yasir al-Rumayyan, în timpul unui conferinţe virtuale de luna trecută în cadrul căreia au participat peste 2.000 de bancheri şi executivi.

    Cu trei zile înainte de conferinţă, fondul a făcut unul dintre cele mai mari pariuri asupra uneia dintre cele mai afectate companii din timpul crizei, reuşind să obţină 5,7% din Live Nation, o companie de entertainment din SUA în valoare de 500 de milioane de dolari. Cu trei săptămâni mai devreme, a plasat un alt pariu riscant, obţinând 7,3% din Carnival, a doua cea mai mare linie internaţională de croaziere.

    Fondul a investit în aproape 20 de companii europene şi americane, printre care se numără Royal Dutch Shell, Boeing, Disney, Facebook, BP şi Citigroup, achiziţionând cote de participaţie în valoare de 7,7 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului. De asemenea, PIF a susţinut un grup de investiţii în achiziţionarea clubului Newcastle United pentru suma de 300 de milioane de lire, devenind astfel cea mai bogată echipă din Premier League, principalul campionat de fotbal al Europei.

    PIF spune că „identifică oportunităţi de investiţii în companii de încredere cu perspective puternice şi pe termen lung despre care credem că vor deveni lideri când activitatea economică va începe să se apropie de nivelurile de dinainte de pandemie.

    Fondul de investiţii stă la baza planurilor Prinţului Mohammed de modernizare a ţării prin care doreşte să reducă dependenţa de petrol a regatului. PIF a fost sursa multor dispute în ultimii ani, având în vedere asocierea cu coroana Arabiei Saudite şi, implicit, cu uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018.

    Criticii se tem că fondul a devenit unealta personală a Prinţului Mohammed, un stat în stat care ameninţă sectorul privat al ţării în timp ce caută proiecte în valoare de zeci de miliarde de dolari.

     

  • În timp ce criza se extinde ca o pandemie, iar numărul de şomeri explodează, ţările Europei nu se înţeleg în privinţa unui fond comun de repornire a economiei UE: Franţa şi Germania vor un fond de urgenţă de 500 mld. euro, care să ofere ajutor nerambursabil ţărilor afectate, în timp ce Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia vor ca banii să fie daţi ca împrumuturi

    Dezbaterea privind fondul de revenire la nivelul Uniunii Europene s-a aprins sâmbătă, în condiţiile în care patru ţări nordice au propus un plan prin care UE ar oferi împrumuturi, nu fonduri nerambursabile, scrie Financial Times. Austria, Danemarca, Suedia şi Olanda au spus că vor susţine crearea unui fond de urgenţă, dar s-au opus oricăror măsuri care ar duce la mutualizarea datoriilor sau la creşteri semnificative în bugetul UE pentru următorii 7 ani. 

    Documentul, de la aşa-numitele ”patru state frugale”, se loveşte de propunerile Franţei şi Germaniei, care luni au depus un plan pentru un fond de revenire în valoare de 500 de miliarde de euro, care ar urma să ofere granturi în loc de împrumuturi statelor afectate.

    Planul a stârnit un val de reacţii pozitive din partea statelor din sud, şi părea că UE se îndreaptă către o reuşită istorică de solidaritate şi a riscului la nivelul uniunii.

    Propunerile diferite vin în condiţiile în care Comisia Europeană pregăteşte săptămâna aceasta propriile planuri pentru revenire şi îşi stabileşte cadrul bugetar pentru următorul exerciţiu financiar 2021-2027. 

    Cele patru state se opun idee ca UE să împrumute bani, ca mai apoi să îi dea ca fonduri nerambursabile către statele puternic lovite. Potrivit documentului, cele 4 state ar fi dispuse să accepte o creditare cu termeni favorabili statelor care au nevoie, limitând astfel riscul şi oferind şi stimulente ”sănătoase”. 

     

    Efectele inegale ale coronavirusului: În ce măsură au fost afectate cele mai mari economii europene

    La începutul săptămânii, Germania a intrat oficial în recesiune, după ce economia ţării s-a contractat cu 2,2% în primul trimestru din 2020.

    Însă declinul activităţilor economice din Germania reprezintă doar jumătate din daunele înregistrate până acum în Franţa şi Italia.

    Fondul Monetar Internaţional estimează că economia Germaniei va scădea cu 6,9% până la finalul anului. Restricţiile impuse de starea de urgenţă au inclus interzicerea adunărilor publice, închiderea restaurantelor şi business-urilor neesenţiale şi închiderea şcolilor.

    Măsurile au fost aplicate pe 22 martie, mai târziu decât alte ţări europene, ceea ce ar putea explica declinul de doar 2,2%, însă unii analişti se aşteaptă la o contracţie de 14% în T2.

    De asemenea, Germania a fost una dintre primele ţări care au început să relaxeze măsurile de distanţare socială, reluând treptat activităţile economice.

    Peste 10 milioane de germani au primit ajutor financiar din partea statului în ultimele săptămâni. În plus, ţara a alocat 6% din PIB pentru a susţine economic muncitorii şi business-urile, potrivit FMI, şi are unul dintre cele mai eficiente sisteme de testare împotriva coronavirusului.

    Guvernul francez a anunţat starea de carantină pe 17 martie, economia înregistrând o scădere de aproape 6% în primul trimestru.

    Măsurile fiscale implementate de guvern pentru a susţine business-urile reprezintă 4,7% din produsul intern brut, conform FMI, iar economia va înregistra o scădere de peste 7% în următoarele luni.

    Italia, ţară cu 60 de milioane de locuitori, a fost primul stat european care a intrat în carantină pe măsură ce numărul de infecţii creştea constant în Lombardia.

    Analiştii se aşteaptă la o contracţie pentru T1 de peste 4,7%, cifră estimată de Institutul Naţional de Statistică din Italia.

    FMI prevede o scădere de 9,1% a PIB-ului până la sfârşitul anului şi a declarat că măsurile de sprijinire a persoanelor afectate de pandemie reprezintă un procent relativ mic din PIB, mai exact 1,3%. Totodată, rata şomajului va creşte cel mai probabil de la 9% la 13%.

    Autorităţile spaniole au declarat stare de urgenţă pe 14 martie, la scurt timp după Italia, ceea ce explică contracţia de 5,2% din primele trei luni ale anului.

  • Epoca de aur a curieratului

    Această constatare a declanşat un val fără precedent de digitalizare pentru companiile cu operaţiuni offline, dar şi un efort al businessurilor de a ajunge direct la clienţi după ce industrii întregi – HoReCa, retaiL, au fost obligate să închidă peste noapte. Toată această digitalizare se bazează însă pe un element offline indispensabil care acum se află în plină explozie: serviciile de curierat. 

    Pentru Augustin Pleşea, antreprenorul local care a fondat compania de curierat Cargus iar acum Gcouriers, şi echipa BeeFast, ideea de a dezvolta platforme online pentru servicii curierat rapid a venit înainte de criză, însă în contextul actual ambele start-up-uri sunt într-o dezvoltare accelerată.

    „Bazându-mă pe o lungă experienţă în domeniul curieratului şi confruntându-mă cu tot felul de probleme legate de hârtii, semnături şi întârzieri la livrare, am gândit încă de acum trei ani un serviciu de curierat adaptat secolului XXI unde tehnologia IT primează. Mai exact, m-am gândit că un serviciu de curierat rapid ar avea loc pe piaţă, fiind o nişă neexploatată până acum aşa cum trebuie“, a povestit Augustin Pleşea în cadrul ZF IT Generation cum a pornit proiectul Gcouriers. El a explicat că serviciul clasic de curierat, prin intermediul căruia livrarea unui colet se realizează de pe o zi pe alta, nu mai este întotdeauna satisfăcător pentru clienţi.

    „Curieratul clasic înseamnă să chemi curierul şi să îl aştepţi din păcate o perioadă lungă. Apoi el preia coletul care este dus într-un hub unde este sortat în funcţie de destinaţie. Ulterior ajunge în camionul pentru hubul de destinaţie, acolo iar se sortează pe adrese şi apoi pleacă la livrare.“

    Pentru a rezolva aceasta problemă a livrărilor realizate de pe o zi pe alta şi/sau cu întârziere antreprenorul în serie a gândit un serviciu de curierat rapid care este accesibil direct de pe smartphone prin intermediul unei aplicaţii mobile dedicate.

    „Avem clienţi care au nevoie de livrări foarte rapide – noi am numit acest tip de livrări A.S.A.P. (as soon as possible), livrări dedicate. La noi curierul primeşte cererea de comandă, oferă clientului tariful şi timpii lui de livrare. Odată ce a ridicat pachetul şi a făcut o fotografie, prin care pachetul capătă un număr unic de identificare, curierul pleacă cu acea livrare dedicată, fără a mai fi nevoie să treacă printr-un hub, către destinaţie – aceasta poate fi în acelaşi oraş, în alt oraş sau poate chiar în altă ţară“, a precizat el.

    Aplicaţia mobilă Gcouriers a fost dezvoltată de compania Creative-Ones şi este disponibilă atât pentru smartphone-urile ce rulează sistemul de operare Android, cât şi iOS. Cum funcţionează însă mai exact? Utilizatorii au posibilitatea de a plasa o comandă pentru expediţie prin câteva clicuri de pe telefonul mobil, aceştia putând alege dintre trei modalităţi de transport – bicicletă, automobil sau furgonetă.

    În prezent, Gcouriers are circa
    200 de curieri înregistraţi în Bucureşti şi Ilfov, iar de curând a compania a lansat şi anunţuri pentru a găsi curieri în judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Constanţa.
    „Tarifele percepute pentru livrare se negociază direct între curieri şi clienţi. Noi doar recomandăm curierilor ce tarife să practice pentru a şi primi comenzi. De asemenea, tarifele variază şi în funcţie de mijlocul de transport folosit”, a menţionat fondatorul Gcouriers.

    În prezent, proiectul Gcouriers este evaluat la circa un milion de euro, iar fondatorul are în plan să îl dezvolte şi să îl extindă la nivel internaţional în următorii ani.
    Echipa BeeFast a pornit la rândul ei anul trecut un proiect în zona serviciilor de curierat rapid, pe care l-a extins recent în contextul crizei actuale cu soluţii integrate pentru mutarea businessurilor offline în online.

    „Proiectul BeeFast a pornit în momentul în care ne-am dat seama că vrem să avem acces la lucruri foarte rapid, astfel am ajuns să dezvoltăm o soluţie din care mutăm lucruri din punctul A în punctul B, iar ceea ce am ajuns să avem astăzi este doar o bucată dintr-o viziune mai largă care se numeşte infrastructura pentru economia digitală“, a precizat Cristian Grozea, unul dintre cei patru fondatori ai BeeFast, adăugând că start-up-ul vrea să acopere toată partea numită economia digitală.

    „Pentru noi aceasta înseamnă tot lanţul de care un business comercial are nevoie în mediul digital: aprovizionare, stocare, vânzare, plată şi livrare. Iar infrastructura va reprezenta baza pe care putem construi această economie digitală.“

    În prezent, BeeFast ajută businessurile să treacă din offline în online prin dezvoltarea gratuită a unui magazin online în 24h pe platforma de e-commerce Shopify pe care îl integrează cu sisteme automatizate de plată şi livrare.
    „Practic vrem să facem pentru bunuri ce a făcut internetul pentru informaţii. Cu alte cuvinte, vrem să mutăm foarte rapid obiectele din punctul A în punctul B şi să facem disponibilă oferta comercianţilor
    într-un sistem integrat şi ne ocupăm în acelaşi timp şi de livrarea produselor pe care ei le pun la dispoziţie“, a explicat cofondatorul BeeFast.
    În prezent, start-up-ul nu taxează comercianţii pentru serviciile de mutare din offline în online – dezvoltarea magazinelor online, ci doar pentru serviciul de livrări. BeeFast are acum o flotă de 100 de livratori care folosesc trotinete şi biciclete.
    „Livrăm oriunde în Bucureşti în circa 1-2 ore de la preluarea pachetului. Pentru o livrare în Bucureşti taxa de livrare este 25 lei. Restaurantele sau magazinele pot împărţi costul de transport cu clienţii, depinde de cum îşi face fiecare politica de preţ.“

    Fondatorii BeeFast au pornit proiectul cu circa 30.000 euro, bani proprii, la care se adaugă însă munca lor şi a colaboratorilor, estimată la circa 200.000 euro.
    Start-up-ul BeeFast se adresează totodată şi persoanelor fizice care aleg să trimită colete sau documente rapid, folosind platforma my.beefast.ro. Momentan, serviciul BeeFast este disponibil în Bucureşti, însă fondatorii au primit solicitări şi au în vedere extinderii la nivel naţional, cu prioritate în Cluj-Napoca şi Constanţa.
    În următorii ani, echipa BeeFast are în plan să dezvolte mai multe soluţii integrate pentru economia digitală şi are în plan să se extindă şi în afara graniţelor.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Gcouriers
    Ce face?
    Aplicaţie mobilă de curierat rapid
    Investiţie iniţială: peste 100.000 euro 
    Necesar de finanţare: minimum 200.000 euro
    Evaluare proiect: circa 1 mil. euro
    Invitat: Augustin Pleşea, antreprenor în serie şi fondator al Gcouriers

    BeeFast
    Ce face? Platformă proprie de curierat rapid şi soluţii integrate pentru mutarea businessurilor offline în online
    Investiţie iniţială: circa 200.000 euro
    Ţintă de venituri 2020: 400.000 euro
    Invitat: Cristian Grozea, cofondator al BeeFast

    Budget Master
    Ce face? Aplicaţie de educaţie financiară disponibilă sub forma unui asistent vocal conectat la echipamentele Amazon Alexa
    Necesar de finanţare: 20.000 euro
    Invitat: Alexandra Papiţa, cofondator Budget Master

    Wello
    Ce face? platformă de sănătate pentru copii şi părinţi bazată pe un program de inteligenţă artificială (AI)
    Finanţări totale atrase: 1,25 milioane euro
    Evaluare proiect: 4 milioane euro
    Necesar de finanţare: 1,5-2 milioane euro
    Invitat: Sveatoslav Vizitiu, cofondator al Wello

    MakeItEasy
    Ce face? Dezvoltă soluţii care să digitalizeze procesele birocratice între persoanele fi­zice şi furnizorii de servicii publice
    Invitat: Marcus Torge, fondator MakeItEasy

    Gumzzz
    Ce face? Platformă online prin intermediul căreia pacienţii să poată accesa servicii şi pachete stomatologice din diferite ţări
    Finanţare atrasă: 100.000 euro
    Evaluare proiect: circa 1 mil. euro
    Invitat: Vlad Şuteu, CEO şi cofondator: Gumzzz

    Wardrobe
    Ce face? Aplicaţie care vine în ajutorul cumpărătorilor de haine online folosind reali­ta­tea augmentată şi prelucrarea prin modele tridimen­sionale.
    Invitat: Mihaela Cîrstinoiu, fondator wARdrobe

    Urmăreşte de luni până vineri
    emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

     

  • Ludovic Orban: Vrem să creăm un fond naţional de investiţii, pe modelul polonez

    Premierul României Ludovic Orban a declarat luni seară că guvernul intenţionează să creeze un fond de investiţii pe modelul celui din Polonia. Astfel, capitalizarea fondului s-ar face iniţial din fonduri publice, urmând ca mai apoi să fie listat la bursă.

    „Nu în ultimul rând ne gândim la construcţia unui fond de investiţii. Avem un model care a funcţionat foarte bine, un fond de investiţii dezvoltat de polonezi, care a plecat cu o capitalizare iniţială de stat, a fost listat pe bursă, şi a permis practic achiziţia de acţiuni la fondul de investiţii de către sectorul privat. Îl gândim ca un instrument de dezvoltare a anumitor activităţi”, a declarat Orban

    De asemenea, Ludovic Orban a spus că, pentru relansarea economică a României, guvernul intenţionează să realizeze investiţii publice în valoare de 6% din PIB în următorii doi ani.

    „Tot legat de programul de relansare vă anunţ că obiectivul nostru este să creştem masiv investiţiile publice în toate tipurile de infrastructură – de transport, energetică, infrastructura de sănătate. Obiectivul nostru este să investim 6% din PIB pentru investiţii publice pe o perioadă de doi ani, iar sumele mobilizate pentru finanţarea acestor obiective de investiţii să fie mai mari decât au fost vreodată în istorie.”

     

  • Strigătul de ajutor al Spaniei către Uniunea Europeană: Un fond de revenire în valoare de 1.500 miliarde euro, care să le ofere statelor subvenţii, nu credite

    Spania le-a cerut liderilor din Uniunea Europeană să aprobe un fond de 1.500 miliarde euro prin care să acorde finanţări pentru repornirea economiilor blocului european şi pentru a preveni declinul ţărilor grav afectate în faţa celor care au fost mai pregătite pentru criză.

    Nadia Calvino, vicepremier pentru economie, le-a spus jurnaliştilor FT, marţi, că aşa-numitul fond de revenire ar trebui să finanţeze prin subvenţii, nu prin credite, pentru a proteja piaţa internă a blocului european în faţa statelor care sunt poziţionate mai bine, care au o poziţie financiară mai bună şi care ar putea să facă mutări la limita regulilor de concurenţă.

    „Răspunsul european la această criză nu poate fi supraîndatorarea anumitor ţări. Trebuie să ne asigurăm că protejăm funcţionarea pieţei interne…Nu poate fi un răspuns în care anumite ţări îşi susţin economiile într-o manieră mai generoasă decât altele”, a spus Nadia Calvino.

    Blocul european trebuie să fie „foarte vigilent” în privinţa relaxării regulilor ajutorului de stat, astfel încât „garanţiile oferite companiilor să fie similară în toată Uniunea Europeană” a adăugat ea.

    Ţări precum Germania au anunţat pachete economice mai mari în lupta cu efectele economice ale crizei, faţă de Italia şi Spania – cele mai afectate ţări şi cele care se confruntă cu cele mari costuri de finanţare.

    Aceste comentarii întăresc criticile aduse de preşedintele Emmanuel Macron, care a declarat într-un interviu pentru FT că lipsa de uniformitate a răspunsului de tip ajutor de stat va aduce o serie de perturbări care în mod normal ar fi interzise prin tratatele blocului european.

    Spania a înregistrat peste 20.000 de decese cauzate de COVID-19 şi a impus o carantină de cinci săptămâni.

    Luni, Banca Spaniei a avertizat că PIB-ul ţării se va contracta cu până la 13,6% în 2020 – în funcţie de perioada pe care se vor întinde restricţiile.

    Banca centrală a mai spus că datoria raportată la PIB ar putea ajunge la un nivel de 120% faţă de 100% în prezent.

  • Cât timp salariile creşteau nimeni nu prea se uita la preţul plătit şi la ce servicii primea. Acum situaţia se va schimba radical

    Companiile, în special multinaţionalele, au început să facă noi angajări, iar companiile româneşti au prins curaj şi au mărit cererea de forţă de muncă.
    Dacă ne uităm la datele statistice, salariul minim a crescut cu 120%, iar salariul mediu s-a dublat, de la 1.500 de lei la peste 3.000 de lei net, adică 650 de euro.
    Cei din IT s-au trezit într-o piaţă în care cererea de programatori a explodat, iar salariile au crescut de la 800-900 de euro la 1.700-2.000 de euro, dacă nu chiar mai mult.
    Pentru cei din această industrie, ofertele curgeau ca pe bandă rulantă, iar pachetele salariale se îmbunătăţeau în consecinţă.
    Şi nu au fost singurii care au beneficiat de acest trend.
    Înainte de criza COVID-19, adică de martie 2020, economia României avea un deficit de 1-2 milioane de oameni, iar companiile erau disperate să găsească noi angajaţi.
    Acum situaţia s-a schimbat radical; căderea economică din T2, estimată între 30 şi 50%, mai rău ca în război, va aduce pe piaţă peste 2 milioane de şomeri, o situaţie pe care România nu a mai avut-o de aproape 30 de ani.
    Această situaţie va lovi pe toată lumea, niciun sector nu va rămâne neatins, chiar şi pentru cei din industria IT, unde vor urma revizuiri de organigrame şi plafonarea salariilor şi beneficiilor. Cererea pentru softişti şi programatori va rămâne, dar nu va mai fi atât de puternică, iar companiile nu vor mai arunca cu bani, ci dimpotrivă.
    Când salariile creşteau, România având cea mai mare creştere procentuală din Europa, telefoanele din partea altor companii sunau şi nimeni nu-şi punea problema la preţurilor şi serviciilor pe care le plăteau.
    Din 2016, preţurile au început să crească mai vizibil, dar inflaţia era extrem de mică şi nimeni nu-şi bătea capul, mai ales în contextul în care cursul leu-euro era stabil, iar dobânzile la creditele în lei au scăzut de la 6% la sub 1%, ceea ce într-o rată lunară se vedea extrem de bine.
    Mulţi şi-au îndreptat cardurile către haine şi produse de firmă, pentru că salariile creşteau, iar băncile dădeau împrumuturi pe bandă rulantă. City-break-urile deveniseră ceva normal, iar o excursie în Grecia, unde-şi permitea toată lumea, nu mai era de ajuns. Maşinile se schimbau mai des având în vedere ofertele dealerilor, iar cererea pentru apartamente noi creştea, chiar dacă preţurile se majorau şi ele. Atâta timp cât băncile dădeau credite ipotecare cu avansuri mici, preţul apartamentelor putea să crească.
    Toată lumea din oraşele mari cu putere economică, cu investitori, în special străini, începea să o ducă bine.
    Plus că piaţa externă a forţei de muncă era extrem de deschisă, cu oferte de job de peste tot.
    La începutul acestui an erau peste 1 milion de oferte de la companii din afară pe site-urile de recrutare din România.
    Nimeni nu a anticipat ce a venit de la mijlocul lunii martie, cu o închidere economică aproape a tuturor businessurilor din cauza răspândirii acestui virus nenorocit.
    Nimeni nu a fost pregătit pentru aşa ceva, iar ce va fi în următoarele luni pe piaţa muncii generaţiile actuale nu au mai experimentat.
    Creşterea salariilor s-a oprit, urmează chiar scăderea lor pentru companiile care nu vor putea să facă faţă prăbuşirii economice şi lipsei clienţilor.
    Dacă vei mai avea un job, chiar şi cu un venit redus, poţi să fii norocos.
    Odată ce veniturile vor scădea, indiferent sub ce formă, toată lumea va reîncepe să se uite la preţuri, la costul unui coş dintr-un supermarket, la cât costă o maşină şi întreţinerea ei (preţurile din service explodaseră pur şi simplu), la cât costă o vacanţă cât mai aproape de casă şi dacă se poate la cel mai bun preţ, hainele de brand s-ar putea să nu mai fie o necesitate, cel puţin acum.
    Cei care voiau să-şi cumpere un apartament se vor uita după discounturi mari, vor avea răbdare să testeze nervii dezvoltatorilor, iar dacă preţurile nu vor coborî la nivelul aşteptat, nu vor cumpăra.
    Mulţi se vor gândi să mai economisească nişte bani pentru că nu se ştie cum va fi această criză, dacă va lua forma literei V, varianta cea mai fericită, sau va fi un W pe o perioadă mai lungă de timp.
    Multe preţuri se vor reseta, iar discounturile vor fi la ordinea zilei pentru că va fi o luptă cruntă pentru cash.
    Va urma o luptă de supravieţuire pentru toată lumea.

  • UE alocă un fond de 50 de miliarde de euro pentru combaterea COVID-19

    Parlamentul European a adoptat crearea unui fond de solidaritate împotriva coronavirus de 50 de miliarde de euro. Acesta va fi introdus în bugetul UE 2021-2027 pentru investiţii în sistemul medical.

    Uniunea Europeană va aloca în bugetul pe următorii ani suma de 50 de miliarde de euro pentru combaterea pandemiei de covid-19. Fondul European de Solidaritate împotriva Coronavirus va aduce investiţii în sistemul medical din Europa.

    Propunerea aparţine europarlamentarului PNL Siegfried Mureşan şi a fost adoptată noaptea trecută, în Parlamentul European.

    Crearea Fondului de Solidaritate va fi inclus în rezoluţia pe care Parlamentul European o va adopta astăzi despre măsurile Uniunii Europene privind combaterea pandemiei de COVID-19 şi a efectelor sale.

    „Fondul propus de mine va avea doi piloni: primul pilon va fi un fond de solidaritate în valoare de 20 de miliarde de euro. Acesta va fi inclus în Bugetul multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027. Sunt fonduri europene nerambursabile, iar obiectivul va fi de a compensa o parte din cheltuielile făcute de ţările europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19, mai ales cheltuielile cu sistemele medicale şi de urgenţă. Banii ar urma să fie accesibili în primii doi ani ai Bugetului multianual. Al doilea pilon va fi o schemă de împrumut în valoare de 30 de miliarde de euro. Este un instrument care va funcţiona în felul următor: Comisia Europeană va împrumuta aceşti bani de pe pieţele internaţionale, apoi va împrumuta mai departe ţările membre ale UE pentru a face investiţii în sistemul medical şi de sănătate, dar şi în mecanisme eficiente de gestionare a unor crize similare. Va ajuta, totodată, la dotarea spitalelor, astfel încât calitatea serviciilor medicale să crească, iar oamenilor să nu le mai fie teamă să se trateze într-o ţară sau alta. Împrumuturile vor fi acordate în condiţii avantajoase şi vor fi garantate de Bugetul Uniunii Europene”, a scris Mureşan, pe Facebook.

    Crearea Fondului de Solidaritate împotriva Coronavirus va fi inclusă în negocierile Parlamentului European cu Comisia Europeană şi Consiliul Uniunii Europene privind Bugetul multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027.

  • (P) În siguranţă pe timp de pandemie

    Consultanţa medicală la distanţă ca beneficiu este ataşată asigurării de sănătate şi este oferită asiguraţilor din portofoliul Signal Iduna pentru perioada în care este instituită starea de urgenţă, în contextul actual al pandemiei de COVID-19. „Venim în sprijinul clienţilor noştri în această perioadă dificilă, oferindu-le acces la acest tip de consultanţă şi la servicii medicale de calitate, dorind să creăm o experienţă cât mai apropiată de cea pe care un pacient o are într-o clinică. Acest lucru a devenit posibil cu ajutorul partenerilor medicali cu care colaborăm”, spune Tiberiu Maier, CEO al Signal Iduna. Serviciul este oferit gratuit în contextul actual asiguraţilor din portofoliul companiei. Consultaţiile efectuate la distanţă merg pe acelaşi principiu ca şi consultaţiile din clinică, fiind accesate doar în cazul în care există modificări în starea de sănătate a fiecărui asigurat, acestea neavând un rol de prevenţie.
    Pentru medicamente ce se pot elibera fără reţetă medicală, medicul va comunica recomandarea către asigurat, iar acesta le va putea achiziţiona. Dacă sunt necesare medicamente eliberate doar pe bază de reţetă, medicul o va emite şi o va trimite către asigurat pe canalul de comunicare agreat cu acesta. Pentru orice alte recomandări sau trimiteri pentru analize şi alte investigaţii, medicul va emite un raport medical sau concluzii. „Recomandăm asiguraţilor să solicite aceste documente”, notează reprezentanţii businessului.
    Signal Iduna România are peste 150.000 de clienţi cu asigurare de sănătate, fiind liderul pieţei de asigurări de sănătate. Potrivit reprezentanţilor companiei, asigurările Signal Iduna se adresează majorităţii segmentelor de clienţi, cu o concentrare  pe persoanele active, salariaţi şi mici antreprenori, cu un stil de viaţă sănătos şi preocupaţi de soluţii digitale. „Contextul actual va continua să modifice comportamentul de consum, nu însă şi nevoia de servicii medicale. Conştientizarea la nivelul colectiv al societăţii a riscului de îmbolnăvire ce poate apărea în urma unei situaţii neprevăzute constituie un avantaj pentru achiziţia şi gestionarea unei asigurări online. Fiind prima companie din piaţa locală care a lansat produse individuale de asigurări private de sănătate de tip e-commerce, ne aşteptăm la o evoluţie favorabilă pe toate categoriile de vârstă în următoarea perioadă.”
    În această perioadă de criză, principala preocupare pentru companie rămâne siguranţa şi sănătatea angajaţilor, clienţilor şi partenerilor. „Am luat toate măsurile necesare de a reduce riscul de îmbolnăvire în rândul angajaţilor şi de a asigura continuitatea activităţii. Toate procesele operaţionale şi tehnice au fost relocate şi adaptate pentru sistemul work from home. Am venit în întâmpinarea clienţilor noştri cu cele mai bune soluţii care să îi ajute la traversarea mai uşoară a perioadei dificile actuale. Am simplificat procesul de rambursare pentru asiguraţi, solicitând mai puţine documente. Toată documentaţia aferentă contractelor de asigurare este acum distribuită în format electronic. În plus, suntem pregătiţi pentru a primi solicitările clienţilor de la distanţă pe mai multe canale de interacţiune: aplicaţia Signal Care Assistant sau în Call Center. De asemenea, comunicăm în permanenţă pe paginile de Facebook si LinkedIn şi pe site-ul companiei noutăţi despre contextul actual al pandemiei de COVID-19 şi informaţii despre utilitatea serviciului de consultanţă medicală la distanţă şi a aplicaţiei Signal Care Assistant.”
    O altă măsură luată de companie a fost de a se alătura iniţiativelor de solidaritate, venind în sprijinul cadrelor medicale şi al pacienţilor din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” prin donarea de echipamente şi consumabile medicale necesare secţiei de terapie intensivă şi destinate administrării controlate a medicaţiei. „Momentul dificil în care ne aflăm poate fi depăşit doar printr-o atitudine proactivă şi o conştientizare a responsabilităţii sociale. Trebuie să înţelegem că ne confruntăm cu o situaţie incertă în perioada următoare, iar ajutorul fiecăruia dintre noi reprezintă un pas important pentru combaterea evoluţiei virusului. Personalul medical luptă în fiecare zi pentru a salva şi trata un număr foarte mare de pacienţi infectaţi şi, de aceea, dorim să le mulţumim şi să îi sprijinim cu echipamentele medicale absolut necesare”, spune Tiberiu Maier, CEO al Signal Iduna.
    „Donaţia SIGNAL IDUNA sprijină personalul medical al Institutului în lupta cu SARS-CoV-2, facilitându-i activitatea de zi cu zi, de la patul bolnavului, pe secţiile clinice şi în terapie intensivă. Rulajul pacienţilor este extrem de mare, toţi au nevoie de îngrijire specială iar aparatura medicală şi consumabilele sunt de importanţă majoră. Un pacient ajuns la terapie intensivă, poate avea nevoie simultan chiar de mai multe injectomate, prin care i se administrează medicaţie, substanţe de reechilibrare sau chiar nutriţie. Donaţia completează aparatura existentă deja în spital şi asigură necesarul suplimentar din aceste zile”, declară Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”.

  • Pandemia care înroşeşte bursele

    Bursele internaţionale au înregistrat de la începutul acestui an scăderi abrupte ca urmare a implicaţiilor aduse de extinderea cu rapiditate a epidemiei de coronavirus în lume, astfel că bursa americană a intrat în teritoriul bear (definit prin scădere de peste 20% faţă de ultimul maxim istoric), iar cele europene au avut parte săptămâna trecută de cele mai proaste cinci zile din istorie.
    Ca urmare, vânzările agresive ale investitorilor de pe piaţa de capital au pus capăt celui mai mare ciclu de creştere economică din istorie, cele mai afectate sectoare de această criză fiind cel energetic, transporturile, turismul şi serviciile. La polul opus, există şi sectoare care ar putea beneficia de pe urma măsurilor luate pentru combaterea epidemiei, cum ar fi industria de IT, cea de telecomunicaţii sau cea farmaceutică.
    Astfel, bursa care a fost cel mai puternic lovită este cea de la Milano, al cărei indice FTSE MIB înregistrează în primele luni ale anului o scădere de 36,3%, în contextul în care Italia a fost ţara în care coronavirusul s-a răspândit cel mai rapid şi într-un timp destul de scurt. La mică distanţă în privinţa deprecierii din primele luni ale anului se află bursa din Madrid, dat fiind faptul că indicele principal IBEX al celor mai tranzacţionate 35 de acţiuni are un minus de 36%, dar nici bursa de la Paris (minus 35,1%), cea de la Berlin (minus 34%) sau cea de la Londra (minus 31,7%) nu au fost scutite de implicaţiile epidemiei.
    La nivelul SUA, pe 12 martie indicele american S&P intra în „ghearele ursului” după doar 16 şedinţe de la maximul istoric, respectiv cea mai rapidă perioadă din istoria bursei americane în care aceasta a trecut de la un nou maxim record la teritoriul bear. Ultimul record fusese stabilit în 1929, când a fost nevoie de 42 de şedinţe pentru ca piaţa să intre în teritoriul bear. Investitorii apreciază de obicei trecerea de la un record la un altul în perioade scurte de timp, dar nu văd de bun augur depăşirea unui record stabilit în urmă cu aproape 100 de ani, mai ales în contextul în care acesta este unul negativ.
    Indicii americani au scăzut deşi banca centrală a SUA (Federal Reserve) a redus dobânzile aproape de zero şi a lansat programe de relaxare cantitativă pentru a asigura lichiditate în piaţă şi o bună funcţionare a pieţei de creditare, ceea ce înseamnă că deciziile luate de FED nu au reuşit să mulţumească investitorii. Indicele Dow Jones figurează cu o scădere de 29,3% de la începutul anului, indicele S&P are minus 26,2%, iar indicele NASDAQ Composite al companiilor din tehnologie înregistrează minus 23%.
    Din cauza prăbuşirilor bursiere, cei mai mari administratori de bani din lume – BlackRock, Vanguard şi Sate Street Global – au pierdut în primele luni ale anului peste 2.500 de miliarde de dolari, adică aproximativ de 10 ori cât PIB-ul României.
    De asemenea, după ce zeci de mii de zboruri şi rute au fost anulate, locurile de muncă din industria aviatică fiind în pericol, marile linii aeriene listate au pierdut de la începutul anului peste 70 de miliarde de dolari.
    Pe de altă parte, fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere au determinat unii operatori să ia în calcul suspendarea tranzacţionării pentru anumite perioade sau chiar închiderea burselor pe termen nelimitat, existând precedente în acest sens. Primul stat care a luat această decizie este Filipine, care pe 17 martie a oprit tranzacţionarea cu acţiuni, obligaţiuni şi valute.
    Dar chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a fost activat în ultimele şedinţe mecanismul de întrerupere a volatilităţii în contextul în care vânzările masive au adus scăderi bruşte, chiar şi de peste 20%, pe unii emitenţi. Bursa românească a înregistrat la început de martie o serie de opt şedinţe consecutive de scăderi, în care s-a depreciat cu 30,5% şi a pierdut circa 49 de miliarde de lei din capitalizare, ajungând la valoarea pe care o avea la finalul anului 2018, adică atunci când era lovită de adoptarea fără dezbatere şi fără discuţii cu mediul privat a Ordonanţei de Urgenţă 114.
    Pierderile masive din pieţele bursiere au schimbat parţial peisajul bursier. De exemplu, ca urmare a nevoii de a ne adapta vremurilor nesigure, firma americană de analiză MKM Partners a creat un nou indice pe Wall Street, numit Stay at Home, care include 33 de companii care ar putea profita în urma faptului că populaţia la nivel global se baricadează în case pentru a ajuta la prevenirea răspândirii coronavirusului.
    Însă situaţia actuală pare departe de a se fi încheiat, investitorii încercând să se adapteze la noul mers al lucrurilor şi să-şi reechilibreze portofoliile. La capătul opus, companiile listate iau toate măsurile care le stau în putinţă pentru a trece cât mai uşor peste criza actuală.

  • Soluţii EXTREME luate de Italia pentru a se lupta cu coronavirusul. Oamenii care ies pe stradă fără motiv întemeiat vor fi condamnaţi la ani grei de puşcarie

    Italia înăspreşte reguile pentru oamenii care ies din casă în timpul carantinei de coronavirus, ameninţându-i pe aceştia cu pedepse cu închisoarea de până la 12 ani dacă se constată că au contribuit la răspândirea infecţiei, potrivit FT.

    În conformitate cu noie reguli anunţate de ministrul de Interne, marţi, italieni sunt obligaţi să declare pe propria răspundere că nu au fost confirmaţi pozitiv pentru coronavirus şi că nu se află în carnatină autoimpusă din cauza expunerii.

    Cei care încalcă regulile pot primi pedepse cu închisoarea de până la 12 ani pentru că se fac vinovaţi de răspândirea epidemiei.

    De când Italia a înăsprit măsurile de carantină în societatea de zi cu zi pentru toată ţara luni, italienii nu mai au voie să iasă din cauză decât pentru muncă urgentă, pentru a cumpăra mâncare sau medicamente şi pentru asistenţă medicală.

    Până acum, cei care încălcau regulile erau amendaţi sau primeau pedepse cu închisoarea de până la trei luni, iar presa din Italia relatează cu 27.500 de oameni 1.100 de magazine au fost raportate la poliţie pentru că nu s-au conformat de când a început carantina.

    Cu 27.980 de cazuri, 2.158 de decese şi 2.749 de vindecări, Italia este a doua cea mai afectată regiune din lume după Wuhan.

     

    Citeşte ZF e-paper